Tribuna Sibiului, ianuarie-martie 1987 (Anul 39, nr. 9150-9224)

1987-01-03 / nr. 9150

x. 13,03 de an... saptâmîn sumar: mindră Cîntece Gala deat. »Caizical. • irii. Re•Tori de farmecul dansului, de vis și - Moment în cupola 0 melodie fiecare . .. ră româ-1 Telesportul sportiv 19,00 .9.15 Tea (color). 1986 ,coilm artis- Chemarea 20 Tele ma - Pacea, larinarul“. ; 13. 15. •ta: „Un antru apa 9: 11,30; de la ora 1 pentru neretului: ncîntătoa- i fermeorele 15; a orele 9; iul „Prin Indepeni, cei din două seo- 16; 19. Proaedie S; 19. teste- 9, 11; I. L. „Aripi de ele 10; 11; E: „Rele 11; 1"; . „Al palincă deirele 10 ;15; e ■rom 9 90; 0 85. I 1 70 1«. Informați) 08. îs :ul de ser- 1 Popescu, :ă vremea reptat. Cechimbator, inge. Vina moderat a munte sufla tare, și visco- Tempeinime vor între —5 !, iar cele :e —1 și 2 da la filia 5 cm. I Lac 53- £CA: și •AG LUI: o• US: ur“. 16 Anul XXXIX, nr. 9 150 TRIBUNA SIBIULUI MESAJUL DE ANUL NOU adresat întregului nostru popor, la posturile de radio şi televiiune, de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCUl (Urmare din pag. I) muncitoare, ţăranimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii, întregului nostru popor, cele mai calde felicitări şi urări de noi şi tot mai mari succese în activitatea viitoare consacrată progresului şi înfloririi patriei socialiste. Dragi tovarăşi şi prieteni, începem cel de-al doilea an al actualului cincinal cu un program de largă perspectivă, temeinic fundamentat, de muncă şi acţiune revoluţionară. In vederea realizării în cele mai bune condiţiuni a importantelor obiective cuprinse în planul şi programele pe 1987 se impun măsuri organizatorice ferme pentru dezvoltarea intensivă a întregii economii, accentuarea puternică a laturilor calitative ale activităţii economice, promovarea în producţie a celor mai noi cuceriri ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice, creşterea productivităţii muncii şi sporirea eficienţei în toate sectoarele. Sunt necesare măsuri hotărîte pentru întărirea ordinei şi disciplinei, creşterea răspunderii şi spiritului revoluţionar în vederea înfăptuirii programelor de perfecţionare a organizării muncii şi de modernizare a producţiei, de ridicare a nivelului tehnic şi calitativ al produselor, de aplicare a noului mecanism economic, a normativelor economico-financiare, a autoconducerii şi autogestiunii muncitoreşti. Trebuie să perfecţionăm in continuare şi să folosim şi mai larg cadrul democratic care asigură participarea nemijlocită la organizarea şi conducerea producţiei, a întregii vieţi economico-sociale, a tuturor oamenilor muncii în calitatea lor de proprietari, producători şi beneficiari direcţi a tot ceea ce se realizează în societatea noastră. O preocupare de prim ordin trebuie să o constituie realizarea in cele mai bune condiţiuni a producţiei de export, dezvoltarea activităţii de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională, a colaborării în C.A.E.R. pe baza Programului complex al progresului tehnico-ştiinţific, pînă în anul 2000, sporirea participării României la schimbul mondial de valori. Dispunem de tot ce este necesar pentru înfăptuirea în bune condiţiuni a tuturor obiectivelor şi prevederilor înscrise în planul de dezvoltare economică şi socială a ţării pe 1987. Să luăm toate măsurile pentru a se asigura, chiar din primele zile, îndeplinirea exemplară a tuturor acestor prevederi! Să ne angajăm în modul cel mai hotărît în lupta pentru ridicarea la un nivel superior de calitate şi eficienţă a întregii activităţi din industrie, agricultură, din întreaga economie! Să desfăşurăm larg noua revoluţie tehnico-ştiinţifică, noua revoluţie agrară, noua revoluţie de dezvoltare a societăţii noastre socialiste! Să facem astfel incit anul 1987 să marcheze, prin realizările ce le vom obţine în toate domeniile vieţii economice şi sociale, o etapă importantă pe calea înfăptuirii obiectivelor stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului privind trecerea României la un stadiu superior de dezvoltare — cel de ţară socialistă media dezvoltată —, realizarea unei noi calităţi a muncii şi vieţii întregului nostru popor! Dragi tovarăşi şi prieteni, în anul 1986, situaţia internaţională s-a menţinut deosebit de gravă şi complexă. A continuat cursa înarmărilor, inclusiv a înarmărilor nucleare, s-au menţinut şi chiar s-au amplificat o serie de conflicte şi focare de tensiune din diferite regiuni ale lumii, au avut loc noi manifestări ale politicii de forţă, de amestec în treburile interne ale altor state, încălcîndu-se interesele de pace şi securitate ale popoarelor in Europa şi în alte părţi ale lumii s-au amplasat noi rachete nucleare şi arme de distrugere în masă, au continuat experienţele nucleare şi acţiunile de extindere a cursei înarmărilor în spaţiul cosmic. Norii ameninţători ai unui război nuclear pustiitor continuă să plutească la orizonturile planetei noastre. în faţa acestor grave primejdii la adresa vieţii şi civilizaţiei întregii omeniri, s-a intensificat lupta forţelor înaintate, progresiste de pretutindeni, a tuturor popoarelor, a opiniei publice mondiale, pentru oprirea cursului periculos al evenimentelor spre încordare şi război, pentru afirmarea fermă a politicii de pace, de colaborare, de apărare a dreptului suprem al oamenilor, al naţiunilor , la viaţă, la pace, la existenţă liberă şi demnă. Evenimentele anului 1986 au demonstrat, încă o dată, cu putere, că problema fundamentală a epocii noastre o constituie oprirea cursei înarmărilor, trecerea la dezarmare, în primul rînd la dezarmarea nucleară, apărarea păcii şi vieţii popoarelor. Este mai necesar ca oricînd ca popoarele lumii să-şi unească eforturile, să conlucreze cit mai strins pentru a determina să se treacă în mod real la soluţionarea problemelor dezarmării, îndeosebi nucleara. România a salutat şi sprijină propunerile Uniunii Sovietice privind lichidarea, în mai multe etape, pînă în anul 2000, a tuturor armelor nucleare şi consideră că trebuie depuse în continuare toate eforturile pentru ca, pornijrdu-se de la concluziile întîlnirii sovieto-americane la nivel înalt din Islanda, să se ajungă, într-un timp cît mai scurt, la înţelegeri corespunzătoare rare să deschidă calea lichidării armelor nucleare şî a reducerii substanţiale a armelor convenţionale. Trebuie făcut totul pentru ca anul 1987 să fie un an in care să se treacă hotărît de la declaraţii, la fapte concrete, de dezarmare! România apreciază că este posibil ca, în 1987, să se ajungă la un acord în problema rachetelor cu rază medie de acţiune în Europa. In mod deosebit considerăm că trebuie intensificată activitatea pentru încetarea experienţelor nucleare , ca un prim pas pe calea dezarmării, a eliminării pericolului nuclear. Prin votul său unanim, exprimat în cadrul referendumului naţional de la 23 noiembrie, poporul nostru a demonstrat că este hotărât să lupte pentru dezarmare, pentru pace, România fiind prima ţară din cadrul celor două blocuri militare care a trecut efectiv la reducerea cu 5 la sută a efectivelor, armamentelor şi cheltuielilor militare. Avem satisfacţia că această iniţiativă a poporului român a găsit un puternic ecou pe plan internaţional şi ne exprimăm convingerea că ea va constitui un îndemn şi pentru alte state de a trece la măsuri reale de dezarmare. în viaţa internaţională sunt multe probleme complicate şi grele, care trebuie soluţionate cu participarea activă a tuturor statelor, fără deosebire de mărime sau orînduire socială. Trebuie făcut totul pentru excluderea forţei şi ameninţării cu forţa din relaţiile internaţionale şi rezolvarea tu- tjiror problemelor litigioase dintre state numai şi numai pe calea paşnică, a tratativelor. De asemenea, se impune să fie intensificate eforturile şi acţiunile îndreptate în direcţia lichidării subdezvoltării şi instaurarea noii ordini economice mondiale. Este necesar să crească şi mai mult rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite, al altor organisme internaţionale în soluţionarea democratică, în spiritul păcii şi colaborării, a marilor probleme ce confruntă lumea contemporană. în ce o priveşte, România este hotărîtă să întărească continuu conlucrarea cu toate ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare şi nealiniate, precum şi cu statele capitaliste dezvoltate, in spiritul principiilor coexistenţei paşnice. Situăm ferm — ca şi pînă acum — la baza tuturor relaţiilor noastre cu celelalte state, principiile deplinei egalităţi în drepturi, respectului independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc, în spiritul şi pe baza acestor principii, vom conlucra larg cu toate popoarele şi ţările lumii, cu forţele iubitoare de pace de pretutindeni, pentru afirmarea fermă a politicii de dezarmare, de colaborare şi securitate internaţională, pentru o lume fără arme şi fără războaie, a păcii şi înţelegerii între toate naţiunile planetei. Dragi tovarăşi şi prieteni, Cetăţeni ai Republicii Socialiste România. Fie ca anul 1987 să reprezinte pentru poporul nostru un an de noi şi tot mai bogate realizări, de mari victorii în înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XIII-Iea, a măreţelor obiective ale edificării socialismului şi comunismului pe pămîntul României! Fie ca anul 1987 să aducă tuturor popoarelor lumii împlinirea năzuinţelor şi aspiraţiilor lor legitime de a trăi şi munci într-un climat de înţelegere şi largă colaborare internaţională, deplină securitate şi pace! Cu prilejul Anului Nou vă urez, din toată inima, dragi compatrioţi, succese şi realizări tot mai bogate pe calea progresului şi înfloririi patriei noastre socialiste, libere, independente şi suverane! Vă urez, tuturor, satisfacţii depline în muncă şi viaţă, multă sănătate şi fericire! LA MULŢI ANI! Legămint muncitoresc (Urmare din pag. I) ale anului 1987, cu fermitate sporită pentru a-şi înzeci contribuţia la înfăptuirea programului de dezvoltare economico-socială în profil teritorial. Prin punerea în valoare a întregului potenţial uman şi material la cote superioare, lucrînd cu mai multă răspundere pămîntul, vom acţiona astfel îneît să obţinem in unităţile agricole de pe raza comunei producţii cit mai mari, să contribuim cu cantităţi sporite de produse agricole la fondul centralizat al statului. încă de pe acum, anul 1987 se anunţă un an plin de înfăptuiri pe care le vom materializa cu contribuţia nemijlocită a deputaţilor, a tuturor locuitorilor satelor, beneficiarii direcţi ai dezvoltării pe care ei înşişi o asigură comunei lor“. Dorina Suciu, profesoară, Şcoala generală Ocna Sibiului: „Avem o şcoală mare şi frumoasă, ca multe altele în judeţ, din ţară, avem elevi minunaţi pe care îi iubim şi cărora le asigurăm condiţii cu totul deosebite pregătirii pentru viaţă. îmi doresc ca în acest an nimic să nu întunece munca noastră, să-i avem alături zilnic pe toţi elevii noştri, sănătoşi, frumoşi şi sirguincioşi cum îi ştim, să-i ocrotim şi să le dăm numai lumină în privirile lor atît de rang deschise către lume. Aşa cum spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Mesajul de Anul Nou, important este acum să dăm dovadă de abnegaţie şi dăruire in muncă. Iar noi, cadrele didactice, nu trebuie nici un moment să uităm că aşa cum generaţii întregi de oameni aflaţi la datorie, în cele mai diverse domenii de activitate au fost cîndva în bănci, tot astfel şi elevii de astăzi vor fi mîine generatorii de avînt şi prosperitate a patriei. Vom şti să muncim pentru viitor şi să făurim oameni noi pentru noile vremuri“. Irina Kiss, sing. întreprinderea „Relee“ Mediaş: „Am păşit în noul an cu sufletul plin de bucurie şi satisfacţie. Motivele sunt multe: colectivul unde lucrez a încheiat primul an al noului cincinal cu rezultate dintre cele mai bune, iar cu cetăţenii din circumscripţia electorală, unde sunt deputat judeţean, am înfăptuit multe lucruri bune, care au dat mai multă frumuseţe şi utilitate cartierului nostru. Trăiesc de asemenea, satisfacţia că aici, ca pretutindeni în ţara noastră, indiferent în limba în care ne exprimăm gîndurile, vorbim, de fapt, acelaşi limbaj comun al muncii înfrăţite, ne bucurăm de toate drepturile, de depline posibilităţi de afirmare a personalităţii umane. Acestea sunt motivele pentru care am urmărit cu interes, cu recunoştinţă, şi cu mindrie patriotică Mesajul rostit în noaptea de Anul Nou de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul nostru iubit, pe care îl urmăm într-o strînsă unitate de gînd şi faptă“» Semnele bune ale noului an (Urmare din pag. Imponsabilă, veghea permanentă pentru, ca traficul feroviar să se desfăşoare în graficele orare stabilite şi în deplină siguranţă. Sub conducerea şefului de tură Ioan Florea şi-au împlinit o nouă noapte la datorie operatorul programator loan Denghel, operatorii R. C. Vasile Popa, loan Jucan, Tiberiu Ando, operatorii RVS Gheorghe Severin şi Nicolae Grama, operatorii de tracţiune Vasile Neamţţl şi loan Zaha. Atunci cînd primul tren sosit în gară în anul 1987 trăgea la peron — acceleratul 225 — între cei care i-au felicitat de Anul nou pe şeful de tren Ioan Popa şi pe conductorul Ioan Vulcu se aflau şi cei doi impiegaţi din cabina turni, dispozitorul Achim Tîlvan şi localistul Marin Popa, precum şi expeditoarea Cornelia Gherghel. Oameni în alb la datorie La spitale, la serviciile de urgenţă, la Salvare, medici, cadre sanitare, şoferi şi personal auxiliar s-au aflat de veghe în cea mai lungă noapte a anului. Aceeaşi competenţă profesională, aceeaşi dăruire pentru semeni le-acaracterizat şi de această dată activitatea. La maternitatea sibiană, doctorii Dumitru Radu, Ioan Banciu şi Marius Comşa, împreună cu asistentele Cornelia Bîrsan, Firuţa Bozdoc, Monica Banu şi infirmiera Mariana Brad au vegheat asupra stării de sănătate a gravidelor, aşteptînd şi aducînd pe lume noi vieţi. Primul născut al anului 1987 este fetiţa Luminiţa Bozdoghină, mama Luminiţă, tatăl Ilie, ambii din comuna Roşia. Bucuriei părinţilor î se adaugă cea a lucrătorilor maternităţii, unitate spitalicească la care au fost înregistrate, în anul trecut, 4 896 naşteri. A 053 - un număr telefonic arhisolicitat Pentru dispecera Cornelia Neagoe noaptea Anului nou a însemnat un serios examen profesional, şi o probă de foc a nervilor, cărora trebuie să spunem că le-a făcut faţă în mod exemplar. I-am urmărit activitatea atît de la punctul de dirijare, cît şi din maşină — şansa ne-a surîs de a circula, de mai multe ori, în noaptea de revelion cu Gheorghe Mocanu, unul dintre cei mai buni oameni ai coloanei de taximetre, pe care l-am regăsit cu plăcere, prompt, politicos şi plin de solicitudine — şi am putut constata că în pofidia solicitărilor mult peste media normală şi a unor interpelări „mai puţin academice“ ale unor adepţi prea înfocaţi ai lui Bachus, şi-a păstrat pînă la final amabilitatea şi buna dispoziţie, dirijînd cu mină fermă cele 25 de mijloace de transport care au fost la dispoziţia populaţiei. Intre cei aflaţi la datorie, cu o contribuţie decisivă, în noaptea la care ne referim, s-au aflat şi Dumitru Popa, Maria Popa, Adalbert Ágoston, Maria Deneş, Eugenia Millea, Gheorghe Tudose, Virgil Rotar şi alţii. Mii de urări prin intermediul convorbirilor telefonice Tuturor celor care au lucrat în reţeaua de telefonie în noaptea de revelion li se cuvine omagiul nostru sincer, căci criecare dintre noi nu a apelat la serviciile acestui mijloc modern de comunicare. La serviciul de convorbiri interur-bane (09) s-au efectuat, de la orele 22—6, prin intermediul telefonistelor, peste 1 000 de convorbiri, la acestea adăugîndu-se un număr mare de cereri de informaţii. Activitatea echipei de serviciu a fost condusă bine şi ferm de o veterană a D.J.P.Tc., Valeria Crăciun, de 33 de ani încadrată a întreprinderii. Pentru această femeie, unanim preţuită de colectiv, Revelionul ’87 a fost ultimul petrecut la serviciu peste cîteva luni ea urmind să se pensioneze, împlinind astfel un frumos destin de om al muncii. Alături de ea s-au aflat la datorie Viorica Bogdan, Maria Brana, Elena Furdui, Maria Stofe , Elena Haufman. Pag. 3