Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1985 (Anul 37, nr. 8684-8760)

1985-09-15 / nr. 8748

ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU Al P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXVII, nr. 8 748 Duminică, 15 septembrie 1985 4 pagini, 50 bani Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Iaşi TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PARTICIPAT, IlIUA CU TOVARASA ELENA CEAUŞESCU, LA DESCHIDEREA NOULUI AN DE ÎNVĂŢĂMÎNT * Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, la festivităţile care au avut loc, sîmbătă, 14 sep­tembrie, la Iaşi, cu prilejul deschiderii noului an de în­văţămînt 1985—1986. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu s-au îndreptat într-o maşină des­chisă spre Institutul politeh­nic din Iaşi. Pe întregul tra­seu, mii de tineri şi tinere, studenţi şi elevi au aplaudat şi ovaţionat îndelung, dînd expresie mîndriei de a trăi în această perioadă de luminioase înfăptuiri, satisfacţiei pentru minunatele condiţii de viaţă şi învăţătură de care benefi­ciază, pentru posibilităţile largi de afirmare a tinerei ge­neraţii ca importantă forţă în procesul de dezvoltare rapidă şi multilaterală a României socialiste. In această zi de început de an şcolar şi universitar, săr­bătoare scumpă şi tradiţiona­lă pentru întregul popor, ca­drele didactice, milioanele de elevi şi studenţi ai ţării şi-au îndreptat gîndul plin de re­cunoştinţă spre conducătorul iubit al partidului şi statului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru preocuparea statornică manifestată faţă de dezvolta­rea şi modernizarea continuă a învăţămîntului, faţă de pre­gătirea temeinică pentru via­ţă şi muncă a tineretului pa­triei, pentru rolul important conferit şcolii în societate, în nobila operă de formare mul­tilaterală a omului nou, în ac­tivitatea generală de edificare a socialismului şi comunis­mului în România. Slujitorii şcolii, întregul ti­neret studios se mîndresc cu faptul că, în perioada deschi­să de Congresul al IX-lea al partidului, perioada unor a­­dînci prefaceri înnoitoare şi a unor grandioase înfăptuiri în toate domeniile de activitate, intrată în istorie şi în con­ştiinţa naţiunii cu numele marelui ei ctitor — „Epoca Nicolae Ceauşescu“ —, s a scris şi în domeniul învăţă­­mîntului cel mai de seamă capitol al istorie sale. Călăuzită de concepţia uma­nistă asupra învăţămîntului a secretarului general al parti­dului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, bucurîndu-se, totodată, de în­drumarea şi sprijinul nemij­locit, permanent al tovarăşei Elena Ceauşescu, eminent om politic, om de ştiinţă de repu­taţie internaţională, şcoala ro­mânească a înregistrat o in­tensă dezvoltare reflectînd spiritul dinamic, cutezător şi înnoitor al acestor ani lumi­noşi. Astfel, învăţămîntul pre­şcolar a devenit, prin organi­zare, cuprindere şi conţinut, prima treaptă a sistemului e­ducaţional. In acelaşi timp, a fost generalizat învăţămîntul obligatoriu de 10 ani, frecven­tat astăzi de toţi copiii ţării. De asemenea, s-au dezvoltat puternic învăţămîntul liceal şi superior, cu precădere cel teh­nic şi agronomic. A avut loc, totodată, o profundă restruc­turare a conţinutului şi des­făşurării procesului instructiv­­educativ, realizîndu-se inte­grarea învăţămîntului cu cer­cetarea ştiinţifică, producţia şi practica social-politică. Ulti­mele două decenii au marcat o creştere însemnată a popu­laţiei şcolare, fiecare al pa­trulea cetăţean al ţării fiind cuprins într-o formă organiza­tă de învăţămînt. Baza mate­rială s-a extins considerabil, suprafaţa construcţiilor şcola­re ridicate în intervalul 1965— 1985 echivalînd cu suprafaţa a 10 mari oraşe. Sunt date şi fapte care atestă înflorirea fă­­ră precedent pe care a cu­­noscut-o întregul nostru învă­ţămînt, care este gratuit şi are un profund caracter democra­tic. Dezvoltarea impetuoasă a învăţămîntului îşi găseşte o e­­locventă ilustrare la Iaşi, oraş cu îndelungate şi valoroase tradiţii ştiinţifice şi culturale, cu vii rezonanţe în­­viaţa spi­rituală a ţării. Sosirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu la Institutul poli­tehnic Iaşi s-a desfăşurat în această atmosferă entuziastă. (Continuare in pag a 111-a) La startul unui nou an şcolar Învăţămîntul sibian - sub semnul calităţii şi eficienţei Ne aflăm cu toţii — cadre didactice şi elevi — sub pu­ternica impresie a magistralei cuvîntări rostite ieri de secre­tarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, în cadrul adunării populare de la Iaşi prilejuită de vizita în­treprinsă în judeţul Iaşi şi de deschiderea anului de învăţă­­mînt 1985—1986. Participarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la deschiderea noului an de învăţămînt, moment sărbăto­resc cu profunde semnificaţii pentru tînăra generaţie a ţă­rii, a scos cu pregnanţă în e­­videnţă rolul şi locul de maximă importanţă pe care conducerea partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, le a­­tribuie procesului instructiv­­educativ, pregătirii tineretului pentru muncă şi viaţă, for­mării unor oameni cu o înaltă ţinută morală şi înaintată con­ştiinţă patriotică, revoluţio­nară, constructori demni ai socialismului şi comunismului. De aceea, momentul începu­­tului noului an şcolar consti­tuie un minunat prilej pen­tru a ne exprima sentimente­le de profundă recunoştinţă şi înaltă mîndrie patriotică — în anul cînd s-au împlinit două decenii de la istoricul Congres al IX-lea — faţă de împlinirile „Epocii Nicolae Ceauşescu", perioadă în care, la fel ca şi celelalte domenii de activitate, ştiinţa, învăţă­­mîntul şi cultura au cunoscut o puternică înflorire, în con­cepţia Partidului Comunist Român, a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în documentele Congresului al XIII-lea al P.C.R., învăţămîntul este con­siderat ca factor determinant al dezvoltării economico-so­­ciale, al făuririi cu succes a societăţii socialiste multilate­(Continuare în pag. a IV-a) -prof. Ana NICOLAU, inspector general la Inspecto­ratul şcolar al judeţului Sibiu Un aspect cotidian de la I.M.M.N. Copşa Mică, unde fiecare metalurgist, la locul său de muncă, participă cu pricepere și răspundere la realizarea sarcinilor de plan Foto: Fred M­SS în spiritul hotărîrilor forumului consiliilor populare Acţiuni multiple, într-o amplă perspectivă, pentru punerea în valoare a resurselor locale „Este necesar ca fiecare judeţ, fiecare localitate să analizeze posibilităţile de care dispun şi să-şi elaboreze programe corespunzătoare în vederea dezvoltării în ritm înalt a micii producţii, care trebuie să completeze ma­rea industrie şi să asigure realizarea unor produse care nu se produc în industria mare, asigurînd satisfacerea în întregime a cerinţelor economiei şi ale populaţiei“. NICOLAE CEAUŞESCU Se cunoaşte faptul că, în judeţul nostru, — la fel ca în celelalte zone ale ţării — avem acumulată o experienţă vastă în domeniul prelucrării şi valorificării resurselor de care dispunem, punînd la dis­poziţia economiei naţionale, a populaţiei o diversitate de bu­nuri şi servicii. ______ In anii con­strucţiei socia­liste aceste în­deletniciri au fost şi sunt cu­prinse în proce­sul complex al­­ dezvoltării economico-sociale, atribuindu-li-se o importanţă crescîndă. O astfel de orienta­re firească ilustrează elocvent modul ştiinţific în care parti­dul şi statul nostru ţine sea­ma de toate resursele, de po­sibilităţile de valorificare a a­­cestora în scopul creşterii po­tenţialului economic al tuturor judeţelor patriei. Printre măsurile importan­te luate pe această linie se înscrie crearea industriei mici, parte integrantă a economiei naţionale (Legea nr. 2/1980), cu obiectul ei principal: pro­ducţia de bunuri de consum, articole de uz casnic şi gospo­dăresc etc. precum şi servicii­le către populaţie. Activitatea de industrie mică, în general, este dată ca un atribut prin­cipal consiliilor populare, chiar dacă se desfăşoară în unităţi ale cooperaţiei meş­teşugăreşti, cooperaţiei de producţie, achi­ziţii şi desface­rea mărfurilor sau în uni­tăţi din agri­cultură. Şi aşa cum este nor­mal, consiliilor populare le revine sarcina să-şi dezvolte şi să-şi perfec­ţioneze propria activitate de industrie mică şi prestări ser­vicii. In judeţul nostru, pe baza unei ample analize privind condiţiile, posibilităţile şi cerinţele ac­tuale ale dezvoltării economi­­co-sociale în profil teritorial, a fost înfiinţată întreprinde­rea judeţeană de industrie mi­că şi prestări servicii, cu se­diul în Sibiu, cu activităţi ce se desfăşoară în ateliere de (Continuare în pag. a II-a) Constantin BOTA întreprinderea judeţeană de industrie mică şi prestări servicii Sibiu Ziua metalurgistului Conform tradiţiei, sărbătorim astăzi ziua metalurgistului, prilej de omagiere a unuia din puternicele detaşamente muncitoreşti ale industriei româneşti, în anii construcţiei socialiste, şi mai cu seamă în ultimele două decenii — pe­rioada celor mai măreţe înfăptuiri, numită cu mîndrie pa­triotică de întregul popor „Epoca Nicolae Ceauşescu“­­, în procesul­­dezvoltării economico-sociale a ţării noastre, meta­lurgia a cunoscut creşteri în ritmuri dintre cele mai ridi­cate, asigurînd o bază temeinică industrializării socialiste. Şi în judeţul Sibiu, am realizat o dezvoltare impetuoasă a capacităţilor de producţie la întreprinderea metalurgică de metale neferoase Copşa Mică, fapt ce a înlesnit creşterea producţiei de plumb, zinc, cupru şi alte metale neferoase, necesare economiei naţionale, în perioada 1965—1985 pro­ducţia marfă, a crescut la această întreprindere de, circa 23 ori. Anul 1985 a însemnat pentru metalurgiştii copşeni, mo­mente de mobilizare exemplară în vederea realizării sarcini­lor de plan. Prin scurtarea duratei reviziilor generale — în luna august —, au fost create posibilităţi reale pentru obţi­nerea unui spor de producţie de peste 80 milioane lei. Ei, aceşti oameni minunaţi care lucrează în cetatea „focului con­­tinuu“, sunt antrenaţi în marea bătălie a producţiei şi sunt hotărîţi să obţină, în continuare, noi succese în realizarea planului pe acest ultim an al cincinalului. Să le adresăm la acest emoţionant moment sărbătoresc cele mai calde feli­citări şi, totodată, urări de noi succese în viitor.

Next