Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1987 (Anul 39, nr. 9302-9380)

1987-07-01 / nr. 9302

Anul XXXIX, nr. 9 302 TRIBUNA SIBIULUI umit COMITETULUI JUDEŢEAN DE PITID (Urmare din pag. I) de la indicatorii calitativi, ai eficienței economice nu se înscriu pe coordonatele stabilite. Din acest punct de vedere, pornind de la necesitatea participării la realizarea unui echilibru corespunzător în circuitul de valori între unităţi şi ramurile economiei naţionale, de la neajunsurile înregistrate pe linia aprovizionării tehnico-materiale, au fost evidenţiate greutăţile provocate, la rîndul nostru, prin nesatisfacerea cerinţelor beneficiarilor, a prevederilor contractuale cu cantităţile necesare de plumb, zinc, acid sulfuric, utilaj metalurgie, lanţuri cu role, geam tras, mobilier din lemn, precum şi cu unele bunuri de consum. In legătură cu realizarea exportului, a fost criticată siuaţia necorespunzătoare ce se menţine în unele întreprinderi cu referiri directe la ponderea scăzută a acestei producţii, din cauza unui portofoliu redus de oferte, la faptul că, la unele produse, ciclul concepţie — proiectare — fabricaţie se menţine destul de lung. Pe această linie, s-a subliniat necesitatea impulsionării activităţii specialiştilor, atît pentru lărgirea gamei de produse cit şi pentru prospectarea pieţelor externe şi încheierea de con-s tracte şi comenzi pe termen lung. In ce priveşte indicatorii de eficienţă, intr-un spaţiu larg al raportului s-au analizat cauzele ce au condus la un ritm scăzut al creşterii productivităţii muncii, la depăşirea costurilor de producţie în unele întreprinderi, la influenţele nefavorabile regăsite în nivelul beneficiilor şi al producţiei nete. Au fost subliniate neajunsurile manifestate în aplicarea măsurilor din programele de organizare şi modernizare a producţiei şi a muncii, măsuri ce trebuie să asigure dezvoltarea economico-socială intensivă şi eficientă De asemenea, a fost criticat faptul că în unele unităţi, au slăbit preocupările în aplicarea principiilor noului mecanism economico-financiar. In acest context, s-a subliniat necesitatea ca organele şi organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti, consiliile oamenilor muncii să-şi reconsidere activitatea desfăşurată pe linia acţiunilor de gospodărire a tuturor resurselor, pentru reducerea consumurilor specifice şi încadrarea în normele aprobate, pentru creşterea contribuţiei tuturor oamenilor muncii, în tripla lor calitate de proprietari, producători şi beneficiari, în acţiunea de recuperare şi refolosire a materialelor, pieselor de schimb şi subansamblelor. Totodată, pornind de 1® necesitatea aplicării ferme a principiului autofinanţării fiecărei unităţi economice, s-a cerut să se acţioneze, cu toată răspunderea, pentru încadrarea în normele de stoc la materii prime, materiale, producţie neterminată şi produse finite, în cadrul dezbaterilor pe marginea problemelor de la ordinea de zi au luat cuvântul următorii tovarăși: Nicolae Stanciu, Marcel Pleşea, Nicolae Lascu, Constantin Ilie, Aurica Hămbăşan, Mihai Găldean, Ioan Sîrbu, Maria Meiloiu, Vasile Bucătaru, Alexandru Reimer, Paraschiva Micu, Constantin Buzdughină şi Ioan Biriş. In continuare, au fost aprobate în unanimitate documentele supuse dezbaterii plenarei Comitetului judeţean de partid. Cu privire la ultimul punct de pe ordinea de zi, plenara a hotărît in unanimitate, eliberarea tovarăşului Nicolae Spătar din biroul Comitetului judeţean de partid, cooptarea în comitet şi alegerea ca membru al biroului a tovarăşului Nicolae Stanciu, primsecretar al Comitetului municipal Sibiu al P.C.R. In încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarăşa Elena Nae, apreciind că dezbaterile s-au constituit într-o analiză exigentă, pentru găsirea modalităţilor de îmbunătăţire a întregii activităţi în domeniile supuse atenţiei plenarei. Ir. spiritul preţioaselor sarcini şi orientări subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, pornind de la problemele ce le ridică economia judeţului nostru, au fost prezentate principalele direcţii în care trebuie să acţioneze organele şi organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti, consiliile oamenilor muncii din unităţile economice, recuperarea grabnică a restanţelor înregistrate la producţia fizică şi marfă; realizarea exportului; îmbunătăţirea radicală a indicatorilor de eficienţă. In acest context, s-a cerut mai multă fermitate din partea tuturor factorilor de conducere pe linia încadrării în normele de consum la toate resursele, reducerii costurilor de producţie, creşterii mai accelerate a productivităţii muncii, precum şi a ridicării nivelului tehnic şi calitativ al produselor, în concordanţă cu sarcinile acestei perioade, toate fiind probleme prioritare ce fac obiectul programelor de organizare şi modernizare a producţiei şi a muncii. Cu privire la campania agricolă de vară, tovarăşa prim-secretar a subliniat necesitatea luării tuturor măsurilor care se impun pentru asigurarea bazei furajere, executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor prăşitoare, desfăşurarea recoltării păioaselor în termenele stabilite şi fără pierderi, acţiuni la care se cere creşterea ajutorului din partea unităţilor industriale, prin participarea efectivă a navetiştilor. A fost adresat tuturor organelor de partid, de masă şi obşteşti, comuniştilor, tuturor oamenilor muncii, îndemnul vibrant de a face totul pentru a întîmpina Conferinţa Naţională a partidului şi cea de-a 40-a aniversare a proclamării Republicii, cu un bilanţ cit mai rodnic de împliniri, sporind contribuţia judeţului nostru la dezvoltarea intensivă a economiei naţionale. Aspect de la asamblarea, prin sudură, a elementelor virolate pentru conducte forţate, destinate hidrocentralelor, la cazangeria întreprinderii „Independenţa" Sibiu Foto: Fred MSS Pag. 3 Sesiunea Consiliului popular judeţean (Urmare din pag. I) vind dezvoltarea economicosocială a judeţului în acest an şi pe întregul cincinal. Luînd cuvîntul în încheierea lucrărilor sesiunii, tovarăşa Elena Nae a subliniat importanţa documentelor supuse dezbaterii sesiunii şi s-a referit pe larg la principalele direcţii de acţiune în vederea îmbunătăţirii activităţii în domeniile analizate. Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare judeţean, municipale, orăşeneşti şi comunale, precum şi unităţile socialiste subordonate trebuie să acţioneze cu mai multă responsabilitate pentru întărirea autoconducerii muncitoreşti, autogestiunii economicofinanciare şi a autofinanţării, pentru mai buna gospodărire a tuturor rezervelor materiale şi umane existente în fiecare unitate administrativ teritorială. Totodată, se impune, ca o necesitate obiectivă, diversificarea, modernizarea şi rentabilizarea activităţilor productive şi de mică industrie şi a prestărilor de servicii către populaţie, în deplin consens cu nevoile reale, specifice ale acesteia. De asemenea, consiliilor populare le revin sarcini sporite în organizarea microfermelor proprii de creştere şi îngrăşare a animalelor, ca una dintre modalităţile cele mai eficiente de obţinere a unor venituri suplimentare în autofinanţarea localităţilor. A fost subliniată obligaţia consiliilor populare de a ridica pe o treaptă superioară de eficienţă activitatea de recuperare şi valorificare a materialelor refolosibile, cu participarea directă a întregii populaţii din localităţi. Şi în continuare, organele locale ale puterii şi administraţiei de stat trebuie să acorde toată atenţia soluţionării operative a scrisorilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii, în condiţiile respectării ferme a hotărîrilor de partid şi a legilor ţării. In încheiere, tovarăşa Elena Nae a exprimat convingerea că toate comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare, deputaţii, ceilalţi factori de răspundere de la nivel judeţean şi local vor acţiona cu abnegaţie şi devotament în vederea înfăptuirii exemplare a prevederilor hotărîrilor adoptate de sesiune. CAI SI DIRECŢII DE ACTIUNE INTR-O VIZIUNE DE STRICTA ACTUALITATE CE POSIBILITĂŢI CONCRETE DE ECONOMISIRE EXISTA IN INDUSTRIA ALIMENTARA? ing. Maitei Antohi: Răspunsul este categoric pozitiv. Dar să vedem argumentele, pe subramuri şi domenii. In industria morăritului, de o deosebită importanţă sunt măsurile de ordin tehnologic. Astfel, asigurarea umidităţii optime şi a duratei de umezire conduce la reducerea consumului specific de energie electrică pentru măcinat cu 8—15 la sută; introducerea tratării griului înainte de măcinat printr-o condiţionare cu abur determină diminuarea puterii la valţuri; sporirea încărcării valţurilor şi întreţinerea corectă a acestora aduc, de asemenea, însemnate economii. Rifturile tocite reduc capacitatea de producţie şi măresc consumul de energie electrică cu 10—15 la sută. Alte măsuri: înlocuirea transmisiilor la morile vechi (acestea duc la pierderi de 25—40 la sută) cu acţionarea individuală (cu condiţia alegerii adecvate a motorului electric); efectuarea corectă a Ungerii etc. în industria cărnii. Repartiţia consumului de energie electrică intr-un abator (combinat) este următoarea: 23 la sută pentru maşinile tehnologice, 60 la sută pentru instalaţii frigorifice, 13 la sută pentru instalaţii tehnico-sanitare şi 4 la sută pentru iluminat. Abatoarele, de regulă, lucrează într-un singur schimb, dar consumă energie pentru frig în toate schimburile. In industria laptelui măsurile principale sunt de ordin organizatoric,, precum programarea sosirii cisternelor cu lapte în mod eşalonat, programarea proceselor de fabricaţie a diferitelor produse lactate în afara orelor de vîrf, la instalaţiile frigorifice sunt cele mai mari posibilităţi de reducere a puterii în orele de vîrf. -In industria frigului. Există două procedee de realizare a frigului: cu absorbţie sau cu compresor. Căldura rezultată prin primul procedeu poate fi valorificată în alte procese ca resursă energetică refolosibilă. Sistemul cu compresor este mai economic. Ambele sisteme trebuie să fie prevăzute cu termostate pentru limitarea la strictul necesar a consumului de energie electrică. Principalele măsuri de economisire sunt: reglarea corectă a procesului de produceri a frigului, corelat cu temperatura exterioară; evitarea apariţiei unor factori perturbatori ca pătrunderea aerului în instalaţii, mărirea presiunii de condensare, răcirea insuficientă sau lipsa răcirii agentului frigorific, cantitate insuficientă de agent frigorific in instalaţie, micşorarea presiunii de vaporizare, uscare insuficientă a agentului frigorific; efectuarea lucrărilor de întreţinere şi dezinfecţie folosind instalaţiile de dezgheţare ce utilizează căldura de condensare a agentului frigorific; utilizarea, cînd este posibil, a frigului natural. Ion SORESCU Atenţie deosebită executării, în perioadele optime, a tuturor lucrărilor de sezon! LA ZI — în agricultură In unităţile agricole din perimetrul C.U.A.S.C. Dumbrăveni campania de seceriş bate la uşă. Pe terenurile cu expoziţie sudică lanurile de orz anunţă că în aurind vor fi gata să-şi încline spicele in faţa combinelor. Venind în Intîmpinarea acestui important eveniment, unităţile S.M.A. au încheiat reparatul şi verificarea în probe funcţionale a celor 14 combine din dotare (54 pentru cooperativele agricole de producţie, 10 pentru I.A.S. Dumbrăveni), a celorlalte utilaje ce vor fi antrenate la transportul şi depozitarea recoltei principale şi secundare. De asemenea, au fost instruiţi combineri, ceilalţi mecanizatori ce vor fi antrenaţi la lucrări, au fost luate toate măsurile ca în decurs de 48 de ore de la intrarea combinelor in lanuri terenurile să fie reînsămînţate cu porumb siloz. „Pentru a lucra cu productivitate maximă — ne informează tovarăşul Ioan Silivestru, preşedintele C.U.A.S.C. — am stabilit ca de seceriş şi însămînţarea culturilor duble să se ocupe inginerii şefi, iar de eliberarea terenurilor de recoltele principale şi secundare preşedinţii C.A.P. Am luat toate măsurile ca recolta de orz să fie strînsă în 4 zile bune de lucru şi să realizăm integral programul de însămînţat culturi duble“. Concomitent, în unităţile agricole din C.U.A.S.C. Dumbrăveni se desfăşoară acţiuni pentru derularea normală a celorlalte lucrări agricole de sezon. Zilnic peste 700 de cetăţeni sunt antrenaţi la recoltarea fînurilor şi finalizarea lucrărilor de Întreţinere la porumb. C.A.P. Alina a finalizat deja praştia a II-a la porumbul pentru boabe. Au fost luate măsuri ca pînă vineri, 3 iulie, şi celelalte unităţi agricole să finalizeze lucrarea. Se acţionează după următorul program: dimineața, odată cu zorile, bărbaţii cosesc ierburile de pe terenurile angajate în acord global, cu cotă procentuală, celelalte forţe sunt dirijate la finalizarea lucrărilor de prăşit porumb, la uscat şi transportat fibroase. După statisticile din 29 iunie, programul de recoltat şi depozitat fînuri se află încă în faza de început. In cooperativele agricole de producţie, din planul de 6 109 tone finuri, s-au realizat 639 tone. O situaţie asemănătoare se află şi la I.A.S. Aici din programul de 3 990 tone fînuri au ajuns în bazele de furaje 543 tone. Programul ele recoltat fibroase (3 420 hectare fineţe naturale pentru C.A.P. şi 1 000 hectare pentru I.A.S.)a fost defalcat funcţie de calitatea pajiştilor naturale) Terenurile plane au fost recoltate mecanic. Cele din lunci se recoltează acum ■ în aşa fel ca pînă în toamnă să se obţină şiotavă. Funcţie de perioada cînd plantele acumulează maximum de unităţi nutritive se recoltează şi celelalte suprafeţe. Se urmăresc în fapt mai multe obiective — obţinerea de recolte cit mai bune de pe toate suprafeţele cultivate şi necultivate, creareaunei puternice baze furajere capabile să determine producţii zootehnice mari, rentabilizarea tuturor activităţilor. I. ELI.SU II IN • Teste privind posibilitatea declanşării secerişului la orz • Stadiul pregătirii combinelor şi a celorlalte utilaje necesare la strînsul şi depozitarea recoltei • Măsuri organizatorice pentru ca în 48 de ore de la intrarea combinelor în lanuri terenurile să fie reînsămînţate cu porumb siloz. • Din nou despre strînsul şi depozitarea furajelor • întreţinerea culturilor, încă în actualitate.