Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1985 (Anul 37, nr. 8684-8760)

1985-07-02 / nr. 8684

d­ iţea TV­A­I?“ *v înnoirea producţiei - în pas cu cerinţele economiei naţionale formate din pag T) precisă decit cea din care de­rivă, puţind cântărî — cum plastic ni s-a explicat — greu­tatea unei semnături de pe un timbru’ De notat că la rea­lizarea acestui produs se folosesc peste ftOC de S.D.V.­­Uri, ceea ce revine un grad de echipare de 2,2 (2,2 S.D.V.-uri la un reper). * Cintar dinamom­etric pen­tru persoane de 130 kg. Este vorba de binec­un­oscutul cin­­tar dă baie, care va apare în comerţ, in cursul trimestrului III, in 8 forme (si nuante co­­loristice) deosebite. Noutatea nu este numai de formă ci şi de conţinut Prin îmbunătă­ţirile aduse, consumul de me­tal se va reduce cu 10 tone/an şi aceasta în condiţiile în care produsul întreg nu cântăreşte mai mult de 2.350 kg. • Mai reţinem: -futorul de: butoaie de 500 kg; o balanţă de mare capa­citate de 2 000 grame, cu 20 000 de diviziuni • dozatorul de var praf, care măsoară de­bitul pentru tratarea apei în centralele nuclearo-electrice; * bascule transportabile tip pod vehicule r­utiere — cu pîrghie gradată și cursor de înregis­trare — o familie de 10, 20 și 30 tone solicitate și la export. Am lăsat intenţionat la ur­mă, nefăcînd parte din profi­lul strict de fabricaţie al uni­tăţii, asimilarea legăturilor de schi securit cu performanţe la nivelul celor mai bune reali­zări mondiale Pregătirea de fabricaţie fiind avansată, a­­matorii de schi pot spera să le găsească in magazine înainte de debutul sezonului alb. «Ultima selectivă fiind, aceas­tă listă este suficient de cu­prinzătoare pentru a demon­stra că la „Balanţa“ Sibiu sar­cina înnoirii producţiei, în concordanţă cu cerinţele eco­nomiei naţionale, cu exigen­ţele unui export competitiv și ale diversificării ofertei de bu­nuri pentru populație, este tratată cu maximă seriozitate și răspundere. . en: 1­— 13,30. ArU­­ronic­­‘ iaur». U l»: Finere­­rrvul si orei#* ii tir .‘Ha: o- V, 20. Pri­n Tie*, 3,45 10,30. jieta­­e 9, 18,30 ara­­ată* , 20. Ćira­­, o- 8,30 ren­t£U-16; Ifrac­­10; 18 k­ wSa­­dr­op­ito; ia­r: „Iu­­, fete“, It 17 şi lr»tt la (anală te 1085 — 1, «i, H-a I, 3«, 0, 23, lll-a *3, o, , 25, •i IV-a 10, 6to, f­ 4, 1», V-a «♦, 70. VI-a », 21, Vi l-a 6, no, isti- 1 ser­ii kert­­ăco­­loros. I, mai de a­­le des­­k Vîn­­­derat Tem­­inime între jr cele 18 și com­­­ă. Anul XXXVII, nr. 8­684 TRIBUNA SIBIULUI Vremea in luna iulie Din punct de vedere termic, luna iulie va fi normal de caldă, iar pe alocuri, în su­dul şi estul ţării temperaturi­le vor fi ceva mai coborîte decit valorile medii multianu­ale. Regimul pluviometric, în general normal, va fi exce­dentar în sud-vestul­ ţării şi in zonele de deal şi de munte. Prima decadă a lunii se va caracteriza printr-o vreme in­stabilă mai ales în a doua parte a perioadei. Cerul va fi variabil cu înnourări mai ac­centuate in jumătatea de nord a ţării Vor cădea ploi cu ca­racter de aversă insolite de descărcări electrice şi izolat de grindină, mai frecvente in nordul si nord-estul ţării, un­de local cantităţile de apă vor fi mai însemnate, în zona de munte, la peste 2­000 m alti­tudine, în primele zile, izolat se va semnala lapoviţă şi nin­soare. Vîntu»! va sufla slab, pînă la moderat cu intensifi­cări de scurtă durată în a do­ua parte a intervalului. Tem­peraturile minime vor fi cu­prinse între 8 şi 1­3 grade, izo­lat mai coborîte în depresiu­nile intramontane în primele zile, iar cele maxime între 22 şi 32 de grade, mai ridicate către mijlocul decadei în cîm­­pia Dunării. în decada a doua, vremea va fi in general caldă, cerul va fi variabil cu înseninări persistente în nord-estul ţării. Vor rădea ploi lor­ale, mai a­­les sub formă de aversă înso­ţit«­ de descărăcări electrice, mai frecvent d in sud-vestul ţării şi în zona de deal şi de munte Viatul va prezenta in­­tensificări de scrută durată Temperaturile minime vor fi cupr­inse între 10 şi 20 grade, izolat mai coborîte în Transil­vania şi Moldova, iar cele maxime se vor situa între 25 şi 35 grade. Der­ada a treia se va ca­racteriza, în primele zile, pr intr-o vreme instabilă in cea mai mare parte a ţării Vor cădea averse de ploaie însoţite de descărărări electri­ce şi izolat de grindină Can­tităţile de pr­­­ipitaţii vor fi mai însemnate în Banat, Ol­tenia, Muntenia şi în zona de munte. în a doua parte a in­tervalului vremea va deveni frumoasă cu cerul variabil şi ploi izolate Vîntul va sufla slab pînă la moderat cu in­tensificări de scurtă durată în estul ţării. Temperaturile mi­nime vor fi cuprinse între 9 şi 19 grade, iar cele maxime intre 24 şi 32 grade, izolat mai ridicate în ultimele zile.­ ­AGERPRES) Prim organizarea superioară a pro­ducţiei şi a muncii . .» Activitatea , desfăşurată de la începutul anului la F.P.U.P. Sibiu, confirmă faptul incontestabil că or­ganizarea producţiei şi a muncii este unul din fac­torii ce condiţionează rea­lizarea exemplară a planu­lui. Aşa se explică depă­şirea producţiei marfă cu peste 5,2 milioane lei pe semestrul I, ceea ce asigu­ră garanţia unor noi suc­cese — potrivit condiţiilor create — în perioada ur­mătoare. Colectivul de oameni ai muncii de aici este anga­jat şi acţionează cu bun° rezultate pe linia reduceri importurilor. Pînă acum­ au fost asimilate în fabri­caţie o serie de piese de schimb a căror valoare se ridică la 3,5 milioane lei, aceasta fiind o contribuţie meritorie la reducerea con­tinuă a eforturilor valu­tare. (C. B) I.P.J. Sibiu: O imagine a liniei de prelucrarea furcilor colidoinice, in planul doi: masina de broşat vertical Foto: Fred M­SS Acţiune umanitară Continuînd o tradiţie cu profund caracter umanitar, Comitetul orăşenesc de Cruce R­oşie Agnita (vicepreşedinte dr Ioan Nan) a organizat re­cent o nouă acţiune de donare onorifică de singe. în fruntea acţiunii s-a situat colectivul F.U.A., avînd ca medic de în­treprindere pe dr. Ilie Ib­lea, care s-a ocupat cu înaltă res­ponsabilitate profesională şi patriotică de reuşita acţiunii. Aurica Bologa, Vasile Zbîr­­cea, Cornelia Duca, Ioan Zi­­keli, Viorica Lascu, Octavian Brebenaru şi Mariana Coroa­­niţă sunt numai cîţiva din nu­mărul mare de donatori care au răspuns acestei importante acţiuni. (Ştefan COPILA D) Aflăm de la Centrul de librării Sibiu Centrul de librării Sibiu ne informe'­ază că, pînă la data de 5 iulie a.c., se va închide­­difuzarea primei tranşe a ma­nualelor şcolare distribuite în mod gratuit în unităţile de în­văţământ din cele 4 loialităţi urbane deservite de centrul sibian. Cu începere din 4. VII. ac., la librăria „Şcolarul“ din Sibiu (str. G-ral Mngheru 13, telefon 1­67­82) se vor pune în vînzare manuale şcolare pen­tru clasele I—X, urmînd ca manualele pentru clasele XI— XTI să se vîndâ începînd cu 17 septembrie. Centrul de li­brării aduce la cunoştinţă că toate librăriile sunt aprovizio­nate cu un bogat sortiment de carte, prevăzută ca bibliogra­fie şcolară, precum şi ca lec­tură pentru vacanţă. Cooperaţia meşteşugărească a judeţului Sibiu a cunoscut în ultimii ani o continuă ex­tindere a activităţii şi, drept urmare, o consolidare din punct de vedere economic. în prezent, există în judeţul nos­tru 36 cooperative cu specific diferit, care cuprind peste 650 unităţi răspîndite în întreg, teritoriu). Sunt cunoscute e­­forturilr sporite \■»' care lc fac oamenii muncii de aici pentru îndeplinirea sarc­inilor de plan şi sporirea avutului obştesc, în acelaşi timp, date fiind condiţiile specifice in care isi desfăşoară activitatea, trebuie permanent acordată o grijă deosebită pentru apărarea bu­nurilor împotriva incendiilor. Această grijă se impune prin faptul că în proi­esele de pro­ducţie şi a servic­iilor se pre­lucrează limin, textile, piele etc, se utilizează substanţe şi lichide inflamabile. Care crea­­ză un permanent pericol de incendiu. In ultimii ani, activitatea de P­ S.I. s-a îmbunătăţit sim­ţitor, U.J.C.M. Sibiu acordîn­­du-i o atenţie deosebită, ast­fel că sunt cooperative care nu au înregistrat nici un incen­diu: „Gheata", „Constructo­rul“, „îmbrăcămintea“, „Igie­na", „Arta Sibiului“, „Timpuri noi“, „Munca timplarilor". Conducerile acestor cooperati­ve, cu sprijinul organelor de pompieri și al comisiilor teh­nice P.S.T., au luat măsuri de înlăturare a cauzelor genera­toare de incendii, au intensifi­cat controlul în unități pentru depistarea neregulilor, s-au o­­cupat intens de instruirea în­tregului personal muncitor şi respectarea normelor P.S . şi au acordat atenţia cuvenită organizării autoapărării pe lo­curi de muncă. Deşi s-au obţinut rezultate bune în asigurarea preveni­rii şi stingerii incendiilor,­­mai sunt cooperative unde se încalcă în mod nepermis mă­surile şi regulile de P.S.I. A­­semenea situaţii au dus la a­­pariţia unor începuturi de in­cendii la cooperativele „Me­dieşeana“ şi „Meşteşugarul“ din Mediaş, sau „Dumbrava" din Dumbrăveni Se întîlnesc frecvente situaţii cînd se um­blă la for deschis şi se fu­mează în locuri nepermise, se sudează fără luarea celor mai elementare măsuri de protec­ţie sau nu se respectă para­metrii proiectaţi ai instalaţii­lor. .In secţiile productive e­­xistă încă instalaţii electrice necorespunzătoare, suprasolici­tate, se utilizează instalaţii de încălzit la fel necorespunză­­toare etc. începuturile de incendii ra­re au avut loc, precum şi fap­tul că la unele cooperative continuă să se manifeste o se­rie de abateri de la normele P.S.I., atrag serios atenţia a­­supra măsurilor ce trebuie luate pentru înlăturarea com­pletă a incendiilor. Conduce­rile cooperativelor, şefii de u­­nităţi şi ateliere trebuie să stabilească reguli şi măsuri se­vere cu privire la P.S.I., a că­ror aplicare să se urmărească riguros, mai ales in schimbu­rile II şi III. Echipele de pri­mă intervenţie să fie bine in­struite, incit să poată inter­veni operativ şi eficient la ne­voie, însă latura esenţială a întregii activităţi trebuie să fie prevenirea incendiilor, în­­trucit numai astfel se poate asigura eficienţă maximă ac­tivităţii de P.S.I. pit. Dumitru CROITORU­, inspector. Grupul de pompieri Sibiu Maximă atenţia activităţii de P.S.I. in unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti Pag. 3 Respectul pentru propria muncă se regăseşte in mulţumirea locatarilor . Bucuria mutării într-un a­­partament nou, mai ales după ce ai aşteptat un timp bun, este inconfundabilă. De ce, în­să, trebuie ea să fie umbrită, în multe cazuri, de neglijenţa şi dezinteresul celor care au construit acel apartament? Remedierile ce trebuie făcute după ce pleacă constructorii — ne-au mărturisit cîţiva dintre noii locatari ai cartierelor si­­biene — mai necesită uneori cîteva luni bune, bineînţeles cu nevi, cu intervenţii, cu muncă şi (se poate altfel?) cu bani in plus. Dar culmea este că cei care­ efectuează pînă la urmă aceste remedieri sînt tot meseriaşii de pe şantiere, zi­­ce-se, în afara orelor de pro­gram ! Dar, intrucît nu avem in­tenţia să rămînem la afirma­ţii generale, să concretizăm prin cîteva ca­zuri ce ne-au parvenit la re­dacţie. Iată ce ne relatează ce­tăţeanul Aurel Ittu (Aleea Taberei, nr. 6, bloc P-19, Sibiu). Conform le­gii şi contractului încheiat cu O.C.V.L., în termenul prevă­zut pînă la recepţia finală a blocului, locatarii au sesizat în repetate rînduri oficiului în legătură cu o serie de deficien­ţe, considerate de beneficiari grave, deoarece afectează di­rect calitatea construcţiei. în­tre acestea reţinem: uscătoria, amplasată la etajul IV, are podeaua din sapă, şi nu mo­zaic cum era proiectul, astfel că locatarul de dedesubt s-a trezit cu tavanul umed de la apa scursă din rufe; în sub­sol ţevile de la instalaţii nu au fost montate la înălţimea de 3,8 m, cu trebuia, ci chiar mai jos de 1,5 m; plăcile de mozaic de pe palierele casei scărilor se mişcă, iar în plă­cile de prefabricate au rămas găuri neastupate. De aseme­nea, la primirea cheii aparta­mentului li s-a ... pus în bra­ţe şi faianţa, să şi-o aplice fie­care pe cont propriu, pe mo­tiv că întreprinderea nu dis­pune de­­meseriaşii necesari („am aplicat faianţa, mărturi­seşte semnatarul scrisorii, dar tot cu meseriaşi ai şantierului, care umblau din apartament în apartament pentru a între­ba cine doreşte să-şi pună fa­ianţă"). „Noi am făcut con­tract cu O.C.V.L. pentru a­­partament „la cheie", dar ne-au mai trebuit cel puţin două luni de lucru pentru a remedia, completa şi reface ce n-a făcut sau a făcut prost constructorul". Cetăţeanul Gheorghe Si­ma (cartier Valea Aurie, bl. 20, ap. I­Ii), de fapt o adresă la care încă nu poate locui, deşi blocul a fost recepţionat în 21 decembrie 1984. De ce, înţelegem cînd ne spune cum arăta apartamentul său la re­cepţie: camerele incomplet zu­grăvite, baia netencuită, în baie faianţa pusă doar pe ju­mătate, alte lucrări netermi­nate sau prost executate în garaj (care l-a costat peste 20 mii lei), în total 11 probleme încă nerezolvate. La sesizarea sa către O.C.V.L. Sibiu — ca­re, corect, nici nu ar fi tre­buit în aceste condiţii să re­cepţioneze blocul respectiv —, un reprezentat al oficiului, împreună cu un aitul de la Inspecţia pentru calitatea con­strucţiilor, stabilesc remedie­rile ce trebuie făcute de către constructor, însă, la controlul executat în 14 mai, mai tre­buiau executate: corectarea zugrăvelilor, montarea chiuve­tei în garaj şi repararea sifo­nului de pardoseală, tencuirea tavanului garajului şi repara­rea golurilor din jurul con­ductelor instalaţiilor, comple­tarea cu şapă a pardoselii ga­rajului pînă la nivelul uşii a­cestuia. Toate acestea le-am constatat şi noi la faţa locului — în plus, am rămas uimiţi de cită „fantezie" a putut da dovadă cel care a montat o vană verde-închis într-o baie cu celelalte accesorii albe(!?). Zilele trecute ne-a vizitat din nou la redaţie cetăţeanul Si­ma pentru a ne informa că deşi termenul stabilit pentru remedieri (30 mai a.c.) a tre­cut, lucrările încă trenează (brigada 3 a I.A.C.M. Sibiu trebuia să facă aceste lucrări). Dacă astfel­ se prezintă lu­crurile cu apartamentele pro­prietate personală, nu ne mai miră deloc situaţia celor con­struite din fondurile statului. Să-l ascultăm totuşi şi pe Că­lin Jida (cârtire Valea Aurie, bl. 59, sc. A, ap. 1): „Blocul nostru a fost recepţionat ofi­cial in noiembrie 1984, dar după 6 luni nu putea fi locuit“. Ne oprim la aceste trei e­­xemple deşi, cunoaştem şi noi şi o ştiu şi constructorii, ele sunt mult mai multe. Le facem publice convinşi fiind că oda­tă şi odată tot trebuie să se facă ordine şi în acest sector, neglijat de prea mult timp. Constructorii trebuie să înţe­leagă că noua calitate, asu­pra căreia în repetate rînduri ne-a atras atenţia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, trebuie să se facă vizibil simţită şi în activitatea acestui important detaşament al clasei noastre muncitoare. Ce-i drept, conducerea T.A.C.M. ne-a asigurat că printre obiectivele sale prio­ritare în această etapă se a­­flă calitatea muncii, calitatea lucrărilor, şi că acestui obiec­tiv îi va consacra toate efor­turile şi căutările. Noi — şi alături de noi, toţi beneficiarii de locuinţe — zicem că e bu­nă şi lăudabilă internţia con­structorilor, dar... aşteptăm să vorbească faptele! Nicolae ACHIM Despre calitate în construcţia de locuinţe

Next