Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1984 (Anul 36, nr. 8453-8530)

1984-10-14 / nr. 8464

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Nivelul ridicat al tehnologii­lor actuale de finisare a confecţiilor la întreprinderea „Steaua roşie" Sibiu oferă posibilitatea livrării benefi­ciarilor interni şi externi a u­­nor produse de o înaltă ţi­nută calitativă Foto: Fred M­SS Anul XXXVI, nr. 8 464 Duminică, 14 octombrie 1984 4 pagini, 50 bani IN SPIRITUL INDICAŢIILOR ŞI ORIENTĂRILOR SUBLINIATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU „Steaua roşie“ Sibiu: toate comenzile şi contractele vor fi onorate la termen • măsuri speciale pentru realizarea producţiei de export; # rezultate concludente după prima de­­cadă a lui octombrie: creşterea producţiei cu 15%. Aşa după cum s-a mai pre­cizat în ziarul nostru, o pro­blemă de cea mai stringentă actualitate în industria jude­ţului o constituie realizarea ritmică, la un înalt nivel de calitate şi eficienţă, a produc­ţiei pentru export. Onorarea la timp sau, în multe cazuri, chiar devansarea livrărilor la export sînt preocupări care concentrează în primul rînd forţele materiale şi umane din unităţile unde _______ se realizează produse desti­nate exportului. Nici un con­tract, nici o co­mandă nereali­zată şi nelivrată la termen — iată cuvîntul de ordine şi, totodată, angaja­mentul pe care oamenii mun­ci din aceste unităţi şi l-au asumat. Ne-am convins de acest fapt în timpul recentei vizite pe care am făcut-o la între­prinderea de confecţii „Steaua roşie“ din Sibiu, unitate re­numită în ţară şi peste hota­re prin produsele sale de ca­litate. Şi aici, situaţia bună din acest ultim trimestru al anului, cînd aproape întreaga capacitate de producţie a în­treprinderii este acoperită cu comenzi şi contracte pentru produse de export, a determi­nat luarea unor măsuri spe­ciale pentru a onora integral, la timp şi în condiţii de cali­tate superioară, întreaga pro­ducţie contractată. Dar, des­pre felul în care a fost gîndi­­tă şi organizată activitatea ne-a pus în temă ing. Ioan Gîndilă, directorul întreprin­derii. Aflăm astfel că trei au fost căile principale prin care s-a acţionat: creşterea productivi­tăţii muncii, asigurarea fluxu­rilor de fabricaţie cu întregul personal calificat necesar şi trecerea la un program de lucru în schimburi prelungite. Desigur, vorbind de creşterea productivităţii muncii, trebuie să înţelegem că nu este vorba de luarea unor măsuri vremel­nice, pentru a­­ceastă perioa­dă. Cel mult putem spune că s-a grăbit aplicarea unor măsuri de organizare şi de mecanizare care au ca efect creşterea productivităţii. Insă preocuparea în sine este mult mai veche, şi noi am mai avut deseori prilejul să scriem despre aceasta. Iată, însă, că acum se simt cel mai mult roadele sale. „In trimestrul IV — ne-a mai precizat directo­rul — realizăm numai produc­ţie pentru export. Măsurile luate sunt tocmai pentru a asigura o creştere corespunză­toare a productivităţii muncii şi a onora comenzile şi con­tractele la termen. Rezultate­le după prima decadă a lunii octombrie sunt concludente: am realizat o creştere a pro­ducţiei cu 15 la sută!“ Să adăugăm insă că rezul­tatele pe ansamblu, la nivelul celor 9 luni încheiate, sunt foarte bune: aproape 27 mi­(continuare în pag. a IlI-a) Nicolae ACHIM EXPORTUL - realizat ritmic, exemplar! Campania agricolă LA ZI Fără răgaz, în fiecare oră şi zi bune de lucru, la strînsul recoltei şi însămînţări! In toate unităţile agricole din judeţ se continuă bătă­lia pentru strînsul la timp şi fără pierderi a întregii re­colte, precum şi la însămîn­­ţarea griului în perioada op­timă. In ziua de 12 octom­brie, la Păuca localnicii au ieşit la cimp cu mic cu ma­re şi, intr-o singură zi, au recoltat sfecla de zahăr de pe 100 de hectare. La ora cînd se tipăresc aceste rîn­­duri, lucrarea este finalizată pe întreaga suprafaţă culti­vată — 105 hectare. Tot în această zi, a înche­iat însăminţarea griului şi C.A.P. Orlat. Au intrat in fi­nal cu lucrarea şi cooperati­vele agricole de producţie din Tălmaciu, Şelimbăr, Si­biu, Poplaca, Şura Mică, Ghijasa de Sus, Merghin­­deal, Chirpăr şi Cirlos. După felul cum se derulează pro­gramul, Consiliul unic agro­industrial Tălmaciu va înche­ia primul pe judeţ însămîn­­ţarea griului. Fruntaşii recoltelor bogate au invăţat din proprie experienţă că, de calitatea patului germi­nativ depind densitatea, şi deci, cantitatea de recoltă. Por­nind de aici, specialiştii şi me­canizatorii acordă in aceste zile cea mai mare atenție lucrărilor de pregătire a solului. O întrebare pe adresa conducerilor unităţilor zootehnice: CUM AŢI ASIGURAT REZERVELE DE FURAJE ? Cu toate că în foarte multe din unităţi s-a asigurat între­gul necesar de furaje, iar în unele locuri chiar peste nece­sar, pe total judeţ sunt încă mari restanţe. Programul de depozitat fînuri a fost reali­zat doar în proporţie de 80 la sută, iar cel de depozitat su­culente doar 38 la sută. Fi­reşte, sunt încă resurse de completare a acestui dificit, mai ales la suculente, dar a­­ceasta presupune ca acum, cînd iarna bate la uşă, să nu se piardă nici un moment pen­tru completarea golurilor din cămările zootehniei. Cînd spu­nem aceasta, avem în vedere faptul că, în perioada 10—12 octombrie, într-o serie de u­­nităţi (aşa rezultă din datele pe care le-au raportat la Di­recţia agricolă) s-a întrerupt activitatea de depozitare a furajelor suculente. Iată nu­mele unităţilor: Arpaşu de Jos, Avrig, Cîrţişoara, Porum­­bacu de Sus, Racoviţa, Scoreiu, Şeica Mică, Bazna, Moşna, Bîrghiş, Bruiu, Biertan, Slim­­nic, A.E.I. Loamneş, Broşteni, Roşia, şi toate unităţile coo­peratiste din C.U.A.S.C. No­­crich. Revenim asupra acestui as­pect, deoarece asigurarea fu­rajelor constituie problema e­­senţială a întregii activităţi din zootehnie. Fără furaje nu se pot realiza nici efectivele, nici sarcinile la lapte, carne, produşi. Multe din unităţi au ţinut seama de acest lucru şi au acţionat în consecinţă. Iată cîteva exemple: întreprinderi­le agricole de stat Agnita, No­­crich, Ruja, Sibiu au depozitat în cămările zootehniei canti­tăţi de fînuri mult peste pre­vederile programelor, coopera­tivele agricole de producţie din Şelimbăr, Cisnădioara, Marpod, Apoldu de Jos, Apol­­du de Sus etc. au depăşit deja programul la depozitat sucu­lente. Exemplul lor trebuie urmat de toate unităţile zoo­tehnice din judeţ. I. FLESCHIN Rezultate meritorii Oamenii muncii din uni­tăţile C.F.R. de pe raza ju­deţului Sibiu întimpină ma­rele forum al comuniştilor români, cel de-al Xlll-lea Congres al partidului, cu frumoase realizări în munca lor neobosită, de înaltă res­ponsabilitate. Astfel, în pe­rioada ce a trecut de la în­ceputul anului, ceferiştii si­­bieni au obţinut rezultate pozitive la principalii indi­catori de plan, reuşind să asigure, în ansamblu, soli­citările de transport pe ca­lea ferată ale întreprinderi­lor, atît pentru intern, dar mai ales pentru export. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, to­nele expediate s-au realizat la un volum superior, iar că­lătorii transportaţi în pro­cent de peste 106 la sută. De asemenea, indicatorii ca­litativi - sarcina statică, to­najul mediu brut pe tren marfă şi staţionarea vagoa­nelor la încărcare-descărca­­re pe linia îngustă — sunt îndepliniți cu depășiri cu­prinse între 0,75-1,9 la sută. Reparaţii şi revizii de calitate Colectivul de oameni ai muncii din atelierul de zonă C.F.R. se prezintă cu reali­zarea în procent de peste 109 la sută a planului la perioadă. Eforturile colecti­vului pentru onorarea exem­plară a sarcinilor sînt cu ci­tit mai meritorii, cu cît a­­cestea au fost dublate şi de grija deosebită pentru calitatea lucrărilor. La Indi­catorii calitativi au fost obţinute realizări notabile: imobilizările de vagoane in reparaţii au fost reduse cu peste 21 la sută, ceea ce Irv­seamnă că la dispoziţia be­neficiarilor vagoanele au fost puse cu aproape 14 mii ore înaintea termenelor planifi­cate, productivitatea muncii a înregistrat o creştere de peste 11 la sută faţă de sarcini, iar preţul de cost a fost redus cu aproape 17 la sută, rezultînd o economie de 150 mii lei. O contribu­ţie de seamă şi-a adus ate­lierul de zonă la revizuirea vagoanelor destinate trans­portului produselor pentru export, activitate care a re­prezentat circa 40 la sută din totalul lucrărilor efectua­te. (Continuare în pag. a III-a) Analiză riguroasă, amănunţită, cu o pronunţată tentă de finalitate Cum era şi firesc, punctul central al dezbaterilor din Conferinţa de dare de seamă şi alegeri a puternicei orga­nizaţii de partid de la între­prinderea mecanică Mîrşa l-a constituit activitatea şi rezul­tatele obţinute în sfera pro­ducţiei care — se ştie — re­prezintă criteriul esenţial de apreciere a întregii munci des­făşurate de comitetul de par­tid, de toţi comuniştii. De alt­fel, întreaga muncă organiza­torică şi politico-educativă desfăşurată aici de la alege­rile precedente şi pînă în pre­zent a avut drept finalitate precisă mobilizarea exemplară a comuniştilor, a tuturor oa­menilor muncii din întreprin­dere, la realizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate. Iar consecinţa fi­rească a fost că, în anii 1982 şi 1983, prevederile la princi­palii indicatori de plan au fost realizate şi depăşite, dîn­­du-se peste plan o producţie marfă de 358 milioane lei. în­cadrarea în costurile de pro­ducţie planificate a creat po­­sibilitatea obţinerii unor be­neficii suplimentare de peste 210 milioane lei. Activitatea comuniştilor, a întregului colectiv a fost pu­ternic stimulată de vizita e­­fectuată în acest an la Mîrşa de secretarul general al par­tidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu to­varăşa Elena Ceauşescu, apre­cierile şi îndemnurile formu­late cu această ocazie de se­cretarul general al partidului constituind noi direcţii de ac­ţiune pentru dezvoltarea în­treprinderii, modernizarea produselor şi a tehnologiilor de fabricaţie, reducerea consu­murilor materiale şi energeti­ce şi ridicarea eficienţei în­tregii activităţi. Rezultatele ob­ţinute pe 9 luni (producţia marfă — 101,8 la sută, pro­ducţia fizică — 104,9 la sută, investiţiile — 103,1 la sută, export pe relaţia DL — 156,5 la sută etc.) confirmă din plin angajamentul solemn luat de către colectiv. Materializînd indicaţiile şi orientările tovarăşului Nicolae Ceauşescu, comitetul de par­tid a reuşit să antreneze în­tregul colectiv la realizarea planului de cercetare ştiinţi­fică, dezvoltare tehnologică şi introducerea progresului teh­nic. Folosindu-se cu eficienţă potenţialul tehnic şi uman existent, s-a ajuns ca ponde­rea produselor noi şi repro­­iectate în totalul producţiei să reprezinte 87 procente, faţă de 62 planificat. Au fost realiza­te o serie de prototipuri com­plexe, cu un înalt grad de teh­nicitate, acordîndu-se o­ate.­ Conferinţe de dare de seamă şi alegeri X DIN SUMAR: CALEIDOSCOP duminical (în pagina a II-a) % Din activitatea organizaţiilor democraţiei şi unităţii socialiste # Din nou despre acupunctura (în pagina a III-a)

Next