Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1986 (Anul 38, nr. 9071-9149)

1986-10-14 / nr. 9082

ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXVIII, nr. 9­082 Marţi, 14 octombrie 19864 pagini, 50 bani În spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul MIM CEAUŞESCU) „13 Decembrie" Sibiu Noua etapă de dezvoltare şi modernizare a întreprinderii a debutat sub auspicii favorabile începînd cu luna iunie a anului curent, întreprinderea de piele, încălţăminte şi ma­­rochinărie „13 Decembrie“ Si­biu a intrat într-o nouă eta­pă, distinctă, de dezvoltare şi modernizare. Pe scurt, s-a de­marat o mare lucrare de in­vestiţii care cuprinde: creşte­rea capacităţii de producţie prin folosirea materialelor re­cuperabile şi sistematizarea întreprinderii, spaţiu de pre­gătirea şi servirea mesei şi punct sanitar, la care se mai adaugă, pentru acest cincinal, 67 apartamente de serviciu. Valoarea totală a investiţiei se cifrează la aproape 100 mi­lioane lei, din care 74 milioa­ne lei pentru structura de construcţii-montaj. Sporul de capacitate prevăzut este de circa 90 milioane lei, punerile in funcţiune urmînd să se facă în două etape: prima in octombrie 1987 şi ultima în martie 1988. Cifrele de mai sus dau ima­ginea unui program de inves­tiţii de mare importanţă pen­tru viitorul întreprinderii, şi nu numai al ei răci noile con­strucţii care se vor ridica sunt gîndite în ideea sistema­tizării întregii zone a Pielii Cibin, a îmbogăţirii peisaju­lui arhitectonic al acesteia. Tot aşa, noua cantină, cu ac­ces dinspre strada Malului, va putea să servească şi altor oameni ai muncii, din u­­nităţile învecinate. Dar, aşa cum este firesc, pe primul plan se situează capacităţile de producţie care vor trebui să producă la termenele pre­văzute în plan. Nu întîmplă­­tor ultima săptămînă din sep­tembrie a fost una dintre cele mai grele pentru cei ce răs­pund de soarta acestora. în întreprindere s-au aflat re­prezentanţii proiectantului noului obiectiv (I.P.X.U. Bucu­reşti) şi cei ai Centrului ju­deţean de proiectare, împreu­nă cu care au fost dezbătute INVESTIŢII ’86 şi soluţionate o serie de pro­bleme tehnice. Am reţinut faptul că, Zaharia Ionescu, inginerul şef, nu este tocmai mulţumit deoarece prea mul­te probleme sunt lăsate spre rezolvare pe seama unităţii, inclusiv dacă este vorba des­pre terţi colaboratori, cu sar­cini precise în ceea ce priveş­te, să spunem, asigurarea mij­loacelor necesare la eliberarea amplasamentelor. Dar, dinco­lo de micile sau marile pro­bleme inerente oricărui în­ceput, este la îndemîna oricui să observe că lucrările au a­­vansat rapid. După cum am aflat la compartimentul de investiţii, amplasamentul a fost eliberat în proporţie de 80—90 la sută. Din cele 10 clădiri existente, 3 au căzut în sarcina întreprinderii de a fi demolate. Dintre acestea a mai rămas în picioare doar una singură, acum sediul or­ganizării de șantier, care va fi demolată după terminarea lucrărilor, pe locul ei urmînd a se amenaja, conform proiec­tului, o alee pietonală care va uni străzile Pulberăriei şi Malului. Alte două clădiri au fost demolate de E.P.C.F.L. Sibiu, unitate care şi-a con­centrat acum forţele la ma­gazinul alimentar, angajîndu­­se ca pînă la 5 noiembrie să elibereze şi acest perimetru. Am reţinut, la cererea in­terlocutorilor, sprijinul deose­bit de preţios acordat de că­tre organele locale (municipal şi judeţean) de partid şi de stat în rezolvarea probleme­lor legate de eliberarea tere­nului. Un singur exemplu: toţi locatarii vechilor imobile au primit locuinţe corespunzătoa­re unde să se poată muta. Bună colaborarea — ni s-a spus — şi cu I.R.E. Sibiu care — spre exemplu — în 24 de ore au deviat nişte reţele e­­lectrice, sau cu I.J.T.L. Sibiu care, între altele, a concen­trat mai multe autocamioane, supravegherea transportul­u­i fiind făcută chiar de către directorul întreprinderii şi şeful de autobază. Graţie eforturilor proprii ale colectivului (depuse în special la demolări), a ajuto­rului primit, lucrările de in­vestiţii de la „13 Decembrie“ se înscriu în graficele prevă­zute. Astfel, din cele 16,9 mi­lioane lei planificate pe acest an la total investiţii, pe 9 luni au fost realizate 7,8 mi­ Toate roadele toamnei cît mai grabnic în depozite! Sfecla de zahăr: Din supra­faţa totală de 2 003 hectare cultivată în cooperativele a­­gricole de producţie, recolta a fost strînsă de pe 1 534 hec­tare, ceea ce reprezintă 77 la sută. Au finalizat lucrarea cooperativele agricole de pro­ducţie din perimetrele C.U.A.S.C. Avrig, Iacobeni, Miercurea, Nocrich, în C.U.­A.S.C. Bîrghiş a mai rămas de recoltat sfecla de zahăr de pe 3 hectare. Restanţe nejus­­tificat de mari se înregistrea­ză în unităţile cooperatiste din C.U.A.S.C. Dumbrăveni, unde din programul de 271 hectare au fost recoltate doar 99 hectare. Mai semnalăm fap­tul că unităţile cooperatiste din Alma şi Laslea nu au de­clanşat pînă acum recoltatul sfeclei de zahăr. Recoltatul merelor: Pe total judeţ a fost evaluată o pro­ducţie de 37 917 tone din ca­re, pînă la data de 12 octom­brie, a fost strînsă şi depozi­tată cantitatea de 26 124 tone. întreprinderile agricole de stat, faţă de programul de 27 700 tone, au strîns şi de­pozitat 21 613 tone, ceea ce reprezintă 78 la sută din can­titatea evaluată, iar coopera­tivele agricole de producţie, faţă de 5 692 tone au strîns doar 996 tone, ceea ce repre­zintă 17 la sută. Eliberat terenul de coceni. Faţă de programul de 32 385 hectare, această producţie se­cundară, importantă pentru zootehnie, a fost strînsă doar de pe 16138 ha. întreprinde­rile agricole de stat au reali­zat sarcina de plan în propor­ţie de 62 la sută, iar coope­rativele agricole de producţie în proporţie de 58 la sută. Iată cum se prezenta „cla­samentul“ pe C.U.A.S.C.-uri la data de 12 octombrie: Ro­şia — 79 la sută; Avrig — 68 la sută; Nocrich — 66 la su­tă; Axente Sever — 65 la su­tă; Tălmaciu — 63 la sută; Ocna Sibiului — 61 la sută; Miercurea — 58 la sută; Şeica Mare — 57 la sută; Loamneş — 51 la sută; Bîrghiş — 39 la sută; Bazna şi lacobeni — 31 la sută; Dumbrăveni — 27 la sută. L FEESCHIN Campania agricolă LA ZI (Continuare în pag. a IlI-a) Ion SORESCU La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedin­tele Republicii Socialiste România, Samuel Kanyon Doe, preşedintele Republicii Liberia, va efectua o vizită ofi­cială de prietenie în ţara noastră în a doua decadă a lunii octombrie 1986. Sectorul II mobilă al I.P.L. Sibiu. Operaţia de finisare la un lot de comode, destinat exportului Foto: Fred M­SS Transporturile de mărfuri: operativitate, calitate, eficienţă Desfăşurarea normală a ac­tivităţii, privită prin prisma circuitului de valori în econo­mie, depinde in mare măsură şi de felul cum se derulează transporturile în timp şi spa­ţiu. Un loc însemnat în acest angrenaj îl are transportul de mărfuri cu mijloace auto. Cum în această perioadă a anului volumul acestor servicii pres­tate se află la „vîrf“, încer­căm să prezentăm activitatea de la Autobaza nr. 1 marfă din Sibiu, din cadrul I.T.A., unitate care pe 9 luni a înre­gistrat realizări notabile. Urmare a măsurilor tehnico­­organizatorice luate, în luna octombrie activitatea se des­făşoară, în continuare, la cote superioare. Astfel, un număr însemnat de mijloace auto sunt antrenate în campania a­­gricolă de toamnă pentru e­­fectuarea transportului, din câmp sau în bazele de recep­ţie, a porumbului, cartofilor şi a altor produse agricole re­coltate de pe ogoarele jude­ţului. Un număr de 84 auto­vehicule lucrează la Fabrica de zahăr Urziceni, unde acti­vitatea se desfăşoară intens, cu rezultate bune (potrivit confirmărilor beneficiarului). Alte mijloace îşi continuă transporturile în punctele de lucru (şantiere) de interes na­ţional: Bazinul carbonifer — Motru, Şantierul hidro­ener­­getic Rîu Mare, precum şi la podul peste Olt de la Bradu. „Barometrul“ care confirmă coordonatele întregii activi­tăţi a autobazei este nivelul realizărilor la zi: coeficientul de utilizare a parcului (96 la sută pentru autobasculante şi 87 la sută pentru autocamioa­ne şi remorci), depăşirea cu 2 la sută a planului la tone transportate şi realizarea ve­niturilor în proporţie de 104,6 la sută. Condiţiile create asi­gură obţinerea şi în conti­nuare a unor rezultate meri­torii, pe măsura eforturilor. C. B. Pentru o mai bună aprovizionare a populaţiei cu legume şi fructe In 22 septembrie 1936, AGROCOOP Sibiu, unitate specializată în desfacerea pro­duselor agricole provenite în special din cooperativele agri­cole de producţie din judeţ şi din ţară, raporta realizarea integrală a sarcinilor de plan aferente acestui an. Mai con­cret acest lucru înseamnă, după cum ne spunea directo­rul unităţii, Nicolae Georges­­cu, atingerea cuantumurilor planificate atît la desfacerea de mărfuri cu amănuntul pen­tru populaţie (68 milioane lei) cît şi la producţia indus­trială (56 milioane lei). La ora actuală, la desfacerea de pro­duse agroalimentare se înre­gistrează un plus de 10 mi­lioane lei. Cum pot fi traduse, însă fizic aceste valori şi care este aportul lor benefic pentru populaţie? In primul rînd, să notăm că în acest an prin magazinele AGROCOOP au fost valorificate în folosul populaţiei 1 575 tone de le­gume, cu peste 300 tone mai mult decâ cantitatea planifi­cată iniţial. Această depăşire este vizibilă şi în structura sortimentală. La legume de seră s-au livrat în plus faţă de plan 51 tone, iar la legume de cîmp 356 tone. De aseme­nea, au fost vîndute 456 tone mere, 50 tone pere, 170 tone prune, 18 tone vişine, 146 to­ne piersici, 81 tone caise, 360 tone pepeni verzi, peste 1 700 tone struguri, ş.a. Evident, cantităţile sporite de produse agricole vîndute populaţiei demonstrează o so­licitudine sporită, o mai bună preocupare a conducerii AGROCOOP pentru mai buna aprovizionare a tuturor oame­nilor muncii din judeţul nos­tru. Să mai adăugăm că o mare parte a legumelor şi fructelor vîndute în magazi­nele AGROCOOP au fost a­­fluite de la producători din alte judeţe. Pentru că doar la cîteva produse (cartofi de toamnă, mere, varză, rădăci­­noase, ouă)­­a putut fi asigurat integral sau într-o proporţie mai mare necesarul de desfa­cere din unităţile agricole ale judeţului nostru, restul, în special legumele de seră şi termofile, fiind aduse din alte judeţe. Pentru perioada ime­diat următoare se preconizea­ză aprovizionarea magazinelor AGROCOOP cu încă 650 tone legume şi fructe de sezon. Se cuvine să mai menţionăm că în atenţia conducerii AGRO­COOP s-a situat deopotrivă şi aprovizionarea populaţiei pen­tru sezonul de iarnă. Prin ur­mare, pînă în progent au fost însilozate 1 100 îbie cartofi şi 150 tone ceapă uscată. Acţiu­nea se află în continuare în plină desfăşurare, urmînd ca aceste cantităţi săi sporească cu încă 200 tone rădăcinoase şi 1 500 tone mere. In concluzie, putem spune că preocuparea demonstrată la AGROCOOP Sibiu în acest an, pentru mai buna aprovi­zionare a populaţiei cu pro­duse agroalimentare a înre­gistrat valori substanţial îm­bunătăţite. Un fapt lăudabil care contribuie în mod firesc la ascendenţa permanentă a nivelului­­de trai a­ oamenilor muncii.­­ " Nicolae IVAN

Next