Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1984 (Anul 36, nr. 8453-8530)
1984-10-14 / nr. 8464
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Nivelul ridicat al tehnologiilor actuale de finisare a confecţiilor la întreprinderea „Steaua roşie" Sibiu oferă posibilitatea livrării beneficiarilor interni şi externi a unor produse de o înaltă ţinută calitativă Foto: Fred MSS Anul XXXVI, nr. 8 464 Duminică, 14 octombrie 1984 4 pagini, 50 bani IN SPIRITUL INDICAŢIILOR ŞI ORIENTĂRILOR SUBLINIATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU „Steaua roşie“ Sibiu: toate comenzile şi contractele vor fi onorate la termen • măsuri speciale pentru realizarea producţiei de export; # rezultate concludente după prima decadă a lui octombrie: creşterea producţiei cu 15%. Aşa după cum s-a mai precizat în ziarul nostru, o problemă de cea mai stringentă actualitate în industria judeţului o constituie realizarea ritmică, la un înalt nivel de calitate şi eficienţă, a producţiei pentru export. Onorarea la timp sau, în multe cazuri, chiar devansarea livrărilor la export sînt preocupări care concentrează în primul rînd forţele materiale şi umane din unităţile unde _______ se realizează produse destinate exportului. Nici un contract, nici o comandă nerealizată şi nelivrată la termen — iată cuvîntul de ordine şi, totodată, angajamentul pe care oamenii munci din aceste unităţi şi l-au asumat. Ne-am convins de acest fapt în timpul recentei vizite pe care am făcut-o la întreprinderea de confecţii „Steaua roşie“ din Sibiu, unitate renumită în ţară şi peste hotare prin produsele sale de calitate. Şi aici, situaţia bună din acest ultim trimestru al anului, cînd aproape întreaga capacitate de producţie a întreprinderii este acoperită cu comenzi şi contracte pentru produse de export, a determinat luarea unor măsuri speciale pentru a onora integral, la timp şi în condiţii de calitate superioară, întreaga producţie contractată. Dar, despre felul în care a fost gîndită şi organizată activitatea ne-a pus în temă ing. Ioan Gîndilă, directorul întreprinderii. Aflăm astfel că trei au fost căile principale prin care s-a acţionat: creşterea productivităţii muncii, asigurarea fluxurilor de fabricaţie cu întregul personal calificat necesar şi trecerea la un program de lucru în schimburi prelungite. Desigur, vorbind de creşterea productivităţii muncii, trebuie să înţelegem că nu este vorba de luarea unor măsuri vremelnice, pentru această perioadă. Cel mult putem spune că s-a grăbit aplicarea unor măsuri de organizare şi de mecanizare care au ca efect creşterea productivităţii. Insă preocuparea în sine este mult mai veche, şi noi am mai avut deseori prilejul să scriem despre aceasta. Iată, însă, că acum se simt cel mai mult roadele sale. „In trimestrul IV — ne-a mai precizat directorul — realizăm numai producţie pentru export. Măsurile luate sunt tocmai pentru a asigura o creştere corespunzătoare a productivităţii muncii şi a onora comenzile şi contractele la termen. Rezultatele după prima decadă a lunii octombrie sunt concludente: am realizat o creştere a producţiei cu 15 la sută!“ Să adăugăm insă că rezultatele pe ansamblu, la nivelul celor 9 luni încheiate, sunt foarte bune: aproape 27 mi(continuare în pag. a IlI-a) Nicolae ACHIM EXPORTUL - realizat ritmic, exemplar! Campania agricolă LA ZI Fără răgaz, în fiecare oră şi zi bune de lucru, la strînsul recoltei şi însămînţări! In toate unităţile agricole din judeţ se continuă bătălia pentru strînsul la timp şi fără pierderi a întregii recolte, precum şi la însămînţarea griului în perioada optimă. In ziua de 12 octombrie, la Păuca localnicii au ieşit la cimp cu mic cu mare şi, intr-o singură zi, au recoltat sfecla de zahăr de pe 100 de hectare. La ora cînd se tipăresc aceste rînduri, lucrarea este finalizată pe întreaga suprafaţă cultivată — 105 hectare. Tot în această zi, a încheiat însăminţarea griului şi C.A.P. Orlat. Au intrat in final cu lucrarea şi cooperativele agricole de producţie din Tălmaciu, Şelimbăr, Sibiu, Poplaca, Şura Mică, Ghijasa de Sus, Merghindeal, Chirpăr şi Cirlos. După felul cum se derulează programul, Consiliul unic agroindustrial Tălmaciu va încheia primul pe judeţ însămînţarea griului. Fruntaşii recoltelor bogate au invăţat din proprie experienţă că, de calitatea patului germinativ depind densitatea, şi deci, cantitatea de recoltă. Pornind de aici, specialiştii şi mecanizatorii acordă in aceste zile cea mai mare atenție lucrărilor de pregătire a solului. O întrebare pe adresa conducerilor unităţilor zootehnice: CUM AŢI ASIGURAT REZERVELE DE FURAJE ? Cu toate că în foarte multe din unităţi s-a asigurat întregul necesar de furaje, iar în unele locuri chiar peste necesar, pe total judeţ sunt încă mari restanţe. Programul de depozitat fînuri a fost realizat doar în proporţie de 80 la sută, iar cel de depozitat suculente doar 38 la sută. Fireşte, sunt încă resurse de completare a acestui dificit, mai ales la suculente, dar aceasta presupune ca acum, cînd iarna bate la uşă, să nu se piardă nici un moment pentru completarea golurilor din cămările zootehniei. Cînd spunem aceasta, avem în vedere faptul că, în perioada 10—12 octombrie, într-o serie de unităţi (aşa rezultă din datele pe care le-au raportat la Direcţia agricolă) s-a întrerupt activitatea de depozitare a furajelor suculente. Iată numele unităţilor: Arpaşu de Jos, Avrig, Cîrţişoara, Porumbacu de Sus, Racoviţa, Scoreiu, Şeica Mică, Bazna, Moşna, Bîrghiş, Bruiu, Biertan, Slimnic, A.E.I. Loamneş, Broşteni, Roşia, şi toate unităţile cooperatiste din C.U.A.S.C. Nocrich. Revenim asupra acestui aspect, deoarece asigurarea furajelor constituie problema esenţială a întregii activităţi din zootehnie. Fără furaje nu se pot realiza nici efectivele, nici sarcinile la lapte, carne, produşi. Multe din unităţi au ţinut seama de acest lucru şi au acţionat în consecinţă. Iată cîteva exemple: întreprinderile agricole de stat Agnita, Nocrich, Ruja, Sibiu au depozitat în cămările zootehniei cantităţi de fînuri mult peste prevederile programelor, cooperativele agricole de producţie din Şelimbăr, Cisnădioara, Marpod, Apoldu de Jos, Apoldu de Sus etc. au depăşit deja programul la depozitat suculente. Exemplul lor trebuie urmat de toate unităţile zootehnice din judeţ. I. FLESCHIN Rezultate meritorii Oamenii muncii din unităţile C.F.R. de pe raza judeţului Sibiu întimpină marele forum al comuniştilor români, cel de-al Xlll-lea Congres al partidului, cu frumoase realizări în munca lor neobosită, de înaltă responsabilitate. Astfel, în perioada ce a trecut de la începutul anului, ceferiştii sibieni au obţinut rezultate pozitive la principalii indicatori de plan, reuşind să asigure, în ansamblu, solicitările de transport pe calea ferată ale întreprinderilor, atît pentru intern, dar mai ales pentru export. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, tonele expediate s-au realizat la un volum superior, iar călătorii transportaţi în procent de peste 106 la sută. De asemenea, indicatorii calitativi - sarcina statică, tonajul mediu brut pe tren marfă şi staţionarea vagoanelor la încărcare-descărcare pe linia îngustă — sunt îndepliniți cu depășiri cuprinse între 0,75-1,9 la sută. Reparaţii şi revizii de calitate Colectivul de oameni ai muncii din atelierul de zonă C.F.R. se prezintă cu realizarea în procent de peste 109 la sută a planului la perioadă. Eforturile colectivului pentru onorarea exemplară a sarcinilor sînt cu citit mai meritorii, cu cît acestea au fost dublate şi de grija deosebită pentru calitatea lucrărilor. La Indicatorii calitativi au fost obţinute realizări notabile: imobilizările de vagoane in reparaţii au fost reduse cu peste 21 la sută, ceea ce Irvseamnă că la dispoziţia beneficiarilor vagoanele au fost puse cu aproape 14 mii ore înaintea termenelor planificate, productivitatea muncii a înregistrat o creştere de peste 11 la sută faţă de sarcini, iar preţul de cost a fost redus cu aproape 17 la sută, rezultînd o economie de 150 mii lei. O contribuţie de seamă şi-a adus atelierul de zonă la revizuirea vagoanelor destinate transportului produselor pentru export, activitate care a reprezentat circa 40 la sută din totalul lucrărilor efectuate. (Continuare în pag. a III-a) Analiză riguroasă, amănunţită, cu o pronunţată tentă de finalitate Cum era şi firesc, punctul central al dezbaterilor din Conferinţa de dare de seamă şi alegeri a puternicei organizaţii de partid de la întreprinderea mecanică Mîrşa l-a constituit activitatea şi rezultatele obţinute în sfera producţiei care — se ştie — reprezintă criteriul esenţial de apreciere a întregii munci desfăşurate de comitetul de partid, de toţi comuniştii. De altfel, întreaga muncă organizatorică şi politico-educativă desfăşurată aici de la alegerile precedente şi pînă în prezent a avut drept finalitate precisă mobilizarea exemplară a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii din întreprindere, la realizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate. Iar consecinţa firească a fost că, în anii 1982 şi 1983, prevederile la principalii indicatori de plan au fost realizate şi depăşite, dîndu-se peste plan o producţie marfă de 358 milioane lei. încadrarea în costurile de producţie planificate a creat posibilitatea obţinerii unor beneficii suplimentare de peste 210 milioane lei. Activitatea comuniştilor, a întregului colectiv a fost puternic stimulată de vizita efectuată în acest an la Mîrşa de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, aprecierile şi îndemnurile formulate cu această ocazie de secretarul general al partidului constituind noi direcţii de acţiune pentru dezvoltarea întreprinderii, modernizarea produselor şi a tehnologiilor de fabricaţie, reducerea consumurilor materiale şi energetice şi ridicarea eficienţei întregii activităţi. Rezultatele obţinute pe 9 luni (producţia marfă — 101,8 la sută, producţia fizică — 104,9 la sută, investiţiile — 103,1 la sută, export pe relaţia DL — 156,5 la sută etc.) confirmă din plin angajamentul solemn luat de către colectiv. Materializînd indicaţiile şi orientările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, comitetul de partid a reuşit să antreneze întregul colectiv la realizarea planului de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi introducerea progresului tehnic. Folosindu-se cu eficienţă potenţialul tehnic şi uman existent, s-a ajuns ca ponderea produselor noi şi reproiectate în totalul producţiei să reprezinte 87 procente, faţă de 62 planificat. Au fost realizate o serie de prototipuri complexe, cu un înalt grad de tehnicitate, acordîndu-se oate. Conferinţe de dare de seamă şi alegeri X DIN SUMAR: CALEIDOSCOP duminical (în pagina a II-a) % Din activitatea organizaţiilor democraţiei şi unităţii socialiste # Din nou despre acupunctura (în pagina a III-a)