Tribuna Sibiului, ianuarie 1988 (Anul 40, nr. 9460-9484)

1988-01-03 / nr. 9460

Pag. 2 TRIBUNA SIB. REVELION ’88, la confluenţa anilor, optimism, bună dispoziţie, temeiuri ale unor noi şi rodnice împliniri • Cum era şi firesc, cea mai pri­mitoare gazdă pentru Revelionul ti­neretului sibian s-a dovedit a fi Complexul turistic pentru tineret. A­­şadar, arborînd „pavoazul“ sărbătoresc caracteristic unor asemenea eveni­mente, salonul, discoteca şi barul complexului amintit şi-au primit oas­peţii , membri ai activului comite­telor judeţean şi municipal U.T.G., tineri utecişti din întreprinderile şi instituţiile sibiene. Revelionul tine­retului a început la ora 21. Mulţi dintre cei prezenţi, colegi sau prie­teni, erau cunoştinţe vechi. Pentru ceilalţi, legarea unei prietenii ra­pide şi sincere nu a constituit o pro­blemă deosebită, atmosfera, elanul şi entuziasmul tineresc fiind un me­diu propice în acest sens. Pe mesele frumos aranjate şi de­corate, abundenţa şi diversitatea de produse culinare, în măsură să sub­linieze măiestria şi priceperea în arta culinară a tinerilor bucătari de la această unitate de alimentaţie pu­blică întregeau atmosfera de bucurie şi sărbătoare. Personalul deservent al unităţii, aflat ca întotdeauna la înălţime, ca urmare a bunelor sale prestaţii şi a ostenelii de a nu lipsi nimic oaspeţilor, a fost angajat pe parcursul întregii nopţi de la cum­păna celor doi ani, într-un perma­nent slalom printre mese şi printre oameni. In fine, „lăutarii“ au lipsit, dar prin intermediul unei muzici mecanice de cea mai bună calitate, cu un bogat repertoriu românesc şi internaţional, tinerii prezenţi la Re­velionul tineretului sibian au „co­lindat" mapamondul şi au avut la rindul lor, ca oaspeţi, o seamă de interpreţi de muzică de toate genu­rile. Dansul, antrenul, momentele ve­sele, umorul au completat aceste cli­pe de nedisimulată bucurie. în minutele premergătoare sosirii mezinului 1988 toţi cei prezenţi au vizionat şi au audiat cu un viu­ in­teres Mesajul de Anul Nou al pre­şedintelui Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresat întregii naţiuni. Aşa cum ne-au mărturisit ulterior tinerii utecişti Ionel Jurcă — inginer la I.M. Mîrşa, Adrian Pascu de la Independenţa, medicul stoma­tolog Luminiţa Oprea, muncitorul sticlar Ioan Olteanu din Avrig, Li­­viana Dan — critic de artă şi alţii pe care i-am avut vreme de cîteva clipe ca interlocutori. Mesajul de Anul Nou al preşedintelui Republicii a fost receptat mai ales ca un grăi­tor îndemn al celui mai iubit fiu al poporului, ctitorul înţelept al Ro­mâniei socialiste contemporane, de a face totul în cursul acestui an pen­tru a statornici noi relaţii de muncă şi de viaţă, guvernate de legile şi principiile progresului şi ale dezvol­tării, de a acţiona mai energic, mai conştient, mai responsabil pentru materializarea obiectivelor progra­matice ale partidului, pentru creş­terea simţitoare a bunăstării întregii naţiuni. Fie ca aceste clipe de bucu­rie şi voie bună — spunea unul din­tre interlocutori — să fie premergă­toare unui an de rodnice şi măreţe împliniri, care să marcheze prin re­alizări de excepţie această luminoasă epocă a devenirii noastre comuniste! Revelionul tineretului sibian s-a încheiat spre dimineaţă, dar­ aminti­rea acestor clipe dominate de exu­beranţă, voioşie şi optimism vor dăinui în inimile tuturor celor pre­zenţi. ★ La Mediaş peste 100 de tineri utecişti au întîmpinat Anul Nou re­uniţi în cadrul festiv al Revelionu­lui tineretului organizat la Clubul tineretului din localitate. Au fost ti­neri din toate unităţile economice şi instituţiile municipiului de pe Tîr­navă, care au demonstrat în cel mai expresiv mod valenţele tinereţii. în noaptea de la cumpăna dintre ani s-a cîntat şi s-a dansat, s-a făcut haz şi s-a glumit, s-a dat curs ce­lor mai tonice sentimente. Formaţia instrumentală a Clubului tineretului a smuls din nou ropote de aplauze celor prezenţi la Revelionul tinere­tului. Apoi cei cu snuful umorului s-au întrecut în dueluri epigramistice mult savurate de întreaga asistenţă. Ochiul treaz şi exigent al unui ju­riu i-a desemnat pe cei mai buni dansatori. Unii dintre tinerii pre­zenţi şi-au etalat calităţile vocale în cadrul unor întreceri ad­ hoc de mu­zică populară şi uşoar­ă. N-au lipsit de asemenea tombola tineretului şi concursurile distractive pentru de­semnarea celei mai rapide gospo­dine, a celui mai îndemînatic tînăr, a celui mai bun mim, precum şi „să­rutul focului“ — Peripiţa. • La cantina-restaur­ant a între­prinderii de piese auto Sibiu, ca pes­te tot în această noapte, veselia — o veselie sănătoasă, optimistă, izvorî­­tă din suflete — este la ea acasă. Lumea petrece cu inima împăcată că anul ce s-a dus n­u s-a dus in zadar, nu şi-a irosit zilele, a fost un an bogat, chiar dacă i-au ieşit toa­te pe măsura dorinţei obşteşti. Dar s-au obţinut realizări remarcabile, despre care s-a vorbit la timpul lor. Acum lumea petrece, se distrează. Oamenii rîd, glumesc, cîntă, ciocnesc pahare, îşi fac urări: de sănătate, de viaţă lungă, de noi succese. Pe­trec, aici 200 de muncitori — frun­taşi din toate secţiile întreprinderii — împreună cu familiile lor. Se cu­nosc între ei, preocupările lor de fiecare zi fiind, în esenţă, aceleaşi. Sînt prieteni. Se simt ca în familie — în marea şi minunata lor fami­lie muncitorească. Iar acum e sărbă­toare. Tradiţionalul Rev­elion. „Să rî­­dem, să ne veselim tovarăşi!“ Şi voia bună curge în cascade. Cascade de rîs la jocurile distra­ctive, special organizate pentru această noapte. Toată lumea şi-a luat bilete la... tombolă. Şi, fi­reşte, în această noap­te toată lumea cîştigă. Toţi rîvnesc purceluşul cel rumen ... jocuri dis­tractive, tombolă, dans şi program artistic — opt perechi de dansatori din celebrul ansamblu „Junii Sibiu­lui“ (ansamblul întreprinderii, se ştie!) evoluează în faţa tovarăşilor lor de muncă în nişte ritmuri îndră­gite, specifice acestor locuri; iată-l şi pe Dumitru Giurcă, cunoscutul so­list de muzică populari, cîntînd pen­tru ai săi... Vinul rîde în pahare, bucatele ,— şi ce mai bucate a pre­gătit maistrul bucătar Dumitru Paşu — rînduite în multe feluri, după un meniu aparte, se succed mereu, me­reu dînd satisfacţie aturor pofte­lor ... şi fu­m­utele fug... Şi orele fug... Şi această noapte, unică, in­tră şi ea în tezaurul amintirilor fru­moase ale fiecărui vis • Zilele premergătoare sfîrşitului anului 1987 au fost poate cele mai încărcate ale lucrătorilor de la Dis­peceratul Oficiului judeţean de tu­rism din Sibiu şi cu siguranţă ale întregului personal al oficiului. Mo­tivul este lesne de înţ­les — numă­rul mare al solicitanţilor din toată ţara care şi-au exprimat dorinţa de a petrece noaptea de la cumpăna dintre anii 1987—1988 într-una din unităţile oficiului. Cel mai mare „asalt“ al celor peste 1 100 de soli­citanţi s-a înregistrat pentru caba­nele de jos şi de creastă de pe cu­prinsul judeţului nostru. Nu vom zăbovi în rî­­idurile de fa­ţă asupra modului în care a decurs î­ntîlnirea cu Noul Ar în saloanele marilor unităţi de alimentaţie publi­că sibiene aparţinînd Oficiului jude­ţean de turism, amintind doar că no­ta generală a fost, cum era şi firesc, cea de voie bună şi bucurie, ci vom stărui mai ales asupra revelionului petrecut la cabane. Aşadar, după cum spuneam, pentru iubitorii mun­telui, şi nu doar numai pentru ei, frigul, zăpada, uneori mai mare în grosime decit surprizele pe care ţi le poate oferi muntele, nu au consti­tuit o piedică capabilă să influenţe­ze hotărîrea de a petrece revelionul la cabane. Aşadar, să notăm că la cabana Arpaş au petrecut această noapte de bilanţ, de gînduri şi pro­iecte de viitor, 47 de bucureşteni ca­re au părăsit pentru cîteva zile şe­sul, pentru o „aventură“ de neuitat în Munţii Făgăraşului. La cabana Bărcaciu s-au întreţinut, în aceeaşi atmosferă de voioşie şi optimism, 25 de turişti tot din Bucureşti, iar la Bîlea Cascadă — 116 turişti din Si­biu, Mediaş, Deva şi Piteşti. La Bî­lea Lac şi-au spus tradiţionalul „La mulţi ani“ şi şi-au făcut cuvenitele urări de bine, fericire şi prosperita­te, 53 de turişti din Mediaş, 30 din Sibiu şi 16 din Cluj-Napoca. O parte din personalul Direcţiei sanitare a judeţului Sibiu şi al Centrului sani­tar antiepidemic a petrecut noaptea de revelion, în condiţii excelente, la cabana Curmătura Ştezii. La cabana Negoiul, aspirînd parcă simbolic spre înălţimile munţilor, au întîm­­pinatul Anul nou 32 de bucureşteni, 40 de tineri din Braşov şi 30 de si­­bieni. La cabana Turnuri au fost prezenţi 40 de turişti din oraşul Vic­toria şi din Sibiu, iar la Gîtul Ber­becului două grupuri din judeţele Dolj şi Sibiu. Sărbătoarea revelionu­lui a fost organizată, de asemenea, şi­ la cabanele Fîntînele, Miercurea Băi, Poiana Neamţului, Prejba, Suru, Valea Oltului, Valea Sadului şi Va­ma Cucului. Să mai notăm că în cunoscuta staţiune montană Păltiniş, la Casa turiştilor, cabana nr. 1 şi cantina din staţiune şi-au petrecut revelionul peste 250 de turişti din Craiova, Bucureşti, Sibiu şi din alte localităţi ale ţării. De ce au optat cei enumeraţi pen­tru un revelion la o cabană este les­ne de înţeles. Atmosfera­ specifică cabanelor, jocurile deosebit de inte­resante organizate de cabanieri, mu­zica bună şi, nu în ultimul rînd, un meniu cu nimic mai prejos decit al celui oferit de marile restaurante, mediul ambiant natural şi decorul hibernal i-au făcut în acest an, chiar şi pe mulţi dintre adepţii sedentaris­mului, să-şi petreacă locurile per­manente pentru „hibernare“ spre a purcede spre locurile de real frumos şi încruntare a sufletului. •r în acest an, Oficiul judeţean de turism a facilitat oamenilor muncii din judeţul Sibiu, prin serviciile sa­le, petrecerea revelionului în staţiu­nile Sovata, Eforie Nord, Felix, Băi­le Herculane, Călimăneşti, precum şi peste hotarele ţării — în U.R S.S, Cehoslovacia şi Bulgaria. • Revelion la Casa armatei din Si­biu. Şi aici, ca în toate colectivele de oameni ai muncii sibieni, cadrele militare şi familiile, împreună cu numeroşi prieteni şi invitaţi au pe­trecut sărbătoarea de la cumpăna a­­nilor în acea atmosferă firească de optimism, veselie şi bucurie cu sa­tisfacţia datoriei ostăşeşti împlinite faţă de patrie, partid şi popor, cu hotărîrea fermă şi neclintită de a răspunde prin puterea faptelor, în­demnurilor şi chemărilor secretaru­lui general al partidului, preşedin­tele Republicii, comandantul suprem al forţelor armate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresate întregii naţiuni în Mesajul de Anul Nou, în ceea ce priveşte factorii care au concurat la deplina reuşită a a­­cestei binemeritate sărbători, s-a remarcat şi de această dată reputa­tul şef bucătar Nicolae Lupu cu for­maţia sa — Gheorghe Tăran, Elena Lupu şi Maria Popelea — care şi-au etalat măiestria profesională în re­alizarea unui meniu bogat. O bogată tombolă, momentele vesele adecvate acestei sărbători, vizionarea progra­mului TV, au avut darul să întreţi­nă permanent o atmosferă antrenan­tă, de bună dispoziţie. Iar formaţia de muzică a Casei armatei — „OPUS“, sub conducerea talentatului Mihai Suciu, constituită din Dorel Frăţilă, George Faghiurea, Ion Ceauşu şi Nicolae Pleşa, a derulat de la­ pri­mul gong pînă în zorii zilei un re­pertoriu de excepţie care, interpre­tat cu virtuozitate şi măiestrie artis­tică, a fost o demonstraţie reală că reputata formaţie îşi merită pe de­plin titlul de laureată a Festivalului naţional „Cîntarea României“, în încheiere, să consemnăm şi nu­mele organizatorilor: col. Florea Fra­­tea, Ion Nedelcu — şeful filialei, Du­mitru Stănişor şi Ion Mihăilă care şi-au îndeplinit din toate punctele de vedere datoria de gazde bune, asigurînd un Revelion ce va stărui în amintirea celor prezenţi la aceas­tă frumoasă şi tradiţională sărbătoare de la confluenţa anilor. • în municipiul Mediaş, prin grija sindicatelor, peste 1 400 de oameni ai muncii şi-au petrecut revelionul in­tr-un cadrul organizat — la cantine­­restaurant, restaurante, cabane. Au fost luate măsuri din timp pentru ca în cele douăsprezece localuri în care s-au organizat revelioane să nu lipsească nimic din ceea ce poate contribui la reuşita unei frumoase petreceri între tovarăşi şi prieteni — un meniu bogat, în care la loc de cinste s-au aflat mîncărurile tra­diţionale, băuturi felurite, muzică, jocuri de societate, tombolă etc. Şi buna dispoziţie a domnit peste tot, atît la cantinele întreprinderilor Automecanica, 8 Mai, Relee, Uzina mecanică gaz metan, cît şi la loca­lurile Păltiniş, Tir­nava, Hanul că­prioarei, Eleşteu, Hotel Central. Mo­mentele artistice au fost susţinute de cele mai bune formaţii din muni­cipiu, deţinătoare de premii în „Cîn­tarea României“. Toată lumea e ve­selă, se distrează, glumeşte, dansea­ză. Se fac urări, aşa cum se obişnu­ieşte în această noapte. Iată-i, schim­­bînd cuvinte de bine, pe fruntaşii în producţie — Gheorghe Lupu, Mircea Mailat (strungari), Liviu Morar (e­­­­lectrician), Ion Suciu şi Toader Lup (maiştri), de la întreprinderea „Re­lee“, muncitorii M­ihai Marin, Mihai Limbăşan, Lucian Blaga şi maistrul Ioniţă Almăşan — de la întreprin­derea „Automecanica“; muncitoarea Elisabeta Porav şi creatorul de mo­dele loan Rus — de la întreprinde­rea „8 Mai“, în preajma orei 24, cei prezenţi la revelioanele organizate prin în­treprinderi au ascultat, cu viu in­teres, Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu adresat întregului popor cu prilejul Anului Negu şi şi-au ex­primat adeziunea faţă de aprecierile şi îndemnurile cuprinse în cuvîntul conducătorului partidului şi statului nostru. Reportaje realizate de: Nicolae IVAN, Traian SUCIU Victor NEGHINĂ Foto: Fred N­SS

Next