Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1985 (Anul 37, nr. 8607-8683)
1985-06-13 / nr. 8668
Pag. 2 TRIBUNA SIBIULUI Anul XXXVII, nr. 8668 La Muzeul Satului, Bucureşti Expoziţie Picu Pătruţ Recent, la Muzeul Satului, Bucureşti, s-a deschis o expoziţie Picu Pătruţ — prima mare manifestare dedicată acestui fiu al Mărginimii — cărturar şi artist din Sălişte (din prima jumătate a sec. XIX). La vernisaj a luat parte — pe lingă numeroşi oameni de cultură şi critici de artă bucureşteni, o delegaţie de sălişteni, în frunte cu primarul comunei, Toma Lupaş. Iniţiativa Muzeului Satului şi a Uniunii Artiştilor Plastici din România de organiza o expoziţie Picu Pătruţ are un amplu ecou în întreaga presă românească. Aşa cum se cuvine, vom cinsti şi noi acest eveniment cultural de importanţă naţională. De aceea ne-am străduit să spicuim cîte ceva din spusele unor mari oameni de cultură despre „smeritul crîznic“ care a vieţuit şi a creat în satul Sălişte, lăcaşul — cum scrie N. Iorga — celei mai depline frumuseţi româneşti în faţă, trup, port, limbă, moravuri. Sat mare şi bogat, care seamănă mult cu un fel de mică republică a ţăranilor români..." ★ Nicolae Cartojan: „Arta lui Picu Pătruţ (...) are prin liniile ei primitive, prin compoziţia ei naivă şi prin coloritul dulce, însemnătatea ei aparte. Picu Pătruţ s-a ridicat din masele populare pentru care şi-a scris şi şi-a ilustrat opera. Ea reprezintă astfel sufletul popular românesc în literatură şi în arta miniaturii“. Onisifor Ghibu: „Picu Pătruţ este (...) cel mai tipic şi mai autentic reprezentant al Săliştii din prima jumătate a secolului al XIX- lea. Şi poate că nu numai al Săliştii, ci al întregii Mărginim şi chiar al Ardealului de miază-zi (...) realizînd o operă de o impresionantă unitate, care înfăţişează totalitatea credinţei populare româneşti într-o formă senină şi naivă ... “ Paul Petrescu: „în acele sate din munţi (satele Mărginimii —- n.n.) casele de lemn, uneltele din lemn crestat, portul păstrînd croială străveche, poezia şi muzica populară, dansul, obiceiurile, formează, pînă azi, fundalul pe care s-a dezvoltat imaginaţia cutreerînd lumea, a unor artişti ca Picu Pătruţ“. Alexandru Duţu: „Picu Pătruţ (...) ne vorbeşte nu numai despre cultura comună românească, dar şi despre tenacitatea unor oameni care au făcut cultură şi au trăit în nobleţea gîndului, pentru că nu s-au îndoit de valorile pe care le apărau“. Zoe Dumitrescu Buşulenga: „Despre Picu Pătruţ putem spune, asemenea unor specialişti străini cuprinşi de entuziasm la vederea operei lui naive şi profunde totodată, unice în analele culturii europene, că prin pietate şi naturaleţe, prin sinceritatea sentimentului și calitatea imaginii plastice, el este un echivalent tardiv al lui Fra Angelico, pentru aria de cultură a românilor“. (T. S.) Astazi vă prezentăm: LICEUL INDUSTRIAL NR. 7 SIBIU In cultura şi civilizaţia popoarelor, construcţiile au ocupat totdeauna un loc important. Omul a avut, are şi va avea nevoie de construcţii. Totdeauna va construi. O parte din frumosul vieţii noastre ni-l creează Constructorii: locuinţa, locurile de odihnă, satele şi oraşele, unităţile unde lucrăm Fără constructori, arhitecţii ar rămîne simpli poeţi visători. Fără constructori, civilizaţiile şi epocile istoriei ar fi fără legătură intre ele. Constructorii sînt cei care umanizează peisajul geografic, îi dau originalitate şi trăinicie. Astăzi, în ţara noastră, în domeniul construcţiilor lucrează circa 10 la sută din populaţia activă, faţă de numai 2,2 la sută cu lucru cu 30 de ani în urmă. Astăzi, cînd ţara întreagă este un imens şantier, constructorul ocupă un loc de cinste în cadrul societăţii. Nici un alt sector al economiei n-a cunoscut un ritm mai accelerat de dezvoltare ca cel al construcţiilor. Pentru viitorul apropiat şi îndepărtat, construcţiile se înscriu în fruntea priorităţilor. Directivele Congresului al XIII-lea al P.C.R. prevăd pentru cincinalul viitor — în care vor lucra elevii de astăzi — un volum de investiţii între 1330—1400 miliarde lei. Construcţii noi se vor înălţa în toate domeniile. Meseriile din construcţii vor fi solicitate în toate colţurile ţării. Constructorii vor găsi cel mai uşor locuri de muncă. De ei va fi nevoie peste tot. Şcolii îi revine sarcina nobilă de a pregăti corespunzător această uriaşă forţă de muncă solicitată de economia naţională. Liceul industrial nr. 7 din Sibiu , str. Pedagogilor nr. 7, (tel. 11215) a dobîndit tradiţie în acest domeniu şi se bucură de renume printre liceele de profil din ţară. Astăzi acest liceu este o unitate de bază a Ministerului Construcţiilor Industriale. Baza materială a liceului este foarte bună: 24 săli de clasă, 5 laboratoare, 4 cabinete dotate cu aparatură pentru cerinţele unui învăţămînt modern, un amfiteatru, sală de sport modernă, 3 laboratoare tehnologice, o platformă de lucru în aer liber, stadion şi teren de sport in aer liber, parc. Elevii liceului nostru participă la sesiuni ştiinţifice, olimpiade, concursuri pe meserii, competiţii sportive, excursii, unde au obţinut numeroase premii la nivel naţional. Practica în producţie a elevilor se face în cele 7 ateliere ale şcolii şi pe şantierele Antreprizei de construcţii industriale din Sibiu. Pentru cazare şi masă există un internat de băieţi, un internat de fete şi o cantină situată în incinta şcolii. Pregătirea elevilor la obiectele de cultură generală este asigurată de un colectiv de cadre didactice cu o bună pregătiprofesională majoritatea cu gradele didactice I şi II , iar la specialitate, de un corp de ingineri şi maiştri bine pregătiţi, cu multă experienţă şi practică. Profilul liceului este ila construcţii, cu următoarele meserii: constructor structuri, mecanică şi electrotehnică. Pentru anul şcolar 1985/1986, liceul nostru are următorul plan de şcolarizare: INVATAMÎNT DE ZI: Treapta I: 180 locuri — constructori structuri şi instalatori în construcţii: 108 locuri — profil mecanic: 72 locuri — profil electrotehnic. Treapta a II-a: 36 locuri — constructori structuri: 36 locuri — profil mecanic: 36 locuri — profil electrotehnic: 36 locuri — instalatori. ŞCOALA PROFESIONALA: 72 locuri — constructori structuri şi instalatori; 36 locuri — lăcătuşi mecanici; 36 locuri — electricieni i , construcţii. INVAŢAMÎNT SERAL, Treapta a II-a: 40 locuri — lăcătuşi mecanici; 36 locuri — electricieni in construcţii. Elevilor, după absolvire, li se asigură imediat loc de muncă pe şantierele de construcţii, sau pot urma învăţămîntul superior. O parte din ei, pe timpul efectuării studiilor liceale, pot beneficia de burse, prin încheierea de contracte cu T.A.G.I.A. Braşov, T.I.A. Bucureşti, T.J.G. Bucureşti, TELESIT Bucureşti sau T.A.G.I.A. Timişoara. Victor VOETU-VEREA Orientare şcolară şi profesionala Romanţe şi poezie Cea de a XVI-a stagiune a serilor de romanţe şi poezie organizate de Clubul întreprinderii „Independenţa“ din Sibiu (strada Avram Iancu nr. 10) se încheie vineri, 14 iunie, ora 19, cu un recital susţinut de interpreţi consacraţi ai genului. Gala formaţiilor de teatru şi a montajelor literare Pe scena Teatrului de stat din Sibiu au evoluat cele mai bune formaţii teatrale de amatori care urmează să reprezinte judeţul Sibiu la etapa republicană, în 16 iunie, la Bistriţa. La loc de frunte se situează evoluţia Teatrului popular din Mediaş care revine, cu un spectacol de înaltă ţinută artistică, pus în scenă de regizorul Matei Varodi. Este vorba de piesa lui Dumitru Solomon „Intre etaje“, a cărei scriitură solicită trupa medieşeană la atingerea unor culmi actoriceşti de marş nuanţare şi rafinament. Trebuie amintită încă o dată prezenţa pe scenă a Teatrului muncitoresc Cisnădie care în ultimii ani şi-a cucerit o binemeritată faimă, prin ciştigarea câtorva trofee ale festivalurilor de gen organizate în ţară. Echipa matură, rutinată, se prezintă cu „O întîmplare“ de Horia Lovinescu, spectacol unitar şi sobru, gîndit de actorul Ben Dumitrescu ca o metaforă a claustrării şi izolării impuse de ocupaţia fascistă. Printre formaţiile noi apărute a reţinut atenţia spectatorilor şi juriului formaţia de teatru din satul Agîrbiciu şi, în special interpreta Radu Mariana care, se poate spune, duce pe umeri întreg conflictul piesei „Nunta de lut“ de Corneliu Ileasa. Replicile se rostesc cu naturaleţe şi naivitate, intr-un fermecător grai local, iarrelaţiile dintre personaje se stabilesc simplu, fără sofisticări. Regretăm absenţa de pe scena actualei ediţii aunor formaţii de teatru care s-au impus de-a lungul anilor atît in Festivalul „Cîntarea României“, cît şi la alte concursuri naţionale. Este cazul echipei de teatru a Căminului cultural Poplaca şi, în special al teatrului folcloric din Sălişte, remarcat la nivel republican prin originalitatea şi autenticitatea momentelor prezentate. Sperăm ca printr-un interes sporit acordat tuturor formaţiilor de amatori comuna Sălişte să-şi reevalueze potenţialul artistic şi să se situeze intr-un viitor, pe care-l dorim cit mai apropiat, în fruntea mişcării artistice de amatori din judeţ. Menţionăm, de asemenea, participarea a două formaţii de teatru în limba germană: teatrul Căminului cultural Cristian şi teatrul Casei decultură, Dumbrăveni, care s-au remarcat prin naturaleţea rostirii în trai săsesc şi prin frumuseţea costumelor populare. La genul montaje literarmuzicale excelează, printr-o interpretare degajată, bine frazată a versului, întreprinderea de piese auto Sibiu, în montajul intitulat: „Patria fără de moarte“. Formaţia, laureată a ediţiei trecute, condusă de Sandu Popa, se impune printr-o ţinută de bun gust şi printr-o viziune de realizare scenică descătuşată de şablonizarea în care eşuează majoritatea echipelor artistice de gen. O notă de mare originalitate este adusă în scenă de montajul Casei de cultură a sindicatelor Mediaş, „Lăsaţi porumbeii să zboare“, instructor Romeo Oreian. Se poate spune că asistăm la o nouă interpretare a noţiunii de montaj, prin întrepătrunderea cu poemul dramatic care aduce in prim plan elementul conflictual şi personajul marcat. Gabriela PANŢUI. Raliul „Dunările Dacia“ PROGRAMUL închiderii și deschiderii circulației pe traseele de probe cronometrate . ... 1 Tre I Se închide Se deschide ’J f dîsGUl I J 1 cereal Data Ora Data jOra 1.SURA MARE — SLIMNTC I 14. VI. 16,15 14.VI. 19,45 II 14.VI. 22,40 15.VI. 02,10 III 15.VI. 08,50 15.VI. 12,10 2.SI .IMNIC — RUŞI I 14. VI. 10,35 14.VI. 20,00 11 14.VI. 22,50 15.VJ. 02.25 III 15.VI. 09,05 15.VI. 12,15 3.BOARFA — BUIA — STE- I 14. VI. 16,50 14. VI. 20,20 NEA II 14.VI. 23,13 15.VI. 02,45 III 15.VI. 09,25 15.VI. 12.30 4.VECERD — GHIJASA DE I 14.VI. 17,15 14. VI. 20 45 SI'S II 14. VI. 23,40 15.VI. 03,15 III 15.VI. 09,55 15.VI. 13,05 5.DA IA — SIBIU l 14.VI. 18,00 14.VI. 21,30 II 15.VI. 00,25 15. VI. 06.55 111 15.VI. 10,34 15.VI. 13.45 6.CIS N A 1)10 A R A — DUM- 1 14.VI. 18,30 14.VI. 22,05 BRAVA — RĂŞINARI II 15.VI. 00,50 15. VI. 04,30 III I5.VI. 11,05 15.V1. 14,15 7.CURMĂTURĂ STEZII — I 14. VI. 18,50 14.VI. 22,35 PĂLTINIȘ — CĂLUGĂRII II 15.VI. 01,15 15.VI. 05,00 — GURA RIULUI III 15.VI. 06,50 15.VI. 10,05 IV 15.VI. 11,25 15.VI. 14,50 8.BARAJ CTBIN — CHEILE I 14. VI. 19,15 CIBINULUI — PĂLIT II 14.VI. 21,15 15.VI. 01,00 NIS — GÎTUL BERBE III 15.VI. 07,10 15.VI. 10,50 CULUI — SADU IV 15.VI. 13,00 15.VI. 16,55 9.SANTA — CURMĂTURA IIi II 14.VI. 21,45 15.VI. 05,25 STEZII III 15. VI. 11,55 15.VI. 15,20 10. RIU SADU — SADU I 14.VI. 20, V 14. VI. 23,50 II 15.VI. 08, IO 15.VI. 16,20 HI 15.VI 11.crt 45 .VI. 17,20 Turism sportiv „Cupa A. I. T." In cadrul acţiunilor dedicate Anului Internaţional al Tineretului, în zilele de 22 şi 23 iunie a.c., Comitetul judeţean U.T.C., Consiliul judeţean al Organizaţiei pionierilor, Consiliul judeţean al sindicatelor, Inspectoratul şcolar judeţean şi C.J.E.F.S. Sibiu organizează, în zona Păltiniş— Vf. Cindrel, un amplu concurs de turism sportiv dotat cu „Cupa A.I.T.“. Deschis tuturor tinerilor din şcoli generale, licee, şcoli militare, întreprinderi şi instituţii, în cadrul a trei categorii de vîrstă (A: 10—14 ani; B: 15—18 ani și G: 19—35), concursul prevede parcurgerea unui traseu (de 3—4 ore), probe de orientare în teren cu harta și busola, probă teoretică, cultural-artistică, de constituire a bivuacului pentru înnoptare în tabără de corturi. Echipajele de categoria A (formate din cîte trei competitori) vor fi însoţite de cîte un adult. La C.J.E.F.S., nr 14 VI, ora 18, va avea loc şedinţa tehnică la care sînt invitaţi conducătorii tuturor formaţiilor participante din şcoli, licee, şcoli militare şi întreprinderi, prilej cu care se va face şi tragerea la sorţi a ordinei de start. Sunt invitaţi, de asemenea, cu formele de înscriere, conducătorii tuturor cercurilor şi cluburilor de turism montan din unităţile şi instituţiile judeţului. 4Î 20,00 T 20,20 în econon 20,35 SI neretului. • Embl nei epoc înfăptuiri • Muzi noastre. • Seri: „Călătorie vers". U sod. 21,50 T SIBIU ..Căpitanu iii“ o reli 13.30: 15.Arta: „De le 10: 12. 38;15; 20.1 lui: „Ace 10; 12: 14 MEDIA gresul: o rele 9; 16: 18.15; trai: „Fi ce“ oi 16.30: 1 Tineretul rheturii ! orele 10; GISNA divers“, 18; 20. DUMB .An Bal de hoţi” orele 10; OCNA „Damen le 17 si CAR Lilian „ineritul“. zare și Editura pagini. ***, „I fieț ' rob ! Ediții văzută Editura 832 pag A. D toria R Ediția a mul I. mană, 1 năvi fix?. 513 Urs. — stabilit, tarii, pedice de cu-Bîrli studiu i! Altib intifică dică. 5. Turisi Clubu munţile organizi 16.VI.at pe ti'f unde s — Cine la ora zu de duce Ci altă dri in IO VI Plecare, iul, ora m Me ti servicii ne ini mii ne ușor in i-ul teij Local verse d tul va Tempel me vo între 8 iar ten xime ij grade.