Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1986 (Anul 38, nr. 9071-9149)

1986-10-01 / nr. 9071

Pag. 2 d­ e 1111 . • In aceste zile, cu mic, cu mare, muncitori şi elevi par­ticipă pe ogoare la strîngerea , roadelor toamnei. Peste 15 mii de pionieri din judeţul nostru sunt cuprinşi în cam­pania agricolă. Pentru dărui­rea cu care lucrează se cuvin în mod deosebit evidenţiaţi pionierii din­­comunele No­­crich, Axente Sever, Miercu­rea Sibiului şi Sălişte. • Im­portant tot pentru această perioadă cînd este activitate intensă în cîmp, pentru pre­­întimpinarea izbucnirii in­cendiilor se interzice cu de­­săvîrşire aprinderea­­ focului în cîmp, pe mirişti sau în pă­duri. Cei ce vor fi găsiţi cu focul aprins în aceste locuri vor fi sancţionaţi cu amendă contravenţională de la 100 la 3 000 lei. • Intr-adevăr, se fac eforturi deosebite pentru asi­gurarea transportului celor ce participă în campania a­­gricolă. Dar a lăsa cetăţenii unui cartier ca Valea Aurie, fără mijloace de transport nu este de acceptat. I.I.T.L. ar trebui să asigure transportul, în această perioadă, prin pre­lungirea troleibuzelor pînă la Han Dumbrava. „ Apropo tot de transport, poate v-aţi întrebat vreodată de unde vi­ne denumirea de metrou. Ia­tă răspunsul: după şase ani de tergiversări, în 1860, tină­­rul inginer John Fowler pri­meşte de la Banca Angliei fondurile necesare construirii unei linii ferate subterane menită să descongestioneze circulaţia din centrul Lon­drei. Lucrările au fost încre­dinţate societăţii constructoa­re ..........Metropolitan“. Exem­plul Londrei a fost urmat destul de tîrziu — New York — 1891, Budapesta — 1896-Paris — 1900. Au urmat apoi Berlin — 1902, Philadelphia — 1907, Hamburg — 1912, Madrid — 1919, Tokio — 1927, Moscova — 1935. • O veste bună, după multă vre­me de așteptări, se pare că în curînd se vor deschide „Galeriile de artă“ din Sibiu, într-un spaţiu complet reno­vat şi amenajat, în locul fos­tului magazin „Antilopa“. Deocamdată magazinul este în aranjare, după cum e scris pe anunţul de la intrare. • Unele magazine se mută doar aşa, cum se spune, de „amo­rul artei“. De pildă, pe bu­levardul Mihai Viteazul s-a închis unitatea de parfume­­rie-artizanat cînd s-a deschis magazinul „Catifelin“. După atîtea luni de stat fără nici o utilitate redevine spațiul respectiv tot Parfumerie, iar „Catifelin“ se pare, după pri­mele produse aranjate în raf­turi, va deveni magazin de discuri, aparate foto și alte asemenea accesorii, probabil raionul aflat la magazinul de jucării. Nu era mai simplu să se fi mutat doar raionul foto în locul fostei parfumerii? Eh, dar de ce să procedăm simplu?! 9 Duminică, 5 oc­tombrie a.c., își reiau activi­tatea toate casele pionierilor şi şoimilor patriei. în judeţul nostru , astfel de case îşi vor deschide larg porţile pentru a-i primi pe toţi cei pasionaţi de ştiinţă şi tehni­că, de artă şi sport. Tuturor, succes într-un nou an de ac­tivitate! • La redacţie se află un portmoneu cu mai multe certificate de naştere şi căsă­torie pe numele Faur. De asemenea, deţinem, un plic cu certificate de naştere , şi certificat de deces pe numele Pîrvu. .. SCGRTU Analiză temeinică, măsuri ferme, eficiente (Urmare din pag. I) zate în programele de asimi­lare, ceea ce a condus la in­troducerea în fabricaţie a 153 tipuri de aparate hidraulice pentru presiuni de 315 bari şi panouri hidraulice comple­xe şi 18 tipuri de aparate de cîntărit. Prin munca depusă de cadrele tehnice, de munci­tori cu înaltă calificare, acti­vitatea de introducere a pro­gresului tehnic a implicat,, o realizare de tehnologii la­­ni­­velul tehnicii de vîrf pe plan mondial, care să asigure o productivitate a muncii mă­rită, realizarea unor produse de înaltă calitate, reducerea consumurilor de materii pri­me şi materiale, combustibil şi energie. Aşa am ajuns la turnarea de precizie a piese­lor din aluminiu, stanţarea intensivă şi de precizie a la­minatelor, prelucrarea pe ma­şini de găurit multiax, pre­lucrarea pe maşini cu co­mandă numerică. Sîntem, în­că, deficitari în ceea ce pri­veşte prezentarea comercială a produselor şi aspectul am­balajelor, drept pentru care se impun măsuri urgente astfel încît documentaţia de prezentare şi ambalajul fie­cărui produs să fie realizate încă din faza de pregătire a ■fabricaţiei şi să fie omologa-« te odată cu produsul respec­tiv. — Cum explicaţi depăşirea cheltuielilor la 1000 lei pro­ducţie marfă? — Indicatorul planificat pe acest an este foarte mobiliza­tor, centrala neţinînd seama de propunerea fundamentată a întreprinderii. Pe de altă parte, la nerealizarea acestui important indicator a contri­buit şi faptul că a fost modi­ficată structura sortimentală, realizîndu-se, totodată, pro­duse cu caracter de unicate, solicitate de întreprinderi a­parţinînd ramurilor de vîrf ale economiei naţionale, pro­duse necuprinse în plan. în acest context, colectivului nos­tru îi revin sarcini sporite de a materializa măsurile cuprinse în programul spe­cial întocmit în acest sens, precum­ şi „descoperirea“ al­tor măsuri care să concure la realizarea acestui foarte im­portant indicator şi, implicit, la realizarea beneficiului. Re­cuperarea restanțelor Ia a­­cest capitol impune mobiliza­rea tuturor rezervelor de ca­re dispunem. — în concluzie ... — Consiliul oamenilor muncii, comitetul sindicatu­lui, comitetul U.T.C., sub di­recta conducere și îndruma­re a comitetului de partid, pe lingă activitatea desfăşu­rată în vederea îndeplinirii exemplare a planului pe acest an, inclusiv recuperarea res­tanţelor, îşi îndreaptă preocu­pările şi spre pregătirea co­respunzătoare a planului pe anul 1987. Analizînd posibili­tăţile existente, au fost sta­bilite o seamă de măsuri, in­clusiv devansarea punerii în funcţiune a noii capacităţi de producţie de la „Balanţa 11“ (linia de transfer) din­­tri­mestrul IV 1988, în trimestrul IV 1986. De asemenea, avînd la bază programul de moder­nizări de procese de produc­ţie, produse şi tehnologii, s-au stabilit­­ sarcini precise, cu termene şi responsablităţi, astfel încît în anul 1987, prin realizarea măsurilor cuprinse în program, să se creeze con­diţii reale de dublare a pro­ductivităţii muncii în acest cincinal. Fireşte, în toate a­­ceste activităţi, organele şi organizaţiile de partid, fieca­re comunist vor mobiliza po­tenţialul uman şi material al unităţii noastre, pentru a răs­punde prin fapte îndemnuri­lor secretarului general al partidului, pentru a contribui­­tot mai intens la înălţarea României socialiste pe noi trepte de civilizaţie. Sport... Sport. VOLEI, DIVIZIA A (FEMININ) Dinamo Bucureşti — C.S M. Libertatea Sibiu 2-3 (-3, 9, -11, 10, -14) Nu mai departe de săptămîna trecută, scriam că demobiliza­rea nu are ce căuta în cadrul echipei şi doar încrederea şi curajul pot da aripi tinerei formaţii C.S.M. Libertatea. Ne bucură revenirea echipei­ noas­tre, tocmai într-un meci, în de­plasare la ex-campioana Di­namo. La întoarcerea din Capi­tală, l-am întrebat pe Marius Gheorghiță cum a fost. „Cum să fie... fetele au avut încre­dere în ele, au luat pulsul ad­versarelor, care se vedeau în­vingătoare încă dinainte de meci. Tot înaintea meciului, am primit un telefon de la Si­biu, de la directorul întreprin­derii „Libertatea“, care a ţinut să ne ureze mult succes. Mă bucură faptul că tinerele jucă­toare încep să se integreze tot mai mult în sextet, alături de cele cu mai multă experienţă competiţională, ceea ce s-a vă­zut în exprimarea în joc: pre­luare bună şi sigură, o , evolu­ţie atentă şi precisă în apăra­re, joc combinativ eficient —­ care le-a scos din mîn­ă pe ju­cătoarele dinamoviste — şi un servici formidabil aş putea spune, un aport major avîndu-l Anca Ştefan, care a pus prac­tic capăt luptei prin acest mij­loc. Era setul 5 şi Dinamo con­ducea cu 9—0 şi 14—11, scara la care am urmat noi la ser­vici. Anca a făcut 3(1) aşi şi două puncte şi-am învins. A­­cesta a fost filmul jocului“. Iată şi „filmul“ pe seturi: 13— 0, 15—3 (setul I), 1—5, 5—5, 9— 15 (setul II), 11—9, 15—8 (se­tul III), 5—12, 10—15 (setul IV) şi dramaticul set V relatat mai sus. S-a remarcat întreaga e­­ch­ipă: Anca Ştefan, Anca Bes­­ta (foarte bună), Dora Mariş, Liliana Şerban, Carmen Nico­­lae, Daniela Mărginean, Mag­da Popoviciu şi Manuela Mîha­­lache. Foarte " bun arbitrajul prestat de arbitrii Internatio­nal­ V. Arhire si I. Nicules­cu. * A. IOAN TRIBUNA SIBIULUI Anul XXXVIII, nr. 9­071 La Sanatoriul posteură Avrig 1 Eforturi încununate de succes în domeniul recuperării capacităţii de muncă Recent, la Sanatoriul post­eură pentru boli profesionale din Avrig a avut loc, sub e­­gida Direcţiei sanitare a ju­deţului Sibiu, Filialei Sibiu a U.S.S.M. şi Centrului sanitar antiepidemic, consfătuirea ju­biliară dedicată împlinirii a 10 ani de activitate a unită­ţii sanitare din Avrig. Re­flex al grijii permanente a partidului şi statului pentru sănătatea oamenilor muncii, expresie a politicii sanitare româneşti, sanatoriul posteură de la Avrig, întemeiat în 1976, a cunoscut un perma­nent drum ascendent, atît în ceea ce priveşte îmbogăţirea şi diversificarea bazei mate­riale cit şi creşterea compe­tenţei profesionale a medici­lor şi personalului mediu sa­nitar, materializat într-o acti­vitate fructuoasă de recupe­rare a capacităţii de muncă a unor diverse categorii de în­cadraţi din întreprinderile judeţului Sibiu, bazinul Cop­­şa Mică, bazinul minier „Va­lea Jiului“, precum şi din ju­deţele limitrofe. în comunicarea prezentată la consfătuire, dr. Viorica So­ra, directorul unităţii, a făcut o amplă şi­ sugestivă trecere în revistă a activităţii sana­toriului în cei 10 ani de acti­vitate, din care am reţinut pentru cititorii noştri cîteva aspecte de larg interes. Sa­natoriul se ocupă de trata­mentul postcură al afecţiuni­lor aparatului, respirator, in­toxicaţiilor cronice cu metale­­grele şi solvenţi organici, al bolilor de suprasolicitare ale aparatului locomotor şi ale sistemului nervos, afecţiuni­lor legate sau întreţinute de factorul profesional, folosind — datorită specificului său şi caracteristicilor aşezării sale geo-climatice , ca măsuri de recuperare, factorii climatici şi de mediu favorabili, mă­suri igienico-dietetice­­ gene­rale, scoaterea temporară din microclimatul profesional, măsuri terapeutice medica­mentoase individualizate, cul­tura fizică medicală de recu­perare şi educaţia sanitară. Dispunînd de o dotare cores­punzătoare, fiind încadrat co­respunzător cu personal me­dical de specialitate, sanato­riul şi-a realizat şi depăşit indicatorii planificaţi, stare de fapt ce a permis recupe­rarea capacităţii de muncă a unui important număr de muncitori din domenii de ac­tivitate care fac obiectul tra­tamentului postcură la acest sanatoriu. Este semnificativ şi îmbu­curător de semnalat faptul că efectele terapeutice şi de re­cuperare au fost favorabile, ele neputînd fi puse la îndo­ială şi fiind confirmate de mărturiile medicilor care re­crutează şi internează bol­navi, precum şi de aprecierile bolnavilor înşişi. Consfătuirea jubiliară a constituit un fericit şi efi­cient schimb de experienţă între cercetători, teoreticieni şi practicieni, manifestarea fiind onorată de prezenţa u­­nor somităţi în materie — prof. dr. A. Dienes, şeful ca­tedrei de medicină a muncii de la I.M.F. Tîrgu Mureş, şe­ful clinicii de boli profesio­nale a institutului, conf. dr. T. Niculescu, Bucureşti, conf. dr. A. Cocîrlă, Cluj-Napoca, conf. dr. P. Ţurcanu (Timi­şoara) — precum şi de o se­rie de reputaţi practicieni. în acest cadru, au fost sublinia­te aspecte noi în domeniul recuperării medicale şi al ce­lei socio-profesionale, au fost abordate căi şi metode spe­cifice pentru creşterea cali­tăţii actului recuperator por­nind de la criteriile necesare pentru selecţionarea bolnavi­­­lor, stabilirea unor principii, juste privind actul recuperă­rii, continuînd cu aspecte pri­vind poluarea complexă a mediului şi repercusiunile a­­cesteia şi terminînd cu căile şi metodele cele mai eficien­te de recuperare a bolnavilor. O acţiune utilă, sub toate aspectele, care va contribui — sîntem siguri — la mate­rializarea angajamentului oa­menilor muncii de la Sanato­riul avrigean, ca sub condu­cerea organizaţiei de partid­­să sporească rezultatele po­zitive obţinute şi să asigure creşterea permanentă a cali­tăţii şi eficienţei actului de recuperare. Octavian RUSU La ferma VII viticolă a I.A.S. Axente Sever elevii de la şcoala generală din localitate sunt antrenaţi zilnic­ la lucrările de recoltat struguri Cum va fi vremea în luna octombrie ? După cum comunică Insti­tutul de Meteorologie şi Hi­drologie, din punct de vedere termic luna octombrie va fi ceva mai caldă decât în mod obişnuit, îndeosebi în sud­­estul ţării. Regimul pluvio­metric va fi în general defici­tar. Prima decadă se va carac­teriza printr-o vreme în ge­neral frumoasă, exceptînd primele zile cînd va fi schim­bătoare, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi slabe, izolate, mai ales în sudul şi estul ţării. In zona de mun­te, la peste 1500 m altitudi­ne, la începutul intervalului vor exista, izolat, condiţii de producere a lapoviţei şi nin­sorii. Vîntul va sufla slab pînă la moderat, cu intensi­ficări din sectorul nordic în estul ţării în prima parte a perioadei. Temperaturile mi­nime vor­ fi cuprinse între 2 şi 12 grade, mai coborîte în depresiuni intramontane, iar cele maxime între 14 şi­-24 de grade, izolat mai ridicate în sudul ţării. Se va produce brumă îndeosebi în centrul şi nordul teritoriului. Pe alocuri se va semnala ceaţă. In decada a doua, vremea va fi schimbătoare. Cerul va fi temporar noros. In prima parte a intervalului vor că­dea ploi îndeosebi în vestul, centrul şi nordul ţării, apoi ploile se vor restringe ca arie. In partea a doua a de­cadei, trecător, în zona de munte vor fi condiţii de pro­ducere a lapoviţei şi ninsorii. Vîntul va sufla slab pînă la moderat, la început prezen­­tînd intensificări trecătoare în estul ţării. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 4 şi 14 grade, coborînd spre sfîrşitul decadei izolat în nor­dul ţării şi sub zero grade, condiţiile devenind favorabile producerii brumei. Tempera­turile maxime vor fi cuprinse între 12 şi 22 de grade, mai ridicate în sudul ţării -la în­ceputul perioadei. In decada a treia, vremea va fi în general caldă. Cerul va fi variabil, cu înnourări mai accentuate în vestul țării, unde pe alocuri vor cădea ploi sl­rbe, îndeosebi în par­tea a doua a decadei. In rest, ploi izolate. Vîntul va sufla slab, pînă la moderat, cu u­­nele intensificări în sud-ves­­tul ţării din sectorul sud-estic Temperaturile minime vor fi cuprinse între zero şi 10 gra­de, mai coborîte în centrul ţării, unde se va produce bru­mă, iar cele­­ maxime între 14 şi 24 grade, mai ridicate în sud-estul ţării, puţind a­­tinge şi 30 de grade spre mij­locul decadei. Dimineaţa se va semnala ceaţă. (AGERPRES) •20,00 20,20 i­econon gini di ză. Di lor). 2 rial pentru Produc­ții bu 1. 21, 22,00 Ii gramul Q sun „Intum 11,15; 18; 20,­ zică ui le 10,­­ 20. Tiu claraţie orele i 18 şi 2( ţa: „D lor“, o MED greşul: orele £ 15,45; : Caragii să-ţi s rele 10 Centra) 0 solist 11.30: . . CISN reţe fă ora 11 rele 17 AGN meu scurt“, DN­M „Dispar să“, ori COP? „Fedos orele 1 APOI „Jazz şi 20. ■ BAZN fetul, a lenii“, ( OCN/ „Alice“, 19. s Casa tineretul organize între ei sediul G-ral I selecţii pletarea artistice lişti vot mentişti uşoară dansator maţiile populare germane tic şi d. Tel !! Agenți 1 U 571 ( De voia: Autogi 157 52! I G.F.R. 114 50. Thalia 1­iembrie G.E.& Pompi Salvar Taximet­rat 053. m Meteor viciu, D preciază va fi r£ cerul v£ va plou slab, pîi din norc râturile fi cupri: 5 grade, xime în grade, ceață Io

Next