Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1986 (Anul 38, nr. 8992-9070)
1986-07-01 / nr. 8992
Telejurnal, itatea In '0,30 Teajoi pina dor). Preiră. 21,50 22,00 Inogramului. I n u -— Pacca: tiuită dra- i 9; 11,15; IS 20,15. fără zeserii, orele 17* 19,30. „Raco-3 10, 12; zi fără 14 și 16. a. „Stige .10, 16. — Progrealbi“, oreâi 13,30: 0,15. Cenprea mul- 3“, orele 14; 16; 18. Caragiale: 1 sărat“. 16; 18. î: „Soimi și drae 11* 16. ..Tal isid; 16: • 10; IICA. ..Po•îincvent?“. 18. DE SIS: orele 16 SIBIULUI: e multe 16 si 19 oflIC % In stat ■j.scer...naî“5— de a stagiunii am: G. ERapsodia. II M. Concertul tră în sol Wieniawskipentru „ Ceaikovipriciu ita— Prelun Voicu, »porului, ‘orin Franimne legarom ralâO 1990, F.R. 12085, nr. 1 2 17016. 9. Informaţii . Arta 3 25 35. 1 14 20 gul de drum Stia că vreschimbă*1 va fi .oros. Izotmiaza vor se de ploasi de deselectrice. sufla în lab. Temminime prinse intre ide, iar ceîntre 23 si Anul XXXVI 11, nr. 8992 TRIBUNA SIBIULUI SECERIŞ 86 Să mobilizăm toate forţele de care dispunem pentru intensificarea ritmului la recoltatul orzului! (Urmare din pag. I) rea restanţelor de la C.A.P. Ocna Sibiului, au fost aduse aici 6 combine de la A.E.I. Şura Mică, astfel incit pînă seara se estima încheierea secerişului pe alte 30 ha. La CA.P. Şura Mică, specialiştii controlează permanent stadiul de coacere la orzul de sămînţă, urmind ca la seceriş să se intre, probabil, la începutul acestei săptămîni. Tot în aceste zile va începe şi recoltatul orzoaicei de toamnă (Ocna Sibiului — 50 ha, Săcel — 40 ha, Topîrcea — 40 ha). Dacă la recoltat măsurile tehnico-organizatorice luate au început să dea roade, nu acelaşi lucru se poate spune despre stadiul la care au ajuns eliberatul terenului şi însăminţatul culturilor duble, afirmaţie probată de faptul că doar la A.E.I. Şura Mică paiele au fost strînse de pe 5 ha, din care 2 ha au fost arate. De asemenea, în cursul zilei de ieri, la C.A.P. Ocna Sibiului au mai fost eliberate de paie şi arate 4 ha. ■ In unităţile cooperatiste din C.U.A.S.C. Şeica Mare, orzul a fost recoltat de pe următoarele suprafeţe: Buia 24 ha (40 ha plan), Mihăileni — 22 ha (30 ha), Răvăşel — 3 ha (40 ha) şi Şeica Mare — 36 ha (140 ha). Duminică, pe ansamblul unităţilor componente ale consiliului orzul a fost strîns de pe 36 ha. Paiele au fost strînse de pe cite 8 ha la cooperativele agricole de producţie din Mihăileni şi Buia şi 26 ha la C.A.P. Şeica Mare, la ultima unitate pe suprafaţa eliberată trecîndu-se la executarea arăturilor. Menţionăm, de asemenea, că în unităţi se lucrează la însilozat lucerna din coasa a II-a, în amestec cu paiele de orz. REALIZAREA EXPORTULUI — o probă de maturitate profesională, patriotică și politică pentru fiecare om al muncii Avans substanţial in îndeplinirea sarcinilor (Urmare din pag.I) de-a lungul întregului flux, urmăresc respectarea tuturor parametrilor şi prescripţiilor tehnologice. în ultimul timp a sporit şi gradul de dotare al laboratorului, prin procurarea de aparatură (de fabricaţie românească) destinată în special controlului calităţii metacrilatului de metil. Probleme mai apar (de pildă cele legate de fiabilitatea unor rezistenţe electrice ceramice), dar rabat la calitate nu se face, dovadă că metacrilatul de metil este solicitat de beneficiari foarte exigenţi de pe piaţa vestică. O problemă trebuie totuşi ridicată: dacă Întreprinderea copşeană şi industria românească în general fac eforturi considerabile, încununate de succes, pentru asigurarea de aparatură de măsură şi control (AMC) de cel mai înalt nivel, în vederea eliminării importului, apoi nu vedem de ce nu pot fi realizate nişte ambalaje care să satisfacă cerinţele „esteticii mărfii“. Mai concret, este vorba de sacii pentru negru de fum în jurul cărora se poartă repetate discuţii „fără a se ajunge la vreo concluzie“. Disputa poate fi socotită minoră, dar nu cînd este vorba de export. Aşadar, să apreciem cum se cuvine reuşitele colectivului de aici în activitatea de export, urîndu-i în continuare ci mai puţine probleme de genul celei semnalate mai sus. Odată cu darea in folosinţă a noului Spital judeţean din Sibiu, laboratoarele de analiză modern utilate şi asigurate cu cadre bine pregătite profesional, realizează investigaţiile solicitate intr-un timp cit mai scurt Foto: Fred MSS -------------------- «■ .msz. ■ - ---------------- O sarcină de importanţă majoră — îmbunătăţirea muncii politico-ideologice şi educative în obiectiv - activitatea colectivelor redacţionale ale staţiilor de radioamplificare larga influenţă politicoideologică şi informativeducativă a emisiunilor staţiilor în rîndul comuniştilor, al oamenilor muncii, , trebuie să contribuie activ la împletirea cit mai strînsă şi mai eficientă a eforturilor tuturor factorilor cu atribuţii educaţionale şi tehnico-organizatorice — organe şi organizaţii de partid, de masă şi obşteşti, G.O.M. ş.a . la dezvoltarea conştiinţei socialiste, formarea unor convingeri, aptitudini şi comportamente înaintate în vederea participării susţinute a tuturor oamenilor muncii la transpunerea in viaţă a politicii partidului şi statului nostru. In conturarea unor concluzii cit mai reale, în stabilirea unor jaloane clare ce trebuie să marcheze activitatea de viitor, să cantoneze, deci, această muncă pe coordonatele noii calităţi şi a eficienţei sporite, ne folosim de aspectele esenţiale reieşite dintr-o recentă analiză efectuată, pe această temă, de biroul Comitetului municipal de partid Sibiu. Astfel, s-a arătat că, sub conducerea nemijlocită a comitetelor de partid, consiliile de educaţie politică şi cultură socialistă din unităţile unde funcţionează staţii de radioamplificare — care coordonează activitatea colectivelor redacţionale — se preocupă cu mai multă răspundere pentru îmbunătăţirea conţinutului emisiunilor prezentate, de diversificarea programelor acestora. Tematica anuală orientativă, care stă la baza elaborării planurilor de muncă trimestriale, completată, în cele mai multe cazuri, cu sarcinile noi reieşite din desfăşurarea unor evenimente politice la nivel naţional sau local, asigură o paletă largă de investigare şi reflectare a acţiunilor din respectivele colective de muncă. Făcînd parte din ceea ce se numeşte „presa vorbită“, activitatea colectivelor de redacţie acoperă, practic, întreaga sferă de preocupare a comuniştilor, a celorlalţi ca Viaţa de partid ieni ai muncii: politică, economică, socială şi culturală. Pozitiv este că prioritatea este dată de susţinerea, prin mijloacele sale specifice, a muncii politico-educative desfăşurată, pe de o parte realizării şi depăşirii sarcinilor de plan, a angajamentelor asumate, iar pe de altă parte formării omului nou, cu o conştiinţă înaintată, pe deplin angajat în servirea intereselor generale ale colectivităţii. De aici şi frecvenţa sporită a unor emisiuni vizînd aspectele concrete ale creşterii răspunderii şi rolului fiecăruia la locul de muncă, gospodăririi cît mai judicioase a materiilor prime, materialelor, energiei şi combustibililor, întăririi ordinii şi disciplinei, participării la acţiunile de recuperare, recondiţionare şi refolosire a materialelor recuperabile, reducerii importurilor şi extinderii exportului, îmbunătăţirii calităţii muncii şi producţiei. Un spaţiu larg este acordat, în cadrul emisiunilor, transmise zilnic sau periodic, activităţilor educative, de popularizare a legilor, de protecţie a muncii, respectării normelor muncii şi vieţii comuniştilor, ale eticii şi echităţii socialiste, popularizării iniţiativelor muncitoreşti, a experienţei pozitive, a fruntaşilor în producţie, aspectelor din activitatea obştească, cultural-educativi, turistică, sportivă ş.a. Evaluînd, însă, critic şi autocritic, prin prisma exigenţelor actuale care stau în faţa activităţii de propagandă, a muncii politice de masă, se cuvine a consemna concluzia amintitei analize, conform căreia munca colectivelor de redacţie, poate şi trebuie să înregistreze lin considerabil salt calitativ, astfel incit aceasta să se situeze la nivelul constant bun înregistrat la I.P.A.S., „Mecanica“, „Poligrafie“, „13 Decembrie“. In acest context, biroul Comitetului municipal de partid a stabilit un riguros plan de măsuri menit a dinamiza şi îmbunătăţi această activitate, plan dezbătut împreună cu responsabilii colectivelor -de redacţie şi cu secretarii adjuncţi cu probleme de propagandă din unităţi sibiene, în cadrul unui fructuos schimb de experiență. Lucian JIMAN File de reportaj Se află scris cu litere de aur pe filele istoriei contemporane a României socialiste un adevăr simplu, dar adine pătruns in inima şi conştiinţa întregii noastre naţiuni, a generaţiei „Epocii Nicolae Ceauşescu“: tineretul este o prezenţă activă, revoluţionară pe frontul muncii entuziaste şi indîrjite pentru prezentul şi viitorul luminos al ţării. Şi tineretul sibian, nu a făcut vreo excepţie de la această permanentă stare de spirit. A dovedit-o, începind cu şantierul Agnita — Bolorca — nume-simbol pentru tradiţiile, scumpe ale muncii patriotice, şantier care a constituit primele scintei pentru o flacără de nestins, pentru o epocă de trainice bravuri tinereşti — şi pînă la „Magistrala albastrăDunăre — Marea Neagră. Pe toate marile citadele industriale, pe marile edificii ale socialismului se află adine incrustate şi semnăturile de abnegaţie, de dăruire revoluţionară ale uteciştilor de astăzi, comuniştilor de mîine. Printre ei, la foc de frunte, întotdeauna şi tineretul sibian, .. . Soarele se revărsa peste blocuri şi macarale, peste copaci şi oameni. Aici, un cel mai cochet cartier de locuinţe din Sibiu — „Valea Aurie“ cvartal cu nume de basm, — se află tliul din punctele de lucru de Şantierului judeţean al tineretului. Numeroşi utecişti — brigadieri din licee şi unităţi economice sibiene — dau o consistentă mină de ajutor constructorilor in ridicarea noilor blocuri, contribuind, cu tot elanul lor tineresc, la conturarea mîniorăşelului din graniţa minunatei Dumbrăvi a Sibiului. Băieţi cu trupuri bronzate, fete în şort şi-n bluze, sfidîndu-şi, oarecum, vîrsta fragedă, dar călindu-se la şcoala muncii şantieristice, sapă fundaţii, toarnă betoane, consolidează schele şi cofraje, transportă pămint, amenajează drumuri şi alei de acces, încarcă şi descarcă materiale, ba chiar, cei mai isteţi, se „aventurează“ participind direct la executarea instalaţiilor sanitare şi electrice. Sunt de la mai multe licee şi unităţi economice, lucrează împreună, zi de zi, de puţină vreme (dar par o juvenilă familie), animaţi de aceeaşi unică dorinţă, să fie utili, să lase in urma lor un semn cit de mic al temeiniciei muncii lor; poate, cindva, fiecare dorindu-şi propria-i familie, va locui chiar aici, in elegantele blocuri, durate şi prin rodnicia lor. Aici, dar şi pe celelalte şantiere — Turnişor, „Steaua roşie“, Ştrandul tineretului, complet renovat — i-am cunoscut pe cîţiva dintre cei mai harnici tineri ,şantieriştii Daniel Milorad, Lucian Codrea (lie. nr. 4), Mirela Sincelean, Teodora Cazan, Cornelia Chiorean (lie. economic), Constantin Stoica, Adrian Popa (lie. ind. nr. 2), Adina Albu, Iulian Nicolescu (lie. ind. nr. 5), Marius Baba şi Iulian Stoica (le. ind. nr. 1). Completează acest veridic tablou al abnegaţiei juvenile, Gheorghe Moţoc, comandantul şantierului judeţean. „Zilnic, peste 100 de tineri, brigadieri din licee şi unităţi economice lucrează cot la cot cu muncitorii constructori. Pînă în prezent, cei peste 500 de tineri, care au muncit în serii de cele 12 zile, au efectuat lucrări in valoare de peste 2 000 000 lei, ceea ce reprezintă o depăşire a planului, aferent perioadei, qf *0 la sută. Aceste rezultate bune se adaugă celor obţinute de tinerii aflaţi pe Şantierul judeţean de îmbunătăţiri funciare, desecări in zona Cibin —■ Cristian — Şura Mare, beneficiar fiind I.E.E.L.I.F. Sibiu. Cei peste 200 tineri au executat, deocamdată lucrări în valoare de peste 500 000 lei, concretizate în repararea canalelor colectoare, evidenţiindu-se brigadierii de la liceul de matematică-fizică nr. 1 şi cei ai liceului industrial nr. 7“. . . . Şantierele sunt lingă noi şi în noi. Şi vor fi in noi, in tinera generaţie. Construim cu tinerii, pentru tineri. Albastrul salopetelor de brigadier este una dintre garanţia că, pe străbunul pămint românesc, comunismul va fi cea mai desăvirşită ctitorie, la înălţarea căruia tineretul sibian va fi întotdeauna in primele rinduri. Vasile MIUȚA Şantierele de lingă noi... “o * ... - ' 'y ' Pag. 3