Tribuna Sibiului, ianuarie 1988 (Anul 40, nr. 9460-9484)
1988-01-03 / nr. 9460
Pag. 2 TRIBUNA SIB. REVELION ’88, la confluenţa anilor, optimism, bună dispoziţie, temeiuri ale unor noi şi rodnice împliniri • Cum era şi firesc, cea mai primitoare gazdă pentru Revelionul tineretului sibian s-a dovedit a fi Complexul turistic pentru tineret. Aşadar, arborînd „pavoazul“ sărbătoresc caracteristic unor asemenea evenimente, salonul, discoteca şi barul complexului amintit şi-au primit oaspeţii , membri ai activului comitetelor judeţean şi municipal U.T.G., tineri utecişti din întreprinderile şi instituţiile sibiene. Revelionul tineretului a început la ora 21. Mulţi dintre cei prezenţi, colegi sau prieteni, erau cunoştinţe vechi. Pentru ceilalţi, legarea unei prietenii rapide şi sincere nu a constituit o problemă deosebită, atmosfera, elanul şi entuziasmul tineresc fiind un mediu propice în acest sens. Pe mesele frumos aranjate şi decorate, abundenţa şi diversitatea de produse culinare, în măsură să sublinieze măiestria şi priceperea în arta culinară a tinerilor bucătari de la această unitate de alimentaţie publică întregeau atmosfera de bucurie şi sărbătoare. Personalul deservent al unităţii, aflat ca întotdeauna la înălţime, ca urmare a bunelor sale prestaţii şi a ostenelii de a nu lipsi nimic oaspeţilor, a fost angajat pe parcursul întregii nopţi de la cumpăna celor doi ani, într-un permanent slalom printre mese şi printre oameni. In fine, „lăutarii“ au lipsit, dar prin intermediul unei muzici mecanice de cea mai bună calitate, cu un bogat repertoriu românesc şi internaţional, tinerii prezenţi la Revelionul tineretului sibian au „colindat" mapamondul şi au avut la rindul lor, ca oaspeţi, o seamă de interpreţi de muzică de toate genurile. Dansul, antrenul, momentele vesele, umorul au completat aceste clipe de nedisimulată bucurie. în minutele premergătoare sosirii mezinului 1988 toţi cei prezenţi au vizionat şi au audiat cu un viu interes Mesajul de Anul Nou al preşedintelui Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresat întregii naţiuni. Aşa cum ne-au mărturisit ulterior tinerii utecişti Ionel Jurcă — inginer la I.M. Mîrşa, Adrian Pascu de la Independenţa, medicul stomatolog Luminiţa Oprea, muncitorul sticlar Ioan Olteanu din Avrig, Liviana Dan — critic de artă şi alţii pe care i-am avut vreme de cîteva clipe ca interlocutori. Mesajul de Anul Nou al preşedintelui Republicii a fost receptat mai ales ca un grăitor îndemn al celui mai iubit fiu al poporului, ctitorul înţelept al României socialiste contemporane, de a face totul în cursul acestui an pentru a statornici noi relaţii de muncă şi de viaţă, guvernate de legile şi principiile progresului şi ale dezvoltării, de a acţiona mai energic, mai conştient, mai responsabil pentru materializarea obiectivelor programatice ale partidului, pentru creşterea simţitoare a bunăstării întregii naţiuni. Fie ca aceste clipe de bucurie şi voie bună — spunea unul dintre interlocutori — să fie premergătoare unui an de rodnice şi măreţe împliniri, care să marcheze prin realizări de excepţie această luminoasă epocă a devenirii noastre comuniste! Revelionul tineretului sibian s-a încheiat spre dimineaţă, dar amintirea acestor clipe dominate de exuberanţă, voioşie şi optimism vor dăinui în inimile tuturor celor prezenţi. ★ La Mediaş peste 100 de tineri utecişti au întîmpinat Anul Nou reuniţi în cadrul festiv al Revelionului tineretului organizat la Clubul tineretului din localitate. Au fost tineri din toate unităţile economice şi instituţiile municipiului de pe Tîrnavă, care au demonstrat în cel mai expresiv mod valenţele tinereţii. în noaptea de la cumpăna dintre ani s-a cîntat şi s-a dansat, s-a făcut haz şi s-a glumit, s-a dat curs celor mai tonice sentimente. Formaţia instrumentală a Clubului tineretului a smuls din nou ropote de aplauze celor prezenţi la Revelionul tineretului. Apoi cei cu snuful umorului s-au întrecut în dueluri epigramistice mult savurate de întreaga asistenţă. Ochiul treaz şi exigent al unui juriu i-a desemnat pe cei mai buni dansatori. Unii dintre tinerii prezenţi şi-au etalat calităţile vocale în cadrul unor întreceri ad hoc de muzică populară şi uşoară. N-au lipsit de asemenea tombola tineretului şi concursurile distractive pentru desemnarea celei mai rapide gospodine, a celui mai îndemînatic tînăr, a celui mai bun mim, precum şi „sărutul focului“ — Peripiţa. • La cantina-restaurant a întreprinderii de piese auto Sibiu, ca peste tot în această noapte, veselia — o veselie sănătoasă, optimistă, izvorîtă din suflete — este la ea acasă. Lumea petrece cu inima împăcată că anul ce s-a dus nu s-a dus in zadar, nu şi-a irosit zilele, a fost un an bogat, chiar dacă i-au ieşit toate pe măsura dorinţei obşteşti. Dar s-au obţinut realizări remarcabile, despre care s-a vorbit la timpul lor. Acum lumea petrece, se distrează. Oamenii rîd, glumesc, cîntă, ciocnesc pahare, îşi fac urări: de sănătate, de viaţă lungă, de noi succese. Petrec, aici 200 de muncitori — fruntaşi din toate secţiile întreprinderii — împreună cu familiile lor. Se cunosc între ei, preocupările lor de fiecare zi fiind, în esenţă, aceleaşi. Sînt prieteni. Se simt ca în familie — în marea şi minunata lor familie muncitorească. Iar acum e sărbătoare. Tradiţionalul Revelion. „Să rîdem, să ne veselim tovarăşi!“ Şi voia bună curge în cascade. Cascade de rîs la jocurile distractive, special organizate pentru această noapte. Toată lumea şi-a luat bilete la... tombolă. Şi, fireşte, în această noapte toată lumea cîştigă. Toţi rîvnesc purceluşul cel rumen ... jocuri distractive, tombolă, dans şi program artistic — opt perechi de dansatori din celebrul ansamblu „Junii Sibiului“ (ansamblul întreprinderii, se ştie!) evoluează în faţa tovarăşilor lor de muncă în nişte ritmuri îndrăgite, specifice acestor locuri; iată-l şi pe Dumitru Giurcă, cunoscutul solist de muzică populari, cîntînd pentru ai săi... Vinul rîde în pahare, bucatele ,— şi ce mai bucate a pregătit maistrul bucătar Dumitru Paşu — rînduite în multe feluri, după un meniu aparte, se succed mereu, mereu dînd satisfacţie aturor poftelor ... şi fumutele fug... Şi orele fug... Şi această noapte, unică, intră şi ea în tezaurul amintirilor frumoase ale fiecărui vis • Zilele premergătoare sfîrşitului anului 1987 au fost poate cele mai încărcate ale lucrătorilor de la Dispeceratul Oficiului judeţean de turism din Sibiu şi cu siguranţă ale întregului personal al oficiului. Motivul este lesne de înţles — numărul mare al solicitanţilor din toată ţara care şi-au exprimat dorinţa de a petrece noaptea de la cumpăna dintre anii 1987—1988 într-una din unităţile oficiului. Cel mai mare „asalt“ al celor peste 1 100 de solicitanţi s-a înregistrat pentru cabanele de jos şi de creastă de pe cuprinsul judeţului nostru. Nu vom zăbovi în rîidurile de faţă asupra modului în care a decurs întîlnirea cu Noul Ar în saloanele marilor unităţi de alimentaţie publică sibiene aparţinînd Oficiului judeţean de turism, amintind doar că nota generală a fost, cum era şi firesc, cea de voie bună şi bucurie, ci vom stărui mai ales asupra revelionului petrecut la cabane. Aşadar, după cum spuneam, pentru iubitorii muntelui, şi nu doar numai pentru ei, frigul, zăpada, uneori mai mare în grosime decit surprizele pe care ţi le poate oferi muntele, nu au constituit o piedică capabilă să influenţeze hotărîrea de a petrece revelionul la cabane. Aşadar, să notăm că la cabana Arpaş au petrecut această noapte de bilanţ, de gînduri şi proiecte de viitor, 47 de bucureşteni care au părăsit pentru cîteva zile şesul, pentru o „aventură“ de neuitat în Munţii Făgăraşului. La cabana Bărcaciu s-au întreţinut, în aceeaşi atmosferă de voioşie şi optimism, 25 de turişti tot din Bucureşti, iar la Bîlea Cascadă — 116 turişti din Sibiu, Mediaş, Deva şi Piteşti. La Bîlea Lac şi-au spus tradiţionalul „La mulţi ani“ şi şi-au făcut cuvenitele urări de bine, fericire şi prosperitate, 53 de turişti din Mediaş, 30 din Sibiu şi 16 din Cluj-Napoca. O parte din personalul Direcţiei sanitare a judeţului Sibiu şi al Centrului sanitar antiepidemic a petrecut noaptea de revelion, în condiţii excelente, la cabana Curmătura Ştezii. La cabana Negoiul, aspirînd parcă simbolic spre înălţimile munţilor, au întîmpinatul Anul nou 32 de bucureşteni, 40 de tineri din Braşov şi 30 de sibieni. La cabana Turnuri au fost prezenţi 40 de turişti din oraşul Victoria şi din Sibiu, iar la Gîtul Berbecului două grupuri din judeţele Dolj şi Sibiu. Sărbătoarea revelionului a fost organizată, de asemenea, şi la cabanele Fîntînele, Miercurea Băi, Poiana Neamţului, Prejba, Suru, Valea Oltului, Valea Sadului şi Vama Cucului. Să mai notăm că în cunoscuta staţiune montană Păltiniş, la Casa turiştilor, cabana nr. 1 şi cantina din staţiune şi-au petrecut revelionul peste 250 de turişti din Craiova, Bucureşti, Sibiu şi din alte localităţi ale ţării. De ce au optat cei enumeraţi pentru un revelion la o cabană este lesne de înţeles. Atmosfera specifică cabanelor, jocurile deosebit de interesante organizate de cabanieri, muzica bună şi, nu în ultimul rînd, un meniu cu nimic mai prejos decit al celui oferit de marile restaurante, mediul ambiant natural şi decorul hibernal i-au făcut în acest an, chiar şi pe mulţi dintre adepţii sedentarismului, să-şi petreacă locurile permanente pentru „hibernare“ spre a purcede spre locurile de real frumos şi încruntare a sufletului. •r în acest an, Oficiul judeţean de turism a facilitat oamenilor muncii din judeţul Sibiu, prin serviciile sale, petrecerea revelionului în staţiunile Sovata, Eforie Nord, Felix, Băile Herculane, Călimăneşti, precum şi peste hotarele ţării — în U.R S.S, Cehoslovacia şi Bulgaria. • Revelion la Casa armatei din Sibiu. Şi aici, ca în toate colectivele de oameni ai muncii sibieni, cadrele militare şi familiile, împreună cu numeroşi prieteni şi invitaţi au petrecut sărbătoarea de la cumpăna anilor în acea atmosferă firească de optimism, veselie şi bucurie cu satisfacţia datoriei ostăşeşti împlinite faţă de patrie, partid şi popor, cu hotărîrea fermă şi neclintită de a răspunde prin puterea faptelor, îndemnurilor şi chemărilor secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, comandantul suprem al forţelor armate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresate întregii naţiuni în Mesajul de Anul Nou, în ceea ce priveşte factorii care au concurat la deplina reuşită a acestei binemeritate sărbători, s-a remarcat şi de această dată reputatul şef bucătar Nicolae Lupu cu formaţia sa — Gheorghe Tăran, Elena Lupu şi Maria Popelea — care şi-au etalat măiestria profesională în realizarea unui meniu bogat. O bogată tombolă, momentele vesele adecvate acestei sărbători, vizionarea programului TV, au avut darul să întreţină permanent o atmosferă antrenantă, de bună dispoziţie. Iar formaţia de muzică a Casei armatei — „OPUS“, sub conducerea talentatului Mihai Suciu, constituită din Dorel Frăţilă, George Faghiurea, Ion Ceauşu şi Nicolae Pleşa, a derulat de la primul gong pînă în zorii zilei un repertoriu de excepţie care, interpretat cu virtuozitate şi măiestrie artistică, a fost o demonstraţie reală că reputata formaţie îşi merită pe deplin titlul de laureată a Festivalului naţional „Cîntarea României“, în încheiere, să consemnăm şi numele organizatorilor: col. Florea Fratea, Ion Nedelcu — şeful filialei, Dumitru Stănişor şi Ion Mihăilă care şi-au îndeplinit din toate punctele de vedere datoria de gazde bune, asigurînd un Revelion ce va stărui în amintirea celor prezenţi la această frumoasă şi tradiţională sărbătoare de la confluenţa anilor. • în municipiul Mediaş, prin grija sindicatelor, peste 1 400 de oameni ai muncii şi-au petrecut revelionul intr-un cadrul organizat — la cantinerestaurant, restaurante, cabane. Au fost luate măsuri din timp pentru ca în cele douăsprezece localuri în care s-au organizat revelioane să nu lipsească nimic din ceea ce poate contribui la reuşita unei frumoase petreceri între tovarăşi şi prieteni — un meniu bogat, în care la loc de cinste s-au aflat mîncărurile tradiţionale, băuturi felurite, muzică, jocuri de societate, tombolă etc. Şi buna dispoziţie a domnit peste tot, atît la cantinele întreprinderilor Automecanica, 8 Mai, Relee, Uzina mecanică gaz metan, cît şi la localurile Păltiniş, Tirnava, Hanul căprioarei, Eleşteu, Hotel Central. Momentele artistice au fost susţinute de cele mai bune formaţii din municipiu, deţinătoare de premii în „Cîntarea României“. Toată lumea e veselă, se distrează, glumeşte, dansează. Se fac urări, aşa cum se obişnuieşte în această noapte. Iată-i, schimbînd cuvinte de bine, pe fruntaşii în producţie — Gheorghe Lupu, Mircea Mailat (strungari), Liviu Morar (electrician), Ion Suciu şi Toader Lup (maiştri), de la întreprinderea „Relee“, muncitorii Mihai Marin, Mihai Limbăşan, Lucian Blaga şi maistrul Ioniţă Almăşan — de la întreprinderea „Automecanica“; muncitoarea Elisabeta Porav şi creatorul de modele loan Rus — de la întreprinderea „8 Mai“, în preajma orei 24, cei prezenţi la revelioanele organizate prin întreprinderi au ascultat, cu viu interes, Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu adresat întregului popor cu prilejul Anului Negu şi şi-au exprimat adeziunea faţă de aprecierile şi îndemnurile cuprinse în cuvîntul conducătorului partidului şi statului nostru. Reportaje realizate de: Nicolae IVAN, Traian SUCIU Victor NEGHINĂ Foto: Fred NSS