Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1987 (Anul 39, nr. 9225-9301)
1987-04-01 / nr. 9225
ornai. Tomiîn rsuri Tri-Epoca Film Norii [Télé- racea. Vaasâ"; tren rîa alidesdoi se-Pro“ mânamdul“; .Pertă“ .Alo. Junimienu I: 10 A: •ate“. SUS: 1,1 fă“. t Soi ,Insa. li La centrul istoric al Mişcării Populare a Revoluţiei din Zair (Urmare din pag. I) rilor de simpatie ale miilor de locuitori ai capitalei. Pe măsură ce nava se desprinde de cheiul portului Onatra şi pătrunde in apele marelui fluviu, privirilor le este oferită priveliştea oraşului Kinshasa, în care trăiesc peste două milioane şi jumătate de oameni, imaginea este elocventă, în timpul călătoriei pe fluviul Zair, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu s-au întreţinut cordial cu preşedintele Mobutu Sese Seko şi doamna Mobutu. Cei doi şefi de stat au avut un larg schimb de păreri în probleme esenţiale ale colaborării dintre România şi Zair. La bordul navei, în onoarea înalţilor oaspeţi a fost oferit un dejun, în cadrul căruia a continuat dialogul la nivel înalt ce se desfăşoară sub semnul stimei şi înţelegerii reciproce, al dorinţei de a promova bunele relaţii dintre ţările şi popoarele noastre. La încheierea călătoriei pe fluviul Zair, nava prezidenţială s-a oprit la Nesele, centru istoric al Mişcării Populare a Revoluţiei din Zair. Cetăţenii localităţii, în frunte cu notabilităţile oraşului, au făcut o călduroasă primire solilor poporului român, preşedintelui Nicolae Ceauşescu, pe care l-au aclamat ca pe un prieten apropiat al poporului zairez. Localitatea Nesele se înscrie în cronica luptei poporului zairez pentru libertate şi independenţă — aici, la 24 noiembrie 1965, Mobutu Sese Seko a pus bazele mişcării revoluţiei. Astăzi, localitatea reprezintă un simbol al hotărîrii ferme a poporului zairez de a-şi făuri liber, independent propriul destin. în cursul după-amiezii de marţi, înalţii oaspeţi români s-au reîntors la Kinshasa. ion ‘cţii Co ţeai sin um Ha iţie ien im bu nen îi Pro ilor t'idoaasitoupa a I •om alâ Diaj 1 I lh aţii anice La Şelimbăr — o bogată agendă de lucrări edilitar-gospodăreşti /Urmare din pag. I) Kalteş, primarul comunei: „Aşezat in imediata vecinătate a municipiului reşedinţă de judeţ, Şelimbărul poate fi socotit una din „porţile de intrare" ale Sibiului. Iată de ce nouă, şelimbărenilor, nu ne este indiferent cum arată comuna noastră, ce impresie face ea Celor care o vizitează, sau tranzitează. Tocmai de aceea, avînd sprijinul consistent al cetăţenilor, neam propus, încă de la începutulacestui an, efectuarea unor lucrări precum: curăţat zăpadă (1925 zile/om), defrişat arboret în păşunat (l.ioii zile/om), colectat materiale refolosibile (224 zile/om), întreţineri de străzi şi trotuare (1107 zile/om), plantări pomi ornamentali (330 zile/om) etc . contribuţia bănească a cetăţenilor cifrîndu-se în acest an la 407 000 lei. Contribuţia cu braţele va fi de 13 284 zile/om, iar cea cu atelajele de 1 818 zile/om. Dintre lucrările mai im portante ce se vor executa pe raza comunei amintim: repararea drumurilor de la Şelimbăr la Bungrnd (2 km) şi de la Şelimbăr la Mohu (2 km); repararea podului de la Veştem şi a celuilalt pod de la intrarea în satul Mohu; recondiţionarea acoperişurilor şcolilor şi căminelor culturale; curăţarea păşunii pe 105 ha ş.a.m.d. Harnici şi plini de iniţiativă, cetăţenii comunei îi vor avea din nou în frunte pe deputaţii Voichiţa Floca (circ. elect, nr. 5 Şelimbăr). Tiberiu Veceran (circ. elect, nr. 8 Şelimbăr). Maria Bucurenciu (circ. elect, nr. 10 Bungard), Maria Bogdan (circ. elect, nr. 12 Mohu). Viorel Baciu (circ. elect, nr. 18 Veştem). Gheorghe Başca (circ. elect, nr. 20 Veştem). gospodari care şi in anul trecut s-au distins prin devotament, putere de muncă şi exigenţă, toate puse în slujba binelui obştesc. Cu asemenea oameni, nu ne îndoim că la Şelimbăr toate proiectele se vor materializa în beneficiul comunei, al cetăţenilor ei. dt ovi^ roîbăvanoosisubsi iaie. la ost. liniin se ado, în- Anul XXXIX, nr. 9 225 TRIBUNA SIBIULUI Vizita oficială de prietenie a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, împreună cu tovarăşa ELENA CEAUŞESCU, în Republica Zair Convorbiri oficiale (Urmare din pag. 1) sfere de activitate, apreciindu-se că există premise favorabile pentru intensificarea colaborării şi cooperării româno-zaireze în numeroase domenii de interes comun. A fost evidenţiată hotărîrea comună de a se identifica noi căi şi modalităţi care să ducă la intensificarea colaborării bilaterale, a cooperării în producţie şi a schimburilor comerciale, pe baze reciproc avantajoase. Cei doi preşedinţi au convenit ca membrii celor două delegaţii participante la convorbiri să examineze şi să stabilească. In cadrul unor intîlniri de lucru, modalităţile practice de intensificare a colaborării economice, industriale şi tehnico-ştiinţifice intre Republica Socialistă România şi Republica Zair, potrivit orientărilor şi înţelegerilor stabilite la nivel înalt. Convorbirile se desfăşoară intr-o atmosferă de stimă, preţuire şi caldă prietenie, de înţelegere reciprocă. ★ ★ * Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au avut In continuare, marţi dimineaţa, după întîlnirea în plenul celor două delegaţii, convorbiri cu preşedintele Republicii Zair, Mobutu Sese Seko, împreună cu şeful statului Zairez se afla doamna Mobutu. Convorbirile purtate şi în acest cadru au relevat dorinţa comună de a se acţiona în direcţia extinderii colaborării şi cooperării in producţie pe baze stabile şi de lungă durată, precum şi pentru realizarea unor importante obiective economice. Cei doi şefi de stat au apreciat că dezvoltarea largă a colaborării româno-zaireze pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific şi în alte domenii de activitate corespunde aspiraţiilor ambelor popoare, este în interesul lor, al cauzei păcii, destinderii şi cooperării între toate naţiunile lumii. Cu ajutorul unor autoclave orizontale la sectorul I creioane, al I.P.L. Sibiu, se efectuează impregnarea şi tratarea higrotermică a scîndurelelor, necesare fabricaţiei de creioane foto: Fred MSS Pag. 3 TRAMIREA SOCIALIŞTI A AGRICULTURII (Urmare din pag. I) uul concret de acţiune pentru reorganizarea socialistă a satelor, proces amplu şi complex care a fost îmbunătăţit pe parcurs cu noi soluţii şi teze pe baza examinării temeinice a problemelor şi fenomenelor noi, a generalizării experienţei acumulate. Partidul Comunist Român a conceput transformarea socialistă a agriculturii ca un proces treptat, continuu, realizat pe măsura convingerii ţărănimii şi a creării bazei tehnico-materiale necesare. In 1949 în ţara noastră existau peste 3 000 000 de gospodării individuale, în marea lor majoritate cu pămînt puţin şi un inventar agricol primitiv, incapabile de a promova o agricultură în conformitate cu cerinţele noii orînduiri. De la constituirea, în 1949, a primelor gospodării agricole colective — pionierii agriculturii socialiste, între care se numără şi trei unităţi agricole din judeţul nostru — Laslea, Şelimbăr şi G.A.P. „Zorile" din Sibiu —, sectorul socialist a crescut treptat, ajungînd ca, practic, în 1902 acest proces să fie încheiat. Transformarea socialistă a agriculturii nu a însemnat însă, numai schimbarea formei de proprietate, el a influenţat însăşi rolul şi locul ţărănimii în eforturile de construire a noii societăţi, ea cunoscând ample transformări structurale. „Ceea ce merită să subliniem in mod deosebit— arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — sunt schimbările uriaşe care s-au produs în structura ţărănimii noastre, care a devenit o clasă nouă, cu o pregătire profesională şi tehnică, cu o inaltă conştiinţă revoluţionară. Tocmai pe această bază s-au putut obţine marile realizări în dezvoltarea agriculturii socialiste, care îşi demonstrează cu putere superioritatea şi capacitatea ei de a asigura creşterea puternică a producţiei, realizarea in bune condiţii a produselor agroalimentare atît pentru satisfacerea nevoilor de consum, cit şi pentru industrie şi alte necesităţi ale economiei socialiste, ale dezvoltării generale a patriei1*. începutul cincinalului 1981—1985 marchează pentru agricultura noastră trecerea la o profundă revoluţie in ceea ce priveşte producţia şi productivitatea, nivelul tehnic şi ridicarea gradului de civilizaţie al satului. Făurirea unei agriculturi capabile să producă mari şi variate cantităţi de produse, în condiţii de înaltă eficienţă economică, presupune îmbinarea raţională a dezvoltării tuturor ramurilor economiei naţionale, reconsiderarea locului acesteia în complexul economic al României contemporane. Aşa cum a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în lumina experienţei construcţiei socialiste din ţara noastră, apare evident că teza industrializării prioritare în detrimentul dezvoltării şi modernizării agriculturii aduce prejudicii creşterii producţiei agricoli* şi creează disproporţii în dezvoltarea economico-socială generală. Pentru a preîntîmpina apariţia unui astfel de neajuns, partidul nostru, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a elaborat o nouă strategie de acţiune în domeniul agriculturii — înfăptuirea noii revoluții agrare. Arpaşu de Jos Ample lucrări de sezon pe păşunile naturale în asigurarea bazei furajere pentru animale o pondere însemnată o au păşunile naturale. Tocmai de aceea, în fiecare an se impune efectuarea unor importante lucrări de îmbunătăţire a potenţialului de producţie al păşunilor, care să contribuie efectiv la obţinerea unor cantităţi tot mai mari de furaje pe hectar, de calitate superioară, cu un bogat conţinut nutritiv. Aflate în administrarea consiliilor populare, păşunile naturale din zonele colinare şi de şes cunosc, în fiecare primăvară, ample acţiuni de întreţinere. Odată cu îmbunătăţirea vremii, obştea satelor participă zilnic la primenirea păşunilor. Astfel, zilele trecute, pe păşuiţile şi luncile comunei Arpuşu de Jos un mare număr de săteni au efectuat lucrări de tăiere a arboretului, de împrăştiere a muşuroaielor, de curăţire a vegetaţiei grosiere care a supravieţuit iernii trecute, de împrăştiere a îngrăşămintelor naturale. Asemenea lucrări au cunoscut păşunea „Podei“, in suprafaţă de 150 ha, din Arpaşu de Jos şi păşunea „Dumbrava nouă“, in suprafaţă de 30 ha, aparţinînd satului Nou Român. Pe luncile de pe malul Oltului, odată cu curăţirea lor, s-au făcut irigări prin brăzdarea cu plugul. Pe cele peste 700 ha păşuni naturale, cetăţenii satelor au transportat, încă din timpul iernii, circ 500 gunoi de grajd. La toate lucrările de îmbunătăţire şi intreţinere a păşunilor au participat peste 250 de oameni din satele Arpaşu de Jos, Arpaşu de Sus, Nou Român, în frunte cu primarul Nicolae Bunea şi deputaţii Aurel Dobrin, Aurelia Pampu şi Ilie Gheorghe Telea, care, împreună cu cetăţenii circumscripţiilor lor, au efectuat lucrări de cea mai bună calitate. în această perioadă, consiliul popular se află angajat în executarea unor lucrări comune cu Ocolul silvic pe păşunile alpine care, la fin, du-le, vor cunoaşte substanţiale lucrări de îmbunătăţire, mai ales în ce priveşte supraînsăminţarea lor şi fertilizarea cu îngrăşăminte chimice. Totodată, pe toate păşunile naturale se efectuează lucrări de amenajări şi reparaţii la adăposturi şi adăpători pentru bovine şi ovine, stîni şi colibe. Odată cu finalizarea tuturor obiectivelor prevăzute în programul local de îmbunătăţire şi întreţinere a pajiştilor naturale, există garanţia creşterii considerabile a producţiei furajere, exploatării acestora cit mai raţional şi eficient, cu repercusiuni directe asupra nivelurilor cantitative şi calitative ale producţiilor animaliere obţinute în acest an, atît în cooperativele agricole de producţii*, cit şi în gospodăriile populaţiei. Lucian JIMAN