Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1986 (Anul 38, nr. 8915-8991)

1986-04-01 / nr. 8915

ămint rai ţele. de _ mrtaj"”^*^ artistic .Memoria", î­n sta­­bulgare, pe ţară tinal M3 — Pacea: ■ e turcoa­­); 11; KS; \rta: „Ca­­oni", do­­orele 9; 1,30. Tinc­­„ Prinţesa e 9; 10,30; „Legenda două se- 4; 16,30;­­penitenţa: • orele 10; — Pre­a fără zes­­serii, orele ; 16,30; 19. nate mi se onai mie“. 13; 15, 17; Caragiaie: i Bachus", 6; 17; 19. E: „Bur­aii“, orele 19. .. „Darrlée“, 13. " • J \VF.1: !"­­.a P'oPria i; 17; V’. „Du. .umată“, 6,­­ 18. T DL SI S: îinune a le 16 şi 19. u cineaşti 17, la ci­­.ul „Pa­sibili are nire a pu­­inefil cu Gheorghe şi actorul ersic, cu prezentării Masca de 'i doi cu­­.eaşti vor . apoi la ultură din -,i, unde ■ntat în a­­-ă (pentru alitate) a­ simfonic 18,30, Fi­le stat Si­lă progra­mnul. cn- Sorin odalis •­ Con- II vioară noven — . Ill­­a Ki­rr: Dorin atist: Dau irnicel. TI­BAN) va cerul .ul va l'empera­­'ne vor fi ■ C și 8 .e m­axi­­-.7 și 20 ăpada la măsoară I XXXVIII, nr. 8­915 TRIBUNA SIBIULUI Repararea, întreţinerea şi ■onservarea fondului locativ de stat Ridicarea nivelului de urbanizare a localităţilor,­­satisfa­cerea în mai bune condiţii a­ cerinţelor oamenilor muncii în direcţia creşterii gradului de confort sunt indisolubil legate şi de repararea, Întreţinerea şi conservarea fondului locativ de stat — patrimoniu de seamă al statului nostru."-"Cum se ac­ţionează în acest important domeniu, care sunt rezultatele, ce trebuie întreprins pentru eliminarea lipsurilor, a neajunsuri­, lor şi îmbunătăţirea continuă a acestei activităţi? Iată, expri­mate la interogativ, principalele coordonate urmărite in discu­ţia purtată, recent, cu tovarăşul ing. loan Seraş, directorul Exploatării de prestări construcţii şi fond locativ Sibiu. — Aşadar ce s-a întreprins pină in prezent? — Pornind de la necesita­tea îmbunătăţirii acestei acti­vităţi de mare utilitate şi in­teres civic. Consiliul popular al judeţului şi I.J.G.C.L. s-au preocupat şi se preocupă în­deaproape de asigurarea fon­durilor necesare întreţinerii, reparării şi conservării imo­bilelor proprietate de stat. E­­locvent in acest sens este faptul că, dacă în anul 1981, pentru această activitate au fost alocate fonduri în sumă de 3 200 mii lei, anul trecut acestea au ajuns la 9 660 mii lei.­­ Ca unitate specializată în acest domeniu, E.P.C.F.L. are obligaţia de a rezolva, in termen şi la un nivel calita­tiv corespunzător, lucrările nominalizate anual in lista de reparaţii curente şi capi­tale, la care trebuie adăugată şi soluţionarea, in­ aceleaşi condiţii, a propunerilor cetă­ţenilor făcute în adunările cu asociaţiile de locatari sau in audientele la organele locale de partid şi de stat. „ Anul trecut, faţă de 1 020 imobile nominalizate, am exe­cutat reparaţii curente doar la 979 imobile (din care 217 au avut­­regim de urgenţe). Am acordat o atenţie deose­bită refacerii hidroizolaţiei la terasele blocurilor, asemenea dificile lucrări executându-se la 79 blocuri din cele 94 afla­te in grafic. Am întîmpinat greutăţi în asigurarea necesa­rului de bitum şi carton as­faltat. Restanţele, reeşalonate în acest an, le vom recupera, integral, în acest prim tri­mestru, în completarea bazei O activitate care poate şi trebuie să se înscrie pe coordonatele unei exigenţe sporite materiale, am folosit 66 la su­tă din materialele rezultate din demolări (ţiglă, cărămidă, lemnărie), executind şi nu­meroase lucrări de reparaţii şi igienizări apartamentelor redistribuite familiilor ale că­ror imobile au fost demolate în vederea sistematizării unor cartiere. Totodată, am efec­tuat lucrări de eliminare a condensului în 109 aparta­mente. — Judeţul, în general, mu­nicipiul Sibiu, in special, de­ţin o bună experienţă în re­intrarea şi zugrăvirea faţade­lor imobilelor de pe arterele principale ale localităţilor ... — Se cuvine a sublinia că această experienţă a fost pre­luată de multe localităţi, cele mai bune rezultate obţinîndu­­le Mediaşul. O menţiune spe­cială pentru receptivitatea şi promptitudinea dovedite de numeroase întreprinderi şi in­stituţii, care au sprijinit efec­tiv şi eficient această impor­tantă operaţiune. Totodată, in scopul prelungirii duratei de serviciu şi asigurării cri­teriilor de rezistenţă şi stabi­litate, din fondurile pentru reparaţii capitale s-au execu­tat, anul trecut, lucrări com­plexe la 30 imobile de valoa­re arhitecturală deosebită, în sumă de aproape 1 400 mii lei. La aceste clădiri s-au a­­dus şi unele îmbunătăţiri me­nite să asigure mai buna funcţionalitate, a apartamente­lor şi creşterea gradului, de confort, prin modernizarea uc­tivităţilor igienico-sanitare.­­ Desigur, nu reprezintă o noutate faptul că, în acti­vitatea E.P.C.F.L.-ului, se mai manifestă încă numeroa­se şi serioase lipsuri, neîm­­pliniri. Cum acţionaţi pentru eliminarea lor şi, deci, pentru îmbunătăţirea calităţii şi efi­cienţei muncii? — Spre regretul nostru, în­­tr-adevăr, aceasta-i realitatea. Ne­ confruntăm şi noi cu greu­tăţi, mai ales cu cele generate de neacoperirea întregului necesar de materiale, multe din ele deficitare. Avem, în­să, obligaţia să ne preocupăm, cu mai multă răspundere, de cele care ne sunt absolut pro­prii: organizarea defectuoasă a muncii pe unele şantiere, lipsa de promptitudine, tergi­versarea atacării şi finalizării unor lucrări, calitatea neco­­respunzătoare a execuţiei u­­nor servicii, indisciplina unor meseriaşi. Desigur, nu-i sufi­cient să recunoaştem doar existenţa acestor deficienţe, ci să le abordăm cu curaj şi să înlăturăm cauzele care le produc. In această direcţie, recent,, am întreprins o ana­liză exigentă şi am stabilit măsuri concrete de remedie­re şi cantonare a activităţii pe făgaşul cel bun. Rămâne ca faptele, rezultatele să de­monstreze temeinicia intenţii­lor noastre. Discuție consemnată de Lucian JIMAN Ctitorii cu care ne mîndrim (Urmare din­ pag. I) expert,­­Maria Gîndilă, mais­tru în­ atelierul confecţii cos­tume bărbăteşti, ne spunea că partenerilor comerciali le-au fost livrate la export toate comenzile aferente ce­lor două luni din acest an. „Acum, ne spunea, lucrăm costume pentru alţi benefi­ciari, străduindu-ne să reali­zăm produsele la timp şi în condiţii de înaltă calitate, sa­tisfăcând astfel cerinţele co­­lab­oratorilor noştri tradiţio­nali, printre care firme din R. F. Germania, Austria, U.R.S.S., dar şi a unor parte­neri câştigaţi în ultima pe­rioadă prin calitate,­­prompti­tudine şi prin creaţia în pus cu cerinţele de „ultimă oră“ ale modei“. La timp, prompt şi cu pro­duse de­­calitate. Pentru re­­alizarea acel­ei triade ce conferă miei „firmei competi­tivitate sunt necesare, zi de zi şi oră de oră, atribute ce caracterizează a­­cest colectiv ce numără aproa­pe 3 000 de încadraţi, dintre care peste 2 400 de femei , hărnicie, înaltă pregătire pro­fesională, responsabilitate, exigenţă pentru lucrul bine făcut. Şi nu vom face,­in a­­cest spaţiu restrins, decit să amintim pe ci­ne­va dintre ce­le ce se numără printre frun­taşele­­în muncă — muncitoa­re cu experienţă, apreciate la locurile unde muncesc, so­ţii şi mame exemplare in fa­milie: Marioara Nicoară — maistru la sala de croit, Ma­ria Bachmann — maistru în formaţia confecţionat panta­loni, Maria Schmulovici şi Maria Oţoiu — muncitoare în aceeaşi formaţie, care lucrea­ză produse pentru export, Aurelia Andreica — munci­toare în atelierul de imper­meabile şi jachete, Maria I­linsa — muncitoare la sala de croit pr­odu­se din ţesături tip lină sau Maria Făţan — de la atelierul de călcat final al produselor, apoi mai tine­rele Elena Curtean şi Elena Stan de la confecţii imper­meabile sau Eleonora Văduva ■de la confecţii sacouri. "întreprinderea, ca orice loc de muncă, este­­„oglinda“ oa­menilor săi. Interesaţi în continua sporire a calităţii produselor, colectivul de aici are în vedere găsirea şi apli­carea unor noi căi şi mijloa­ce de modernizare a între­prinderii. în acest sens a fost întocmit un amplu program de modernizare în conformi­tate cu sarcinile ce revin u­­nităţilor economice pe aceas­tă linie, program care ur­mează să fie realizat in două mari etape: prima — cu­ ter­men de finalizare iunie 1986, cea de-a doua, in septembrie 1987. Programul are in vede­re: profilarea şi specia­liza­rea întreprinderii, raţionalizarea debitării şi pregătirii mate­rialelor, modernizarea fluxu­rilor tehnologice de confec­ţionare şi finisare a produse­lor, perfecţionarea organizării, conducerii producţiei şi a muncii, creşterea nivelului tehnic şi calitativ al produse­lor etc. Prin materializarea acestui program se preconi­zează obţinerea unor efecte economice cantitative şi cali­tative care constau, în prin­cipal, în reducerea costurilor de producţie, creşterea volu­mului producţiei fizice şi, de­sigur, îmbunătăţirea condiţii­lor de muncă. La întreprinderea „Steaua roşie“ procesul de moderniza­re este o constantă în activi­tate. Iar efectul este unul singur: atracţia pe care o exercită asupra noastră, a tu­turor, produse a căror emblemă — fabricat la „Stea­ua roşie“ Sibiu — o purtăm, cu plăcere, pe multe din hai­nele noastre elegante, como­de, practice. I.P.L. Sibiu, sectorul II mobilă. Un ultim finisaj al produselor înain­te de expediere la beneficiari Foto: Fred M­SS Vibrant îndemn la raţiune (Urmare din pag. I) nai al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, consti­tuie fără putinţă de tăgadă o nouă expresie a dorinţei poporului nostru pentru a se trece neîntîrziat la oprirea cursei nebuneşti a înarmări­lor, a militarizării spaţiului cosmic, tn elocvent îndemn la chibzuinţă şi raţiune pen­tru liniştea întregului mapa­mond. Anul Internaţional al Păcii trebu­ie să marcheze, aşa cum releva conducătorul ţării noastre, şi cum se stipu­lează clar în Declaraţia­ Api­ I a F.D.U.S. adresată partidelor şi organizaţiilor democratice, guvernelor, tuturor popoare­lor din ţările europene, din Statele Unite ale Americii şi Canada, de pe alte continen­te, o cotitură radicală în ac­ţiunile direcţionate spre stă­vilirea­ cursei înarmărilor, un pas veridic spre înfăptuirea unei dezarmări reale. Aşa cum propunea tovarăşul Nicolae Ceau­şescu, toate par­tidele şi organizaţiile demo­cratice, guvernele tuturor ţă­rilor trebuie să acţioneze pentru elaborarea unui pro­gram complex de dezarmare generală şi în acelaşi timp a unor măsuri-cadru capabile să faciliteze înfăptuirea rea­lă şi necondiţionată a aces­tuia. Pacea, cel mai de preţ bun al omenirii, trebuie apărată cu orice preţ. De aceea, îmi alătur sentimentele, glasul, celor ale milioanelor de lo­cuitori ai pămîntului româ­nesc, îndemnindu-i pe mana­gerii războiului, pe promoto­rii ideilor înfruntărilor ar­mate să nu curme, din dorin­ţe egoiste şi în mod incon­ştient, zborul din înalturi al porumbeilor păcii. rminaji la cooperattiva „Tehnica noua“ Curanţii acordate reparaţiilor contra cost pentru bunurile de folosinţă îndelungată Este în practica bunului gos­podar ca orice lucru pe care îl are în folosinţă să fie în­treţinut şi recondiţionat, pen­tru a fi utilizat un timp mai îndelungat. In acest scop, Coo­perativa „Tehnică nouă“ din Sibiu a reuşit ca,­ în ultimul timp, să-şi organizeze reţeaua prestatoare de astfel de servi­cii în toate cartierele şi în împrejurimile Sibiului, infiin­­ţînd, alături de cele existente, secţii încadrate cu personal de înaltă calificare, dotate cu a­­paratură modernă, răspunzînd astfel cerinţelor populaţiei pri­vind repararea bunurilor elec­tronice, electro-casnice, auto­­moto­ rele şi a altor bunuri. Unele precizări privind pre­vederile recente referitoare la garanţiile acordate în urma re­paraţiilor ne sunt oferite de Mi­n­ea­­Nicolae, contabil şef la cooperativa „Tehnica nouă“: — întreţinerea şi­­ repararea bunurilor de folosinţă îndelun­gaţii reprezintă 80 la sută din totalul prestărilor de servicii ale unităţilor noastre, ceea ce insearfmă, exprimat in cifre, peste 3 400 mii lei lunar. Pen­tru a spori continuu încrede­rea posesorilor de bunuri, cit şi pentru a întări spiritul de răspundere şi conştiinţă al ce­lor ce execută lucrări de repa­raţii, unităţile cooperaţiei meş­teşugăreşti acordă garanţii atit reparaţiilor executate contra cost, cit şi pieselor folosite, in­diferent de data fabricării pro­dusului respectiv. Este necesar a preciza, pen­tru a fi cunoscut de clienţii noştri, că se garantează numai lucrările sau operaţiile execu­tate de unitatea depanatoare, pentru piesele de schimb folo­site înscrise în bonul de repa­raţii şi numai în cazul în care bunul respectiv a fost folosit în condiţii normale de funcţio­nare ori în limita caracteristi­cilor tehnice stabilite de între­prinderea producătoare. — Ce se întîmplă în cazul apariţiei unor deficienţe in in­tervalul de timp garantat? — în cazul deficienţelor ivite în perioada de garanţie acorda­tă, posesorul bunului se va a­­dresa unităţii care a efectuat­ reparaţia, prezentînd bonul de" reparaţie şi documentul cu ca­re a achitat contravaloarea lu­crării şi, dacă se constată în­deplinite condiţiile arătate mai­­ sus, lucrarea se reface gratuit. — Cum se acordă termenele de garanţie? —■ Acestea sunt acordate di­ferit, în funcţie de felul bunu­rilor şi decurg de la data eli­berării cind se face­­şi recep­ţii, iar documentul cu plata contravalorii lucrărilor consti­tuie certificatul de garanţie. De altfel, IJCECOM a emis re­cent un pliant cu toate bunu­rile cărora li se acordă garan­ţie pentru­ reparare, precum şi cu­ termenele de garanţie pen­tru fiecare fel de bun, acesta puţind fi solicitat de clienţii noştri la toate unităţile de re­paraţii ale cooperativei „Tehni­ca nouă“.­ Angela POPESCU Pag. 3 Ritmuri sporite la semănat (Urmare din pag. I) mănatul sfeclei furajere pe ultimele suprafeţe (lucrarea fiind încheiată la această oră) şi la însăminţatul sfeclei de zahăr (70 ha din cele 80 ha planificate). In zilele urmă­toare, o atenţie deosebită va fi acordată culturilor trifolie­­ne (realizat 40 ha din 70 ha) şi plantatului cartofilor de toamnă. La C.A.P. Păuca, stadiul lucrărilor la sfecla de zahăr (40 ha din 70 ha planificate), sfecla furajeră (20 ha din 25 ha), trifoliene (15 ha din 77 ha) şi cartofi de toamnă (8 ha din 40 ha) necesită inten­sificarea ritmului, în condi­ţiile respectării cu stricteţe a normelor de calitate înscrise în tehnologii. La C.A.P. ,Sîngăti­i semăna­tul sfeclei de zahăr şi a tri­fol­ienelor nu a început incă, cauza principală fiind, f se mărturiseşte inginerul şef al consiliului unic, Liviu Langa, lipsa motorinei. La C.A.P. Broşteni semăna­tul sfeclei de zahăr (60 ha), a sfeclei furajere (20 ha) şi plantatul cartofilor de toam­nă (10 ha) sunt încheiate, toa­te forţele cooperativei fiind dirijate în zilele următoare la începerea semănatului tri­foi­­enilor (58 ha înscrise în plan). Revenind la situaţia exis­tentă pe ansamblul C.U.A.S.G. Miercurea, trebuie subliniat faptul că, deşi în general sta­diul atins al lucrărilor acestei campanii este bun, se impune o mai mare mobilizare de for­ţe la semănatul plantelor fu­rajere (110 ha din 849 ha plan) şi plantatul cartofilor de toamnă (96 ha din 240 ha plan), prin folosirea fiecărei ore bune de lucru.

Next