Tribuna Sibiului, aprilie 1988 (Anul 40, nr. 9537-9560)

1988-04-02 / nr. 9537

3,05 ptălor). trutan- Ganat; falială; ara. cu Un etre ie o imă culintrări ternori roecul ilia'elemu;tea. poideî lui. nai. :peînsisuri; iţie. cu Hm (c). nai. pro- 3 cea: iouă Î.30; nan. 14; pe caleoliguerii. 14. 16,30 tone -Unarele Taruţa“, 19. Prolul 9. 19 nobele 6.30, „Uljun-14; Cele ente 1,o- 9.30. Stat azi, ora cu s de IHU) va cerul mai baza, averloaie, mediu peraor fi și 7 naxi- 13 eră- 2 cm 5 cm Anul XL, nr. 9537 Pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor în cadrul activităţii desfăşurate de cooperaţia meşteşugărească în municipiul Sibiu, „Tehnica Nouă“, cooperativă care şi-a făcutdeja o tradiţie din preocupările sale, ocupă un loc bine definit în ce priveşte atît prestările de servicii cit şi producţia de serie. Despre munca birourilor organizaţiilor de baza, despre participarea comuniştilor la realizarea exemplară a planului am purtat o discuţie cu Laurenţiu Lisacoschi, secretarul comitetului de partid, — în lumina sarcinilor reieşite din hotărîrile Congresului al XlII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, din indicaţiile şi orientările tovarăşului Nicolae Ceauşescu formulate la recenta Plenară a C.C. al P.C.R., am acţionat şi acţionăm pentru sporirea continuă a producţiei de bunuri de consum pentru piaţa internă şi pentru export, pentru diversificarea reţelei prestărilor de servicii către populaţie, pentru intensificarea cooperării cu unităţile industriale de stat, în vederea folosirii la maximum a resurselor materiale. — In 1987, „Tehnica Nouă“ nu a realizat doi indicatori de bază, prestările de servicii către populaţie şi producţia marfă vîndută şi încasată ... — Dacă membrii de partid din organizaţiile, de bază nr. 1, 4 şi 6, precum şi o serie de unităţi conduse de comuniştii Maria Hoaghea, Sorin Pop, Octavian Bunea, din domeniul prestărilor de servicii, Nicolae Vasiu, Vasile Buia din domeniul producţiei de serie au făcut tot ceea ce trebuia pentru realizarea exemplară a planului, înlăturînd neajunsurile, trecînd peste greutăţi, conştienţi că realizările lor contribuie la prosperitatea ţării, nu acelaşi lucru se poate spune despre organizaţiile de partid nr. 2, 3 şi 5 — secretari: Ioan Dobrotă, Maria Hila şi Dumitru Macrea — care nu s-au Viaţa de partid implicat în suficientă măsură în viaţa productivă, dînd dovadă de lipsă de maturitate şi chiar de neputinţă în faţa greutăţilor cu care s-au confruntat, de răspundere în organizarea temeinică a activităţii. Şi tot în aceste unităţi nu s-a intervenit la timp pentru curmarea actelor de indisciplină, de comportare necivilizată faţă de clienţi şi faţă de slaba calitate a lucrărilor. Ca atare, nerealizările lor au fost mult mai mari decît depăşirile celorlalte secţii şi unităţi, astfel că, în final, cooperativa a înregistrat nerealizarea a doi importanţi indicatori de plan. — Se poate adăuga, socotim noi, că nici comitetul de partid nu a intervenit la timp şi eficient pentru curmarea acestor stări de lucruri, n-a acţionat corespunzător prin birourile organizaţiilor de bază, prin membrii săi care au primit sarcina să răspundă şi să ajute o anume organizaţie de bază, pentru îmbunătăţirea calităţii prestaţiilor, respectarea termenelor, a programelor de lucru de către membrii cooperatori. — Intr-adevăr, aşa s-au petrecut lucrurile. De altminteri, plenara comitetului de partid a analizat cu simţ de răspundere această situaţie, stabilind măsuri corespunzătoare pentru îndreptarea situaţiei. Acest lucru s-a impus cu atît mai mult cu cît sarcinile pe acest an sînt deosebit de mobilizatoare dar, printr-un efort sporit depus de comuniști, de întregul nostru colectiv, am reușit, pînă în prezent, să le realizăm, inclusiv la capitolul prestări de servicii. în continuare ne vom preocupa de realizarea contractelor necesare îndeplinirii planului la export, ca şi de înlocuirea produselor care nu mai au cerere pe piaţă. De altfel, în 1987 am asimilat 16 noi produse în ramura de metal şi 10 în cea de sticlă, asimilînd şi două tehnologii noi. Conştienţi de sarcinile mobilizatoare ce ne stau în faţă, vom acţiona cu răspundere şi spirit patriotic, revoluţionar pentru îndeplinirea exemplară a tuturor sarcinilor, pentru întărirea rolului conducător al partidului la fiecare loc de muncă, pentru îmbunătăţirea stilului şi metodelor de lucru, pentru educarea întregului nostru colectiv în spiritul cerinţelor etapei actuale, astfel ca tradiţia realizărilor de prestigiu să fie reînnodată la „Tehnica Nouă“, cooperativă meşteşugărească ce are sporite obligaţii faţă de sibieni. R. BRADEANU întreprinderea de Geamuri Mediaş, în camera de comandă a cuptorului nr. 3 comunistul Heinz Müller, maistru de schimb, urmăreşte, cu ajutorul unor aparate complexe, parametri cuptorului şi ai maşinilor de tras geam însemnarea „lecţie“ de hărnicie „Omul sfinţeşte locul" zice pe bună dreptate românul şi această zicală se poate verifica la tot pasul. Zilele trecute am fost inti-*) localitate care nu ştiu dacă figurează pe vreo hartă pentru că n-are decît ceva mai mult de 70 de case. Dar ce fel de case? Peste tot se vede şi se simte mîna omului harnic, a gospodarului căruia îi este drag să-şi vadă ograda chivernisită şi casa curată. Dar nu numai atît. Fiindcă omul harnic nu se limitează în a-şi organiza bine doar propria avere. Deşi la Valea Lungă — căci aşa se numeşte sătucul despre care scriem — şcoala nu are decît 14 elevi, în clasele I—IV, aceasta constituie un adevărat etalon al interesului pe care localnicii îl acordă formării şi educării urmaşilor lor. Clădirea — sănătoasă, bine întreţinută —, curtea — largă, spaţioasă, curată —, sala de clasă (pentru că atît este nevoie pentru cei 14 copii)— luminoasă, cu covoraşe sub fiecare bancă şi pereţii acoperiţi cu planşe sugestive —, holul — cu ceşculeţe pentru băut apă frumos aranjate, cu cuierul ca pentru pitici şi gazeta de perete a grupei de pionieri — totul străluceşte. N-am cunoscut-o pe învăţătoarea Raia Luchian —sufletul şi mintea acestei „gospodării“ — dar sîntem siguri că va reuşi să facă din aceşti copii nişte oameni cu simţul ordinii şi al disciplinei, cu dragoste pentru frumos, mai ales că sfaturile sale nu ajung pe un teren arid ci pe fondul unui „sol“ fertilizat în propriile familii. La Valea Lungă — un cătun de lingă comuna Dîrlos — pe raza căreia se află — se poate învăţa „lecţia“ hărniciei, (n.r.d). TRIBUNA SIBIULUI RAPID, COMMENT, (Urmare din pag. I) pistează şi îl izolează. Caută apoi soluţii de realimentare a zonelor apropiate care nu au fost afectate de defecţiune. In continuare, împreună cu echipele de reparaţii, lucrează la remedierea defectului, pentru asigurarea realimentării zonei afectate. Alt rol foarte important al lor este admiterea la lucru (atît în cazul avariilor, cît şi la lucrările programate) a tuturor celorlalte echipe, prin scoaterea de sub tensiune a instalaţiei la care se intervine. Cei care conduc şi coordonează direct, prin radio sau telefon, echipele de deranjamente sunt dispecerii de reţea, oameni de calificare superioară şi cu multă experienţă, care au lucrat zeci de ani la reţele electrice, cunoscîndu-le foarte bine şi în evoluţia lor în timp“. ... Unul din aceşti oameni este şi Ioan Belaşcu. Şi-a început activitatea la „uzina electrică“ în urmă cu 35 de ani. După cinci ani intra „în tură“ la deranjamente, fiind pe rînd, pe măsură ce cîştiga experienţă şi îndemînare profesională, ajutor de şef de tură, şef de tură şi, de aproape două decenii, dispecer la centrul Sibiu. Cum e aici? — îl întreb. „Aici? Muncă! Muncă de 365 de zile pe an. Indiferent de-i zi sau noapte, de ninge, plouă, e soare sau vînt. De aceea, la noi la «operativ» avem numai oameni excelenţi, bute pregătiţi profesional, care cunosc Sibiul şi instalaţiile sale electrice ca pe propriile buzunare. Dar pentru că lucrăm mult cu publicul, munca noastră este şi mai pretenţioasă. In condiţiile din ultimii ani ne confruntăm cu probleme mai deosebite, aşa că nervii noştri trebuie să fie de fier. în fiecare situaţie trebuie să discernem rapid priorităţile de acţiune, funcţie de importanţa socială sau economică a consumatorului. Iată de ce spun că avem oameni minunaţi şi ne preocupăm să creştem noi rezerve". După cum vedeţi, despre el, comunistul Ioan Belaşcu, nu ne spune prea multe. Preferă să vorbească despre colegii săi, mai vechi, ca Ioan Mureşan, Liviu Creţu, Aron Stîngu, sau mai noi, ca Olimpiu Sărac sau Liviu Nemeţi, cărora poate că peste cîţiva ani le va preda ştafeta. Şi, cu siguranţă le-o va preda cu inima uşoară, pentru că de-acum se dovedesc oameni de teren în care îţi poţi pune toată nădejdea. Aplicind însă aceeaşi „stratagemă“ (rugîndu-i pe alţii să ni-i prezinte), nu mi-a fost greu să aflu multe amănunte despre viaţa şi munca lui Ioan Belaşcu, un om „cu faimă“ în dispeceratul centrului de distribuţie. Iar faima sa vine de la experienţa foarte bogată în această muncă, care îl ajută să rezolve operativ situaţii nu de puţine ori complicate. La experienţa şi pregătirea sa profesională se adaugă perseverenţa caută soluţii, şi se zbate să le găsească, în orice situaţii apărute. Prin tactul, conştiinciozitatea şi corectitudinea de care a dat dovadă, s-a făcut apreciat şi respectat în întreaga întreprindere. în egală măsură, se dovedeşte însă şi un intransigent, care nu admite eroarea, pentru că „aici nu se greşeşte decît o singură dată“ Dar tocmai de aceea oamenii au căpătat încredere în el, fiind siguri că au protecţia asigurată cînd intervin în instalaţii. Acesta ar fi, pe scurt, portretul unuia din oamenii de bază ai „deranjamentelor“, un om parcă născut cu talentul de a rezolva situaţiile dificile. EFICIENT - un mod de a gândi şi a munci Pag. 3 Forţa de muncă în construcţii— o problemă de nerezolvat ? (Urmare din pag .)te se încadrează la I.A.C.M., şi acestea doar în atelierul de noduri sanitare, iar pe de altă parte, pentru că cei mai mulţi nu au vrut decît, cu orice preţ, o diplomă de liceu! Dar, să vedem în continuare cum se prezintă situaţia la şcoala profesională. Şi aici, după cum ne preciza directorul, există condiţii pentru pregătirea a circa 400 constructori. Aici, intr-adevăr, elevii învaţă meserie şi ies muncitori calificaţi. Pregătirea lor cuprinde două zile pe săptămînă cursuri la disciplinele de specialitate, iar 4 zile practică efectivă pe şantier, sub îndrumarea maiştrilor şi a muncitorilor cu experienţă.Facem o paranteză: şi pentru cursurile liceale programa prevede un număr mare de ore pentru pregătirea practică — de la o treime pînă la jumătate din numărul total al orelor — însă mai trebuie ca şi elevul să fie interesat de însuşirea cunoştinţelor). De regulă, la şcoala profesională elevii îşi însuşesc destul de bine meseria — ceea ce ni s-a confirmat şi pe şantiere — însă problema cea mai... delicată este că aici nu prea sunt candidaţi. Din cea mai recentă promoţie (februarie a.c.), doar o clasă de instalatori (29 băieţi şi 8 fete) şi o grupă de zidari (9 băieţi) au avut contracte cu I.A.C.M. Se mai află în pregătire 33 finisori (vor termina în această vară), 14 zidari şi 23 instalatori (vor absolvi în februarie 1989. Aşadar, perspectiva este la fel de îngustă şi în continuare, pentru că nu există opţiuni şi solicitări pentru meseria de constructor. Nu ne mai învîrtim în jurul cauzelor, pentru că ele se cunosc. Se ştiu chiar şi soluţiile de rezolvare, dar întîrzie măsurile, acţiunile în acest sens. Părerea noastră este că dacă s-ar asigura o permanentă împrospătare a forţei de muncă, cu tinerii pregătiţi prinşcoala profesională de profil, s-ar asigura nu doar oamenii necesari ca număr, ci mai ales oameni calificaţi, în meseriile solicitate, şi care ştiu că asta este menirea lor. Realitatea este nu ceea ce se susţine, că I.A.C.M. duce lipsă de forţă de muncă şi că duce lipsă de oameni de calitate! De ce s-a ajuns aici, credem că a reieşit destul de clar din ampla noastră anchetă. Ce se impune a fi făcut pentru ieşirea din impas? Iată întrebarea finală, căreia încercăm să-i dăm răspuns, solicitînd în acest sens opiniile unui număr mare de specialişti şi cadre de conducere de la I.A.C.M., Banca de Investiţii, Inspectoratul pentru Controlul Calităţii în Construcţii, Direcţia pentru Probleme de Muncă şi Ocrotiri Sociale, Consiliul Popular Judeţean ş.a. Aşadar, să punctăm: • luarea unor măsuri urgente şi hotărîte pentru mai buna organizare şi coordonare a întregii activităţi; • întărirea ordinii şi disciplinei în muncă şi de producţie; • trecerea la asigurarea unei dotări corespunzătoare cu maşini de mică mecanizare, scule şi dispozitive, conform normativului U 10/1981; • aplicarea tehnologiilor cu productivitate mai mare şi folosirea la maximum a posibilităţilor de finisare în baza de producţie; • concentrarea lucrărilor la mai puţine puncte, pentru asigurarea unei mai bune asistenţe tehnice, a supravegherii şi coordonării lucrărilor de cadrele de conducere; • reaşezarea planurilor şcolare, astfel încît să se asigure un număr mai mare de elevi la liceele de construcţii; • continuarea acţiunilor de recrutare pentru şcoala profesională de construcţii a absolvenţilor de 10 clase de la şcolile din judeţ.