Tribuna Sibiului, octombrie-decembrie 1987 (Anul 39, nr. 9381-9459)
1987-10-01 / nr. 9381
Pag. 2 n citiie Esra3 • Aproape in fiecare dupăamiază bulevardul Mihai Viteazul din Sibiu (partea pe care se circulă dinspre oraş) devine un adevărat garaj al troleibuzelor, cite 7-8 staţionînd unul intr-altul incit pietonii nici nu pot traversa de pe o parte pe alta. De altfel in acea zonă există și indicatoare cu „oprirea interzisă". Cum sunt respectate?!o ... Şi să ne mai uităm, stimaţi tovarăşi de la întreţinere, şi cum arată troleibuzele care circulă pe arterele principale din municipiul nostru - murdare, stropite de noroi, chiar în zilele cu vreme bună, cu geamurile murdare, interioarele neîntreţinute. Mai mult respect pentru călători ar fi de dorit, cum, de altfel şi noi, călătorii am putea ingriji ceea ce este fireşte curat, îngrijit ... • In Brazilia creşte un arbore înalt de 30 m, numit „nisiparul". Cînd fructele acestui arbore sînt coapte, simburii pocnesc puternic şi aruncă la mari distanţe micile seminţe cuprinse în ei (fiecare sîmbure avînd 16 compartimente pline cu seminţe). O pădure cu „nisipuri" pare, în timpul coacerii fructelor, un adevărat cîmp de bătaie in care ţăcănitul „mitralierelor" nu încetează niciodată. •in fostul chioşc de ziare de pe str. Luptei arde lumina zi şi noapte de cînd s-a desființat. Chiar dacă ar fi vorba de un singur bec, totuși dacă arde săptâmîni sau luni, e un consum serios... • Despre vechimea farmaciilor, cuvîntul provine din grecescul pharmacon" (medicament) și desemnează locul amenajat în care se prepară, se păstrează și se distribuie medicamente. Cea mai veche farmacie a fost cea din statul Urartu-Armenia si datează din secolul VIII î.e.n. Prima școală de farmacie a luat ființă la Salerno (Italia), incepînd cu secolul al XIX-lea, farmaciei i se recunoaşte independenţa totală. Şi la Sibiu există, in Piaţa 6 Martie, un interesant muzeu al famaciilor. • Apropo tot de farmacie la farmacia 24 din Sibiu se află o sumă de bani, pierdută de un cumpărător. • Trebuie gospodărită cu mare atenţie şi apa. Au fost stabilite programe de furnizare a apei calde menajere, astfel incit fiecare cetăţean îşi poate organiza activitatea in gospodărie. Insă mai sunt locuri unde apa se risipeşte: de aproape o lună curge apa pe str. Rotarilor din Sibiu, pe locul fostului imobil de la nr. 24, probabil în urma demolărilor s-a ivit o defecţiune. De asemenea, la intersecţia aceleiaşi străzi cu str. Hurmuzachi locatarii din zonă au început să arunce gunoaiele, probabil că in zona respectivă acestea nu au mai fost ridicate de multă vreme. • Intr-un loc se pierde apă, într-altul nu e nici de băut. De mai bine de o lună, locatarii (40 de familii) blocului 8, scara A din str. Oştirii din Sibiu nu au apă rece. De reţinut că blocul are 10 nivele. Cum s-or fi descurcit, oamenii? • Vaier Popa din Sibiu, în str. Moscova nr. 48, a cumpărat vineri, 25.09.87, de la alimentara din str. Gh. Gheorghiu-Dej un pachet de carne care, la preţul de 60 de lei, conţinea oase cu pieliţă şi o mică bucată de carne cu o . .. bună bucată de grăsime. Nu învinuim unitatea care a vindut marfa (din păcate nu am putut recupera eticheta pentru a vedea unde au fost făcute pachetele), însă furnizorii ar trebui să aibă mai multă grijă ca produsul să corespundă cu prețul... • Neregulile de la magazinul „Delta" din Sibiu, semnalate într-o rubrică anterioară, au avut loc în perioada cînd gestionara unității a fost înlocuită de V. Lazăr. Important este însă ca marfa să fie de bună calitate și proaspătă atunci cînd se pune in vinzare. B. SCURTU TRIBUNA SIBIULUI Anul XXXIX, nr. 9 381 Un plastician amator clujean, la Sibiu In cadrul schimburilor expoziţionale pe care Asociaţia artiştilor plastici amatori din judeţul nostru le organizează cu alte asociaţii similare din ţară. In scopul organizării unui fructuos schimb de experienţă, recent s-a deschis la parterul Casei artelor din Piaţa 6 Martie, în Galeria artiştilor amatori o interesantă expoziţie a plasticianului amator Vergiliu Ungureanu din Cluj-Napoca, care cuprinde sculptură în lemn (reliefuri) metaloplastic şi colaje din timbre. Vergiliu Ungureanu este unul din artiştii de frunte ai mişcării artistice de amatori din judeţul Cluj, conducătorul şi animatorul Cenaclului „Atelier 11“ al Casei de cultură municipale, fiind deţinătorul unui bogat palmares expoziţional (15 expoziţii personale) precum şi de participări la numeroase expoziţii interjudeţene şi republicane. Este laureat la toate ediţiile Festivalului naţional „Cîntarea României“. Verginiu Ungureanu pasionat de istorie, de trecutul glorios , al neamului ne prezintă, în prima secţiune a expoziţiei, un ciclu valoros de compoziţii (relief în lemn) inspirate din cele mai însemnate momente ale istoriei noastre, precum şi o galerie de portrete ale marilor eroi ai neamului. Aceste lucrări sunt de fapt cele mai valoroase. Scenele de luptă sunt pline de dinamism şi deosebit de sugestiv compuse. Metaloplastia şi mai ales colajere din timbre, carenecesită un imens travaliu (cîteva mii de timbre tăiate şi lipite pentru o singură lucrare) sunt fascinante prin meticulozitate, prin ineditul tratării. Deşi diversă ca tehnici şi genuri, expoziţia este extrem de unitară prin viziune, prin unghiurile sub care artistul priveşte şi organizează suprafaţa. Pentru artiştii amatori din Sibiu, precum şi pentru publicul larg această expoziţie reprezintă un bun prilej de cunoaştere a preocupărilor şi probleme,lor artistice specifice mişcării de amatori din judeţul Cluj. Petru Ovidiu DUMBRAVEANU EXPHIZITII MIHAI VITEAZUL - de Verginiu Ungureanu tim 1). Intîlnire de foarte bună calitate la care şi-au adus contribuţia în egală măsură ambele combatante. Constructorii au deschis scorul în min. 18 prin Stoia şi deşi în continuare au dominat mai mult, au ratat cîteva bune situaţii, dînd posibilitatea medieşenilor să egaleze prin M. Dobai (min. 42) şi în final să obţină victoria graţie golului realizat de Lazăr în min. 88. • Unirea — Sparta 3—1 (3—1). La Ocna, după un joc interesant şi de tiţi tehnic şi tactic, medieşenii, deşi de multe ori în dificultate în faţa iureşului unui adversar bătăios, dar haotic, au învins datorită golului realizat în min. 71 de Moldovan. • Carpaţi — C.F.R.I.U.P.S. 3—0 (2—0). * Firul roşu — Textila 4—0 (0—0). După o repriză egală gazdele s-au desprins cu uşurinţă de medieşeni înscriind prin I. Iancu (2), D. Iancu şi Firea. V. MARA Deschiderea stagiunii la Teatrul de stat Recenta premieră a Teatrului de stat din Sibiu deschide stagiunea 1987/88 cu piesa lui Petre Locusteanu, scrisă la începutul secolului nostru, „Funcţionarul de la domenii“. Concepută în stilul comediilor bulevardiere, piesa mizează îndeosebi pe comicul de nume (Cocîrţău, Piscifling, Carîmb etc.), ca şi pe cel de situaţie, trama şi personajele definindu-se drept copii, la dimensiuni reduse, ale inegalabilei dramaturgii caragialeşti. In drumul său spre mina preabogatei şi necunoscutei domnişoare Cocîrţău, eroul principal, cel mai abil creionat de autor (şi cel mai bine interpretat de actor) devină victima unor neînţelegeri şi substituiri provocînd deliciul publicului pregătit să amendeze tarele de care nici un personaj , nu duce lipsă. Regizorul Constantin Dinischiotu, cunoscut şi apreciat pentru activitatea sa în domeniul artei teatrale, reconstituie atmosfera epocii imprimînd spectacolului un ritm lejer, deconectant. Fără implicaţii sociale ori creionări caracterologice subtile, quipro-quo-ul pe care clădeşte întreg spectacolul devine punctul de atracţie principal. Piscifling, şarlatan, dar simpatic, doreşte să parvină, aspirină la averea domnişoarei Cocîrţău, pe care tatăl ei nu vrea să o mărite decit cu un funcţionar din minister. Dar soarta îşi urmează cursul firesc, unind-o pe tînăra domnişoară cu alesul inimii ei, „ales“ mai puţin plauzibil datorită distribuirii inadecvatea actorului — merituos de alt fel — în acest rol. Actorii teatrului sibian şi-au susţinut în general cu aplomb şi umor partiturile, imaginea de ansamblu dovedindu-se, dincolo de zîmbete şi rîsete cam multe şi forţate, agreabilă. Revenind asupra unui aspect care persistă şi tinde să prindă contururi acute nedorite, trebuie spus că a identifica naturaleţea gesticii şi exprimării cotidiene cu cea de pe scenă este tot atât de dăunător artei teatrale ca şi reversul metodei. Există o naturaleţe şi spontaneitate circumscrise convenţiei teatrale, ceea ce impune interpretarea veridică a personajului, de fiecare dată altul. A te exprima mereupe tine însuţi determină o repetabilitate monotonă extrascenică lipsită deci de virtuţi interpretative. Autoexigenţă rămîne, credem, principalul factor de păstrare a ştachetei la limite superioare. In această ordine de idei, amintim jocul nuanţat şi adecvat al lui Benedict Dumitrescu: dînd viaţă personajului principal, actorul a căutat să-l particularizeze, să-i pună în valoare elementele caracterologice care, acumulate, formează structura de neconfundat a numitului Piscifling. Secondînd îndeaproape, Kitty Stroescu conferă doamnei Sominoiu hazul şi ridicolul cerut, dar şi un dram de compasiune, evitînd cu eleganţă aerul vulgar, mocnit în acest personaj dornic de aventuri şi experienţe matrimoniale. Muzica (Ileana Popovici) şi scenografia (Mugur Pascu), pe care le-am fi dorit mai consubstanţiale acestui spectacol, subliniază momentele cheie, respectiv ambianţa de epocă a agenţiei Ritter, cit şi interiorul kitsch — pe măsura personajelor — a casei Gocîrţău. în așteptarea unor montări cu deschidere mai largă spre contemporaneitate, recomandăm publicului sibian acest spectacol de salutară revalorificare a repertoriului clasic românesc. * Gabriela PANŢEL-CENUȘER CONCURS DE CREAŢIE UMORISTICO-SATIRICA Cenaclul umoriştilor al Casei de cultură a sindicatelor Sibiu organizează un concurs de creaţie umoristico-satirică pe tema „STOP RISIPEI“. La concurs pot participa oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile municipiului, membri ai cenaclurilor literare. Cei interesaţi vor trimite creaţiile dactilografiate în trei exemplare, fără semnătură şi purtînd un motto. In plicul cu creaţii se introduce un plic mic pe care se scrie motto-ul de pe lucrări, iar înăuntru se scriu datele personale ale autorului (numele și prenumele, profesia, virata, domiciliul). Plicul mic se închide. Nu sunt admise lucrările publicate. Pot fi trimise 5—10 epigrame sau catrene, două fabule, două poezii satirice, o cronică rimată, un monolog,o schiță, două-trei anecdote (la alegere, sau din fiecare) pînă la data de 16 octombrie 1987, pe adresa Casei de cultură a sindicatelor, str. Revoluţiei nr. 1—3, cu menţiunea: Pentru concursul „STOP RISIPEI", Juriul va acorda cîştigătorilor premii şi diplome de participare. CAMPIONATUL JUDEŢEAN DE FOTBAL • Metalul — Carbonnet 5—1 (3—1). Victorie la scor a sibienilor în faţa „unsprezecelui“ din Copşa Mică, acesta nemairepetînd prestaţiile bune din partidele anterioare. Gazdele, după un joc excelent, pe care l-au dominat cu autoritate, au punctat în ordine prin: Călugăru (min. X), Tolciu (min. 30), Paveliuc (min. 31 şi 66) şi Mocondoi (min. 77). Golul de onoare al învinşilor a fost realizat de Grecu (min. 14). • Vulturii — Voinţa-Basariţa 1—1 (0—0) Partidă de slabă calitate influenţată în mare măsură de vîntul puternic ce a însoţit-o pe tot timpul celor 90 de minute. Gazdele au irosit în prima repriză trei imense ocazii prin Gavriliuc, Şerban şi Cloţan, la două din ele intervenind salvator portarul Vitan. Golurile au fost realizate de Cloţan (care a transformat în min. 65, pentru localnici, o lovitură de pedeapsă) și Munteanu care, în min. 81, a restabilit egalitatea. • I.T.A.-Geamuri — Record 0—1 (0—1), întrecere dîrză și echilibrată în care formația pielarilor a stăpînit mai bine mijlocul terenului atacînd mai des poarta adversă. Naghi (min. 17) a înscris unicul gol al meciului. • Vitrometan — Construcţii 2—1 bună calitate, gazdele, dovedind mai multă maturitate şi luciditate în faţa buturilor partenerei de întrecere, au învins meritat graţie golurilor marcate de Burciu (2) şi Buta. Oaspeţii au înscris prin Belrnum • Tractorul — Relee 0—1 (0—0). Mai bine pregă RUGBI, DIVIZIA A Gloria Arad — Carpaţi Murşa 21-6 (6-3) Profitând de un arbitraj tolerant, gazdele au jucat extrem de dur, cu toate acestea nereuşind să se desprindă decit în reprizasecundă, pe fondul căderii fizice a mîrşenilor. Lipsit de aportul a nu mai puţin de 7 titulari, antrenorul Marian Zamfir a recurs la improvizaţii. (De altfel, datorită indisponibilităţilor de tot felul, în nici una din cele cinci partide susţinute în acest campionat n-a utilizat aceeaşi formulă de echipă). Punctele au fost realizate de Leca — 3 dropgoluri şi o transformare, Cristurean şi Săbău — cite 1 d.g. şi Corduneanu — eseu pentru Gloria, respectiv Oglinciuc — două lovituri de pedeapsă. Duminică, 4-X.a.c., pe terenul din Mîrşa, Carpaţi va întîlni pe I.A.M.T. Oradea (n.r.d.). 20,00 20,20 că 20,35 tim . nat miată Fabria 20.50 R.P. cum 21,05 mar ney 21,50 ui SIB „Janddarme 9, 11, 18; 20 men“, rele 1 Şi 2 pentru cadrul mului Tinereţii“, p 16 şi Bachu 20. MEI greşul Da ram 11;15; 18; 2( „Cine mă“ spală“. 16; 19 CISî tine n le 11; DUR „Duell 18. 20. T Teat Dir 1 octora 1( eu pre năruirii“. ( FOTB. Viito Viitor Astă brie, pestecipal“ Sub a Sibiu ca edl Tg. ” detin meciul terenu (Obor). Dimineanu, Postlagrafie Vârgol cade“, nerva. Iei 15,: G. I vind ' Aminti grijită tara și una „Editura pagini. Mete servicii ne in mîine rece cibil. Vi slab. minime prinse grade, me îni grade. a