Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1986 (Anul 38, nr. 9071-9149)
1986-10-14 / nr. 9082
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXVIII, nr. 9082 Marţi, 14 octombrie 19864 pagini, 50 bani În spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul MIM CEAUŞESCU) „13 Decembrie" Sibiu Noua etapă de dezvoltare şi modernizare a întreprinderii a debutat sub auspicii favorabile începînd cu luna iunie a anului curent, întreprinderea de piele, încălţăminte şi marochinărie „13 Decembrie“ Sibiu a intrat într-o nouă etapă, distinctă, de dezvoltare şi modernizare. Pe scurt, s-a demarat o mare lucrare de investiţii care cuprinde: creşterea capacităţii de producţie prin folosirea materialelor recuperabile şi sistematizarea întreprinderii, spaţiu de pregătirea şi servirea mesei şi punct sanitar, la care se mai adaugă, pentru acest cincinal, 67 apartamente de serviciu. Valoarea totală a investiţiei se cifrează la aproape 100 milioane lei, din care 74 milioane lei pentru structura de construcţii-montaj. Sporul de capacitate prevăzut este de circa 90 milioane lei, punerile in funcţiune urmînd să se facă în două etape: prima in octombrie 1987 şi ultima în martie 1988. Cifrele de mai sus dau imaginea unui program de investiţii de mare importanţă pentru viitorul întreprinderii, şi nu numai al ei răci noile construcţii care se vor ridica sunt gîndite în ideea sistematizării întregii zone a Pielii Cibin, a îmbogăţirii peisajului arhitectonic al acesteia. Tot aşa, noua cantină, cu acces dinspre strada Malului, va putea să servească şi altor oameni ai muncii, din unităţile învecinate. Dar, aşa cum este firesc, pe primul plan se situează capacităţile de producţie care vor trebui să producă la termenele prevăzute în plan. Nu întîmplător ultima săptămînă din septembrie a fost una dintre cele mai grele pentru cei ce răspund de soarta acestora. în întreprindere s-au aflat reprezentanţii proiectantului noului obiectiv (I.P.X.U. Bucureşti) şi cei ai Centrului judeţean de proiectare, împreună cu care au fost dezbătute INVESTIŢII ’86 şi soluţionate o serie de probleme tehnice. Am reţinut faptul că, Zaharia Ionescu, inginerul şef, nu este tocmai mulţumit deoarece prea multe probleme sunt lăsate spre rezolvare pe seama unităţii, inclusiv dacă este vorba despre terţi colaboratori, cu sarcini precise în ceea ce priveşte, să spunem, asigurarea mijloacelor necesare la eliberarea amplasamentelor. Dar, dincolo de micile sau marile probleme inerente oricărui început, este la îndemîna oricui să observe că lucrările au avansat rapid. După cum am aflat la compartimentul de investiţii, amplasamentul a fost eliberat în proporţie de 80—90 la sută. Din cele 10 clădiri existente, 3 au căzut în sarcina întreprinderii de a fi demolate. Dintre acestea a mai rămas în picioare doar una singură, acum sediul organizării de șantier, care va fi demolată după terminarea lucrărilor, pe locul ei urmînd a se amenaja, conform proiectului, o alee pietonală care va uni străzile Pulberăriei şi Malului. Alte două clădiri au fost demolate de E.P.C.F.L. Sibiu, unitate care şi-a concentrat acum forţele la magazinul alimentar, angajînduse ca pînă la 5 noiembrie să elibereze şi acest perimetru. Am reţinut, la cererea interlocutorilor, sprijinul deosebit de preţios acordat de către organele locale (municipal şi judeţean) de partid şi de stat în rezolvarea problemelor legate de eliberarea terenului. Un singur exemplu: toţi locatarii vechilor imobile au primit locuinţe corespunzătoare unde să se poată muta. Bună colaborarea — ni s-a spus — şi cu I.R.E. Sibiu care — spre exemplu — în 24 de ore au deviat nişte reţele electrice, sau cu I.J.T.L. Sibiu care, între altele, a concentrat mai multe autocamioane, supravegherea transportului fiind făcută chiar de către directorul întreprinderii şi şeful de autobază. Graţie eforturilor proprii ale colectivului (depuse în special la demolări), a ajutorului primit, lucrările de investiţii de la „13 Decembrie“ se înscriu în graficele prevăzute. Astfel, din cele 16,9 milioane lei planificate pe acest an la total investiţii, pe 9 luni au fost realizate 7,8 mi Toate roadele toamnei cît mai grabnic în depozite! Sfecla de zahăr: Din suprafaţa totală de 2 003 hectare cultivată în cooperativele agricole de producţie, recolta a fost strînsă de pe 1 534 hectare, ceea ce reprezintă 77 la sută. Au finalizat lucrarea cooperativele agricole de producţie din perimetrele C.U.A.S.C. Avrig, Iacobeni, Miercurea, Nocrich, în C.U.A.S.C. Bîrghiş a mai rămas de recoltat sfecla de zahăr de pe 3 hectare. Restanţe nejustificat de mari se înregistrează în unităţile cooperatiste din C.U.A.S.C. Dumbrăveni, unde din programul de 271 hectare au fost recoltate doar 99 hectare. Mai semnalăm faptul că unităţile cooperatiste din Alma şi Laslea nu au declanşat pînă acum recoltatul sfeclei de zahăr. Recoltatul merelor: Pe total judeţ a fost evaluată o producţie de 37 917 tone din care, pînă la data de 12 octombrie, a fost strînsă şi depozitată cantitatea de 26 124 tone. întreprinderile agricole de stat, faţă de programul de 27 700 tone, au strîns şi depozitat 21 613 tone, ceea ce reprezintă 78 la sută din cantitatea evaluată, iar cooperativele agricole de producţie, faţă de 5 692 tone au strîns doar 996 tone, ceea ce reprezintă 17 la sută. Eliberat terenul de coceni. Faţă de programul de 32 385 hectare, această producţie secundară, importantă pentru zootehnie, a fost strînsă doar de pe 16138 ha. întreprinderile agricole de stat au realizat sarcina de plan în proporţie de 62 la sută, iar cooperativele agricole de producţie în proporţie de 58 la sută. Iată cum se prezenta „clasamentul“ pe C.U.A.S.C.-uri la data de 12 octombrie: Roşia — 79 la sută; Avrig — 68 la sută; Nocrich — 66 la sută; Axente Sever — 65 la sută; Tălmaciu — 63 la sută; Ocna Sibiului — 61 la sută; Miercurea — 58 la sută; Şeica Mare — 57 la sută; Loamneş — 51 la sută; Bîrghiş — 39 la sută; Bazna şi lacobeni — 31 la sută; Dumbrăveni — 27 la sută. L FEESCHIN Campania agricolă LA ZI (Continuare în pag. a IlI-a) Ion SORESCU La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, Samuel Kanyon Doe, preşedintele Republicii Liberia, va efectua o vizită oficială de prietenie în ţara noastră în a doua decadă a lunii octombrie 1986. Sectorul II mobilă al I.P.L. Sibiu. Operaţia de finisare la un lot de comode, destinat exportului Foto: Fred MSS Transporturile de mărfuri: operativitate, calitate, eficienţă Desfăşurarea normală a activităţii, privită prin prisma circuitului de valori în economie, depinde in mare măsură şi de felul cum se derulează transporturile în timp şi spaţiu. Un loc însemnat în acest angrenaj îl are transportul de mărfuri cu mijloace auto. Cum în această perioadă a anului volumul acestor servicii prestate se află la „vîrf“, încercăm să prezentăm activitatea de la Autobaza nr. 1 marfă din Sibiu, din cadrul I.T.A., unitate care pe 9 luni a înregistrat realizări notabile. Urmare a măsurilor tehnicoorganizatorice luate, în luna octombrie activitatea se desfăşoară, în continuare, la cote superioare. Astfel, un număr însemnat de mijloace auto sunt antrenate în campania agricolă de toamnă pentru efectuarea transportului, din câmp sau în bazele de recepţie, a porumbului, cartofilor şi a altor produse agricole recoltate de pe ogoarele judeţului. Un număr de 84 autovehicule lucrează la Fabrica de zahăr Urziceni, unde activitatea se desfăşoară intens, cu rezultate bune (potrivit confirmărilor beneficiarului). Alte mijloace îşi continuă transporturile în punctele de lucru (şantiere) de interes naţional: Bazinul carbonifer — Motru, Şantierul hidroenergetic Rîu Mare, precum şi la podul peste Olt de la Bradu. „Barometrul“ care confirmă coordonatele întregii activităţi a autobazei este nivelul realizărilor la zi: coeficientul de utilizare a parcului (96 la sută pentru autobasculante şi 87 la sută pentru autocamioane şi remorci), depăşirea cu 2 la sută a planului la tone transportate şi realizarea veniturilor în proporţie de 104,6 la sută. Condiţiile create asigură obţinerea şi în continuare a unor rezultate meritorii, pe măsura eforturilor. C. B. Pentru o mai bună aprovizionare a populaţiei cu legume şi fructe In 22 septembrie 1936, AGROCOOP Sibiu, unitate specializată în desfacerea produselor agricole provenite în special din cooperativele agricole de producţie din judeţ şi din ţară, raporta realizarea integrală a sarcinilor de plan aferente acestui an. Mai concret acest lucru înseamnă, după cum ne spunea directorul unităţii, Nicolae Georgescu, atingerea cuantumurilor planificate atît la desfacerea de mărfuri cu amănuntul pentru populaţie (68 milioane lei) cît şi la producţia industrială (56 milioane lei). La ora actuală, la desfacerea de produse agroalimentare se înregistrează un plus de 10 milioane lei. Cum pot fi traduse, însă fizic aceste valori şi care este aportul lor benefic pentru populaţie? In primul rînd, să notăm că în acest an prin magazinele AGROCOOP au fost valorificate în folosul populaţiei 1 575 tone de legume, cu peste 300 tone mai mult decâ cantitatea planificată iniţial. Această depăşire este vizibilă şi în structura sortimentală. La legume de seră s-au livrat în plus faţă de plan 51 tone, iar la legume de cîmp 356 tone. De asemenea, au fost vîndute 456 tone mere, 50 tone pere, 170 tone prune, 18 tone vişine, 146 tone piersici, 81 tone caise, 360 tone pepeni verzi, peste 1 700 tone struguri, ş.a. Evident, cantităţile sporite de produse agricole vîndute populaţiei demonstrează o solicitudine sporită, o mai bună preocupare a conducerii AGROCOOP pentru mai buna aprovizionare a tuturor oamenilor muncii din judeţul nostru. Să mai adăugăm că o mare parte a legumelor şi fructelor vîndute în magazinele AGROCOOP au fost afluite de la producători din alte judeţe. Pentru că doar la cîteva produse (cartofi de toamnă, mere, varză, rădăcinoase, ouă)a putut fi asigurat integral sau într-o proporţie mai mare necesarul de desfacere din unităţile agricole ale judeţului nostru, restul, în special legumele de seră şi termofile, fiind aduse din alte judeţe. Pentru perioada imediat următoare se preconizează aprovizionarea magazinelor AGROCOOP cu încă 650 tone legume şi fructe de sezon. Se cuvine să mai menţionăm că în atenţia conducerii AGROCOOP s-a situat deopotrivă şi aprovizionarea populaţiei pentru sezonul de iarnă. Prin urmare, pînă în progent au fost însilozate 1 100 îbie cartofi şi 150 tone ceapă uscată. Acţiunea se află în continuare în plină desfăşurare, urmînd ca aceste cantităţi săi sporească cu încă 200 tone rădăcinoase şi 1 500 tone mere. In concluzie, putem spune că preocuparea demonstrată la AGROCOOP Sibiu în acest an, pentru mai buna aprovizionare a populaţiei cu produse agroalimentare a înregistrat valori substanţial îmbunătăţite. Un fapt lăudabil care contribuie în mod firesc la ascendenţa permanentă a niveluluide trai a oamenilor muncii. " Nicolae IVAN