Tribuna Sibiului, aprilie-iunie 1987 (Anul 39, nr. 9225-9301)
1987-06-10 / nr. 9284
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXXIX, nr. 9 284 Miercuri, 10 iunie 1987 4 pagini, 50 bani in spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul ANCOIAEMUSISCH O ultimă verificare a ţesăturilor la rampele de control din secţia finisaj a întreprinderii „Libertatea“ din Sibiu Foto: Fred MSS ÎNDEPLINIREA PLANULUI PE TRIMESTRUL III 1 PE ÎNTREGUL AN - priorităţi, acţiuni, rezultate! Reducerea costurilor de producţie — deziderat major al actului de conducere 3. Costul producţiei, oglindind efortul de muncă vie şi materializată pentru obţinerea unui produs, lucrare sau serviciu constituie unul din cei mai importanţi indicatori sintetici ce caracterizează activitatea economică a unei întreprinderi. De aici decurge obligaţia tuturor factorilor de răspundere în exercitarea unui control permanent asupra procesului de producţie, urmărindu-se ca rezultatele să fie obţinute cu costuri minime. Autoconducerea muncitorească (ca principiu al mecanismului economico-financiar) şi autogestiunea presupun cunoaşterea şiaplicarea unor tehnici de conducere, izvorîte din conceptele ştiinţei conducerii, ce au drept scop coordonarea întregii activităţi în vederea înfăptuirii obiectivelor propuse. In perioada pe care o parcurgem, cînd sîntem chemaţi să realizăm o dezvoltare de tip intensiv şi eficientă potrivit coordonatelor stabilite de cel de-al XIII-lea Congres al partidului, una din cerinţele esenţiale ale noii calităţi se referă şi la perfecţionarea actului decizional, incluzînd organic şi necesitatea conducerii prin costuri. '■^Spaţiul fiind limitat, în cele ce urmează încercăm doar să punctăm principalele elemente ce trebuie avute în vedere, ţinînd seama şi de faptul că, pentru fiecare domeniu al activităţii economico-sociale, există reguli de bază — nu de mult îmbunătăţite —, prin care sunt redate tehnicile specifice planificării, urmăririi şi analizei costurilor de producţie. Intrucît costul este o categorie economică ce se manifestă nemijlocit în producţia materială, la început vom reaminti tehnicile moderne de conducere a producţiei: a) conducere prin obiective, cunoscută şi sub denumirea de conducere participativă, al cărei conţinut constă în stabilirea cu anticipaţie a unor obiective precise indesfă (Continuare în pag. a IlI-a) Constantin BOTA PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU GODERT POSTHUMUS, director executiv la Fondul Monetar Internaţional Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi după-amiază, pe Godert Posthumus, director executiv la Fondul Monetar Internaţional, aflat în vizită în ţara noastră. In timpul întrevederii au fost evidenţiate colaborarea dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, posibilităţile existente pentru întărirea acesteia în continuare. Au fost examinate, de asemenea, aspecte privind sistemul financiar-monetar internaţional. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a subliniat că, în actualele condiţii economice mondiale, Fondului Monetar Internaţional ii revine un rol important în perfecţionarea sistemului financiar-monetar, îndeosebi în soluţionarea globală a problemelor subdezvoltării — inclusiv a datoriilor externe extrem de mari care împovărează ţările în curs de dezvoltare — în lichidarea marilor decalaje dintre ţările bogate şi cele sărace. S-a subliniat necesitatea ca Fondul Monetar Internaţional să devină un mecanism mai echitabil, care să servească efectiv dezvoltării economiei mondiale, progresului economic şi social al tuturor ţărilor şi în primul rînd al ţărilor rămase în urmă. ABDERREZAK BOUHARA, membru al Secretariatului Permanent al C.C. al Partidului Frontul de Eliberare Naţională din Algeria Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi, pe Abderrezak Bouhara, membru al Secretariatului Permanent al C.C. al Partidului Frontul de Eliberare Naţională din Algeria, preşedintele Comisiei de relaţii externe, care, în fruntea unei delegaţii, efectuează o vizită în ţara noastră, la invitaţia C.G. al P.C.R. în timpul întrevederii au fost evidenţiate relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Frontal de Eliberare Naţională din Algeria, subliniindu-se contribuţia acestora la extinderea şi întărirea conlucrării dintre ţările şi popoarele noastre. Au fost relevate posibilităţile largi de dezvoltare a cooperării româno-algeriene pe diferite planuri. Au fost abordate, de asemenea, unele aspecte ale vieţii internaţionale. Din sumar • 25 000 de copii din judeţ îşi vor aminti mereu această zi. Formaţii artistice sibiene promovate în etapa republicană a celei de-a VI-a ediţii a Festivalului naţional „Cîntarea României“. Văzute, citite, auzite; SPORT; Informaţii (în pagina a II-a) • Cooperaţia meşteşugărească la dispoziţia cetăţenilor. Răspundem cititorilor — Cum şi cînd se fac tratamentele contra gîndacului din Colorado şi a manei cartofului? (In pagina a IlI-a) • Telegrame externe, Publicitate (în pagina a IV-a) i TOATE FORŢELE UMANE Ş I MECANICE FOLOSITE DIN PIN, CU MAXIM RANDAMENT I Praşila I la porumb pentru boabe — grabnic finalizată Din datele centralizate la Direcţia generală agricolă, praşila I mecanică şi manuală la porumb pentru boabe a fost realizată în sectorul socialist pe 22 608 ha şi, respectiv, 13 915 ha. Rezultate bune la praşila manuală au obţinut cooperativele agricole de producţie din Arpaşu de Jos, Porumbacu de Sus, Axente Sever, Mediaş, Alma, Aţei, Mălîncrav, Apoldu de Sus, Gusu, Ludoş, Păuca ş.a. Rezultatele cele mai slabe s-au înregistrat — conform operativei din 8 iunie a.c. — în unităţile din Cirţa, Porumbacu de Jos, Sâcădate, Bazna, Bîrghiş, Bruiu, Ighişu Vechi, Pelişor, Vărd, Slimnic, Aciliu, Amnaş, Săcel, Topîrcea, Mihăileni etc., unde suprafaţa prăşită manual este de sub 10 ha In întreprinderile agricole de stat, stadiul executării praşilei mecanice este următorul (în paranteză suprafețele planificate): Agnita — 482 ha (958 ha), Axente Sever — 236 ha (317 ha), Dealul Ocnei — 442 ha (745 ha), Dumbrăveni — 345 ha (453 ha), Mediaș — 400 ha (440 ha), Nocrich — 322 ha (462 ha), Ruja — 440 ha (790 ha), Sibiu — 94 ha (127 ha), Slimnic — 338 ha (462 ha), Şura Mică — 402 ha (463 ha). Ţinînd seama de condiţiile meteorologice favorabile, în toate unităţile agricole de stat şi cooperatiste — în principal in cele cu restanţe — se cer iniţiate ample măsuri tehnico-organizatorice menite a spori ritmul lucrărilor, combătîndu-se energic buruienile apărute. Paralel cu folosirea intensivă a maşinilor agricole din dotare, conducerile unităţilor agricole, în strînsă colaborare cu consiliile populare, vor lua măsuri pentru mobilizarea membrilor cooperatori, a tuturor locuitorilor satelor, la executarea prașilei manuale respectîndu-se cu strictețe calitatea lucrărilor. Pentru a combate efectele negative pe care vremea nefavorabilă din ultima perioadă a avut-o asupra dezvoltării normale a plantelor, lucrătorii ogoarelor de la C.A.P. Apoldu de Sus şi-au propus ca, printr-o maximă mobilizare a forţelor şi în condiţiile unei organizări exemplare, să recupereze în cel mai scurt timp restanţele înregistrate. Centrul de greutate al preocupărilor cotidiene a fost deplasat spre executarea în condiţii de calitate superioară a lucrărilor de întreţinere, în primul rînd a praşilei I la porumbul pentru boabe. Astfel, în cursul zilei de ieri, 9 iunie a.c., peste 150 de membri cooperatori şi alţi locuitori ai satului erau prezenţi în tarlaua „La asfalt11 (31 ha) la întreţinerea porumbului pentru sămînţă. în această ordine de idei, se cere menţionat faptul că pentru sporirea productivităţii muncii şi economisirea carburanţilor, întreaga suprafaţă de porumb repartizată în acord global (70 ha) pentru a fi întreţinută manual a fost, iniţial, prăşită cu ajutorul cailor de muncă (29 de atelaje). Dintre membrii cooperatori care se evidenţiază prin promptitudinea cu care au răspuns chemărilor consiliului de conducere al cooperativei îi amintim pe Maria Hampu, Elena Vasiu, Ioan Glatz, Hans Pieter, Samuel Roth, Hans Kirr, Ilie Muntean şa, în ceea ce priveşte praşila I mecanică (60 ha), ea a fost, practic, încheiată, mecanizatorii evidenţiaţi cu acest prilej fiind Andrei Pitter, Ioan Metz, Andrei Costică, Hans Burgstaller şi Mihai Dengel. Totodată, se mai cere menţionat şi faptul că s-a încheiat praşila a II-a mecanică şi manuală la sfecla furajeră (30 ha), precum şi rebilonatul şi praşila I la cartofi. Paralel, s-a executat şi praşila I pe cele 25 ha cultivate cu viţă-de-vie. O altă lucrare aflată la or(Continuare în pag. a IÎI-a) R. KAMLA Preocupări multiple pentru obţinerea unor rezultate superioare STADIUL EXECUTĂRII PRASILEI I MECANICE la porumbul pentru boabe, în consiliile unice agroindustriale, 9 iunie a.c.