Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1984 (Anul 36, nr. 8453-8530)

1984-10-02 / nr. 8453

.ii 23 Pacea: delinc- 9; 11,15; „egenda Jhang“. 20,30. orele ■; 16,30; ineretu- Hano­­; 12; 14; ndepen- 1 lord“ 20. — Pro­ r extre­­orele 9; 6; 18v 15 creţului: alerului :le 10; ii 20,30, le: „Ba­­rcubeu“ 18 şi 20; alaman­­iii, ore- 0; 18,30 „Mă­re“, o- 8 şi 20. Scuzaţi, otbal?", 18 şi 20. ENI: „ albă“ 0. MICĂ, de 16 HULLT: ni vo­­arele I: „Se nessee“, ingă ti­­ameni“, ipuşi... i, la se­­şi 11,30 ai“, iar .O feti­­■i«'u ■imate Fes­ional imá­ in­ătă­ți ca­pro­i p.c.) eagă igre­­a al imu­omu­omu­taj V (co­­,'rnati­­c r­ef­­­eră pe al­­p.c.) ca pro-• •­n / Și va­­dale mele locale sudic, mini­­aprinse grade, ie Intre b. Di­­, ceață. Anul XXXVI, nr. 8 453 TRIBUNA SIBIULUI La zi în agriculturiMomente hotărîtoare pentru soarta recoltelor actuale şi viitoare în intervalul 17-29 septembrie a.c. elevii Liceului sanitar din Sibiu au participat activ la strîngerea şi sortarea producţiei de morcovi de pe terenurile Fermei nr. 1 Şelimbăr a Asociaţiei economice le­gumicole Sibiu Foto: N. IVAN Fruntaşi la învăţătură, fruntaşi în activitatea de pe ogoare Imaginea lăudabilului efort colectiv al lucrătorilor ogoarelor din judeţul nostru, al altor categorii de oameni ai muncii veniţi să ajute la strîngerea la timp şi fără pierderi a unor cantităţi cit mai mari de pro­duse agroalimentare, a fost completată şi în acest an, con­form îndelungatei tradiţii a vredniciei, de participarea e­­levilor din învăţămîntul de toate gradele. Sîmbătă, de pil­dă, s-a încheiat prima etapă a participării acestora la ac­tivităţile din agricultură. Mo­ment care ne-a determinat să consemnăm că, pe parcursul celor două săptămîni în care au răspuns „prezent“ acolo unde a fost nevoie, împreună cu cadrele didactice, cei peste 15 mii de elevi au reuşit să recolteze şi să sorteze peste 7 000 tone produse agricole, valoarea lucrărilor executate depăşind 500 mii lei. Fapte demne de laudă care demonstrează viabil pre­gătirea schimbului de mîine al societăţii noastre prin muncă pentru muncă, în rîndurile următoare, vom detalia cîteva secvenţe cu valoare de simbol, din activitatea elevilor de la Liceul pedagogic şi Liceul sa­nitar din Sibiu. • Intr-una din zilele de la finele săptăm­înii trecute, le-am întîlnit la lucru pe te­­rerâurile Fermei nr. 4 Cristian Asociaţiei economice legu­micole Sibiu pe elevele Li­ceului pedagogic din Sibiu. Fiecare dintre cele 350 de e­­leve, precum şi cadrele didac­tice prezente în cimp lucrau cu rîvnă la strîngerea morco­vilor. Afirmaţia poate fi pro­bată de faptul că normele zil­nice stabilite pentru fiecare elevă în parte au fost realiza­te şi chiar depăşite. Nu a exis­tat zi în care fiecare elevă să nu strîngă cel puţin 100 kg de morcovi, sortîndu-i în ace­laşi timp. In 27 septembrie, data rai­dului nostru, erau recoltaţi pî­nă în jurul amiezii peste 30 tone de morcovi, cele mai harnice fiind, după cum ne spunea îndrumătorul de prac­tică, profesorul Wilhelm Stir­­ner, elevele Liana Ta­­maş, Ortran Rhein, Daniela Dănuleţiu, lise Klamer şi Ele­na Conţiu. Intre toate elevele, viitoare cadre didactice, s-a stabilit ad-hoc un fel de com­petiţie a vredniciei, cîştigată de cele din clasele a IX-a A, B şi a XI-a A, B, C. Pentru că cel mai în măsură să aprecieze calitatea presta­ţiilor elevelor este beneficia­rul, inginera Rodica Milea, şefa Fermei nr. 4 Cristian ne declara concluziv că ar dori ca şi în anul următor să poa­tă conlucra cu această insti­tuţie şcolară. • Pe terenurile fermelor nr. 3 Mohu, 1 — Şelimbăr şi 6 — Bungard ale aceleiaşi aso­ciaţii legumicole, au lucrat în ultimele două săptămîni 700 de elevi ai Liceului sanitar din Sibiu. In ziua raidului nostru, la ferma nr. 1 — Şe­limbăr, peste 300­­de elevi din clasele a IX-a şi a X-a re­coltau morcovi. Cadrele didac­tice prezente, care lucrau în rînd cu elevii, supravegheau îndeaproape mai ales nivelul calitativ al prestaţiilor, pentru că din punct de vedere canti­tativ nu existau probleme. Fiecare elev îşi realiza exem­plar norma zilnică stabilită. Pentru a proba vrednicia ele­vilor prezenţi pe terenurile a­­cestei ferme, în special a ce­lor din clasele a IX-a D, E şi a X-a E, să consemnăm că în 3 zile au reuşit să recolteze , şi să sorteze 85 tone de mor­covi, iar în alte două zile, 10 tone de fasole. Am reţinut de asemenea şi exemplul elevilor din clasa a XI-a A, care după cum ne spunea profesorul Ro­mul Brad, îndrumătorul de practică, s-au dovedit cei mai vrednici, recoltînd zilnic pes­te 4 000 kg de produse agricole în plus faţă de media celor­lalte clase. Consemnăm de asemenea remarca pozitivă a profesoru­lui Romul Brad referitoare la conlucrarea cu şefii fermelor, cu conducerea asociaţiei le­gumicole, care printre altele s-au străduit şi au găsit o so­luţie eficientă şi pentru tran­sportul elevilor cu un tren special spre localităţile unde şi-au desfăşurat activitatea. Legat de acest fapt, trebuie să remarcăm opinia pozitivă a directorului asociaţiei, tova­răşul Oniţiu Şoima, în legătu­ră cu practicarea sistemului de transport al elevilor cu mij­loace C.F.R., ceea ce a dimi­nuat cu 70 la sută cheltuieli­le de transport şi, deci, impli­cit pe cele de producţie. Ieri şi-a început practica a­­gricolă altă serie de elevi. Sîntem convinşi că la sfîrşi­­tul acestei perioade de impli­care directă în rezolvarea u­­nor probleme stringente din activitatea economică a jude­țului nostru, vom fi în măsu­ră să consemnăm de asemenea numai realizări remarcabile. N. IVAN Fapte din marea întrecere pentru producţii agricole record primare din pag­r­­arat pentru însămînţările din toamnă au lucrat mecanicii a­­gricoli Nicolae Neagu, Ioan Lupean, Crăciun Seviştean, Liviu Barbu, Petru Bereş, Ilie Munteanu; la pregătit terenul au lucrat Gheorghe Gastone şi Dumitru Barna; la semă­nat­orz, Ioan Ghirbomean şi Andrei Barnay. Foarte pe scurt despre doi mecanizatori care, de peste 20 de ani, se situează mereu în fruntea întrecerii: e vorba de Nicolae Neagu şi Ioan Lupean. Nicolae Neagu, în perioada de cînd lucrează în cooperativa agricolă de producţie, a exe­cutat arături pe o suprafaţă ce însumează 6 000 ,de hectare, cu alte cuvinte mai bine de 4 ori întreaga suprafaţă arabilă a C.A.P. Rezultate asemănă­toare se pot înscrie şi în drep­tul numelui mecanizatorului Ioan Lupean. în momentul de faţă, Nicolae Neagu lucrează pe un tractor A-1800. Lucrează la arat ziua şi noaptea. Dumi­nică, 30 septembrie a execu­tat arături pe 9 hectare. Cîteva cuvinte şi despre Dumitru Barna, mecanic de secţie. In momentul de faţă, înţelegînd imperativul etapei, face reparaţiile curente noap­tea, iar în timpul zilei lucrea­ză la pregătit terenul sau se­mănat, oriunde se simte ne­voia unui braţ de muncă pri­ceput. Oameni harnici, pri­cepuţi, oameni cu care ne mîndrim! PROIECTUL DE DIRECTIVE ALE CONGRESULUI AL XIII-LEA AL P.C.R. — obiective, opţiuni într-o amplă şi rodnică perspectivă Accent pe creşterea economică intensivă (Urmare din pag. I) lerarea introducerii progresu­lui tehnic; amplificarea rela­ţiilor economice internaţio­nale. Din studierea în profunzime a importantului document pro­gramatic, se reţin principalele orientări care conţin laturile calitative ale dezvoltării. în primul rînd, este semnificativ că şi în etapa viitoare ritmul de creştere a venitului naţio­nal devansează pe cel al pro­dusului social. De asemenea, se prevede ca ritmul de creş­tere a producţiei nete indus­triale să devanseze pe cel al producţiei marfă industriale. Principalii factori care vor a­­sigura o astfel de corelaţie sunt, desigur, creşterea mai accentuată a productivităţii muncii, într-un ritm mediu a­­nual de 10 la sută, şi reduce­rea cheltuielilor materiale la 1 000 lei producţie marfă cu circa 110 lei în viitorul cin­cinal. : Cu alte cuvinte, în anii 1986—1990 vom asista la creş­terea mai accentuată a eficien­ţei economice prin promova­rea largă a progresului tehnic, pentru care scop se cer mă­suri de perfecţionare a meto­delor de conducere în toate domeniile de activitate. Un rol de seamă îl va avea, în con­tinuare, mecanismul econo­­mic-financiar, autoconducerea muncitorească şi autogestiunea din fiecare unitate economi­că. In acest mod, este posibil să facem paşi însemnaţi în utilizarea cu maximă eficien­ţă a resurselor materiale şi financiare, asigurînd echilibrul financiar şi monetar şi o cir­culaţie bănească sănătoasă. O astfel de problematică văzută în procesul complex al construcţiei socialismului, al dezvoltării economico-sociale, trebuie aşezată în consens cu celelalte sarcini care asigură ridicarea nivelului de trai al poporului, ţelul suprem al po­liticii partidului. Proiectul de Directive ale Congresului al XIII-lea al partidului prevăd în acest sens cu claritate orien­tările privind nivelul de trai şi ridicarea calităţii vieţii. Aici se regăsesc şi măsurile ce vor fi luate pentru asigu­rarea unei stabilităţi cores­punzătoare a preţurilor cu a­­mănuntul şi a tarifelor pen­tru servicii, astfel incit indi­cele acestora să se încadreze strict în limitele planificate, de 1,1—1,3 la sută anual. înfăptuirea acestor preve­deri impune o puternică an­gajare patriotică, revoluţiona­ră din partea tuturor colecti­velor de muncă, iar entuzias­mul, abnegaţia care marchea­ză pregnant perioada cu care întîmpinăm marele forum al comuniştilor, vor trebui men­ţinute la un nivel înalt în tot cursul anului 1985, pentru a consolida baza de pornire pe traiectoria viitorului cincinal. Perspectivele însufleţitoare prefigurate în Proiectul de Di­rective ale Congresului al­­XIII-lea al partidului vor fi cu siguranţă înfăptuite într-un timp istoric scurt, iar dorinţa fierbinte, unanim manifestată, a tuturor comuniştilor, de a-i realege pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al poporului, în suprema func­ţie de secretar general al par­tidului, constituie garanţia de neclintit că toate aceste lumi­noase prevederi vor fi îndepli­nite cu succes. Spirit gospodăresc— rezultate pe măsură... 2. Vom continua, în rînduri­le de faţă, prezentarea pre­ocupărilor privind îndeplini­rea prevederilor programelor unice de autoconducere şi autoaprovizionare, referindu­­ne în cele ce urmează la expe­rienţa bună a unui alt consi­liu popular — cel al comunei Dîrlos, în sectorul zootehnic, pe 8 luni, planul la viţei a fost de­păşit cu 20 de capete, ajungînd la 168 capete, pînă la sfîrşitul anului fiind condiţii de depă­şire a planului de 246 capete viţei. Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de îngrijire a ani­malelor, în perioada următoare sunt prevăzute lucrări de mo­dernizare a adăposturilor în valoare de 4,5 milioane lei, iar pentru asigurarea bazei fura­jere, în acest an s-au semănat 45 ha cu trifoi, 12 cu lucerna, urmînd ca în 1985 aceste su­prafețe să se dubleze împreu­nă cu cele de sfeclă furajeră și gulii furajere. în acest an au fost înche­iate contracte la toţi indicato­rii la nivelul planului. Pe 8 luni, faţă de planul total de 21,6 tone carne, au fost livra­te 43 tone, urmînd ca în pe­rioada următoare să fie re­cuperate rămînerile în urmă la lapte de vacă, unde pe 8 luni s-au livrat doar 407 hl faţă de planul de 1 079 hl. Se apreciază că, în acest an, la gospodăriile populaţiei vor fi realizate efectivele de animale la toate speciile, iar la unele — cum ar fi specia porcină — efectivele vor fi şi depăşite. Şi aici, ca şi la Blăjel, a existat preocupare pentru transportul în cîmp al întregii cantităţi de gunoi de grajd din ferma zootehnică, folosind atît mijloacele mecanice, cît şi atelajele C.A.P. şi ale locui­torilor comunei. Pînă în pre­zent, s-au transportat 2 000 tone gunoi de grajd, urmînd a se mai transporta în perioada următoare încă cel puţin 3 000 tone pentru fertilizarea tere­nurilor ce vor fi însămînţate cu cartofi, sfeclă de zahăr, sfeclă furajeră şi porumb în 1985. Prin lucrări de îmbună­tăţiri funciare au fost redate circuitului arabil, in ultima perioadă, 10 ha, s-au săpat şanţuri de desecare pe o lun­gime de 1 200 m.l., s-au efec­tuat arături pe curbă de ni­vel pe 290 ha, afînare adîncă a solului pe 110 ha, iar cură­ţiri de pajişti naturale pe 320 ha. Au fost desfiinţate drumu­rile inutile pe o suprafaţă de­ 4 ha, fiind redată, astfel, cir­cuitului agricol. Toate supra­feţele din incinta sectorului zootehnic, circa 2 ha, au fost cultivate cu plante furajere. Angela POPESCU •UifOAHAIM’ Concert simfonic Concertul simfonic de as­tăzi, ora 19,30, susţinut de or­chestra simfonică a Filarmo­nicii de stat din Sibiu în sala Teatrului de stat, cuprinde: Csiky Boldizsár — Cîntece de vitejie, H. Wieniawsky — Con­certul pentru vioară şi orches­tră nr. 1 în fa diez minor şi J. Brahms — Simfonia I. So­list Andrei Roșianu. Dirijor Petre Sbârcea. Concurs în cadrul Săptămîniii Crucii Roşii a avut loc la Sibiu, în sala Teatrului de păpuşi, in organizarea Comitetului mu­nicipal de Cruce Roşie şi cu colaborarea dispensarelor de pediatrie şi unităţilor preşco­lare din municipiu, concursul „Cel mai frumos şi mai sănă­tos copil“. Aflat la a X-a edi­ţie, concursul a constituit un stimulent pentru părinţi şi pentru cadrele de specialitate din unităţile de ocrotire a copilului în vederea păstrării sănătăţii copiilor şi pentru a­­sigurarea unei generaţii viitoa­re viguroase. Premianţilor le-au fost acordate diplome și premii în obiecte. Pag 3 Cinematecă Reînnoirea abonamentelor la cinematecă pentru trimestrul patru al anului va avea loc în perioada 30 septembrie—9 oc­tombrie, la cinematograful „Arta“ din Sibiu, orele 14—20. Pentru păstrarea locurilor vechi, abonaţii sunt invitaţi să-şi reînnoiască abonamentul pînă în ziua de 4 octombrie inclusiv. Prețul unui abona­ment este de 37,50 lei, în care sunt incluse 6 spectacole.

Next