Tribuna Sibiului, mai 1988 (Anul 40, nr. 9563-9584)
1988-05-03 / nr. 9563
tal. e.iv. te-1,45 las“, cu. 1,00 la ea: lui 9. 18. )ua 30. 20. ele 20. rorii. ro care’0-9; 18; Esti 30; TUI 0-3eo- I. iinuár 20. elem. ■S: 16 len“, JI: te şi 0“, *ătre ZIUA TINERETULUI si încrederii in » Minunata zi de primăvară — 2 Mai, înscrisă în calendarul aniversărilor naţiunii noastre sub denumirea simbolică de Ziua tineretului s-a constituit şi în acest an pe întreg cuprinsul judeţului într-un cadru larg de afirmare a participării tinerei generaţii la materializarea nemijlocită a hotărîrilor programatice ale celui de-al XIII-lea Congres al partidului, a orientărilor şi preţioaselor indicaţii formulate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresate tinerilor României socialiste. Omagiind ziua internaţională a celor ce muncesc şi deopotrivă sărbătoarea tinereţii, ei, tinerii din judeţul nostru au fost prezenţi la datorie, acolo lingă vetrele focului nestins sau pe ogoare, în locuri de agrement, edificii culturale, sau baze sportive, onorînd prin fapte exemplare de muncă, prin cînt şi joc, prin înalte calităţi moral-volitive, încrederea acordată de către partid tinerei generaţii, exprimînd plenar mulţumirea pentru condiţiile minunate de afirmare a personalităţii fiecărui tînăr, în această perioadă de fertile împliniri, pe care cu înaltă mîndrie patriotică o numim „Epoca Nicolae Ceauşescu“. ★ Ieri, Piaţa Republicii şi mai apoi Teatrul de vară, Casa Ştiinţei şi Tehnicii pentru Tineret, arterele centrale ale municipiului reşedinţă de judeţ au arborat pavoazul sărbătoresc, într-o atmosferă de exuberanţă şi voioşie, de entuziasm şi bucurie imprimată de miile de tineri, părtaşi direct sau ca spectatori la manifestările cultural-educative şi sportive prilejuite de sărbătorirea Zilei tineretului din România. Din capul locului se cuvine să apreciem că ceasurile acestei minunate zile de primăvară s-au dovedit aproape insuficiente pentru a măsura în timp acest amplu şi deosebit de diversificat şirag de acţiuni aniversare. Manifestările au debutat prin urmare, cu salutul adus din înălţimile albastre -simbol al dăruirii viitorul comunist ale bătrînei cetăţi a Sibiului, tinerilor şi deopotrivă tuturor celor prezenţi în Piaţa Republicii, de către paraşutiştii Marta Hosu şi Vasile Mihanciu de la aeroclubul sibian „Transilvania“. Au urmat apoi o serie de întreceri şi demonstraţii sportive — ştafetă, cros, rachetomodelism, box, ciclism, karting, motocros, însoţite de emoţii şi suspens, de dăruire şi competitivitate, ai căror protagonişti au fost pionieri şi utecişti din Sibiu, cunoscuţi sportivi de performanţă ai unor cluburi şi asociaţii sportive sibiene a căror afirmare a fost recunoscută nu o dată pe plan naţional şi internaţional. A doua parte a zilei a fost dedicată integral de către organizator — Comitetul Municipal Sibiu al U.T.C. manifestărilor cu caracter cultural-educativ. In deschiderea acestui reuşit program desfăşurat la Teatrul de vară al tineretului, trecătorii ocazionali sau spectatorii prezenţi special pentru a fi martorii acestui moment de excepţie, au putut să-şi încînte privirile, urmărind pitorescul şi frumuseţea straielor populare româneşti, purtate cu mîndrie de membrii formaţiilor de dansuri populare ale unor şcoli şi unităţi economice din Sibiu. Conform tradiţiei, programul manifestărilor cultural-artistice şi sportive al acestei zile cu semnificaţii deosebite în viaţa tinerilor patriei noastre, s-a încheiat cu „Carnavalul tinereţii“ care s-a desfăşurat la Casa Ştiinţei şi Tehnicii pentru Tineret. Dincolo de voioşie, exuberanţă, umor şi bună dispoziţie, atribute specifice acestei minunate vîrste care adeseori ne descătuşează amintirile nostalgice, anul acesta acţiunea la care ne referim a mai inclus, evenimentul fiind inedit, un concurs de dans la care au participat tinerii selecţionaţi în etapa pe licee şi întreprinderi. ★ Manifestări similare celor din municipiul Sibiu au avut loc în toate localităţile urbane ale judeţului. Nicolae IVAN lar Iar Yu: iaj R.: ori II: 24. iau I de ică, nea ,albil, aza rse in triînă pevorbi na-24 de la Anul XL, nr. 9 563 Pe traseele focului nestins - bogat bilanţ de fapte şi realizări în muncă (Urmare din pag. I) S-au evidenţiat colectivele conduse de maiştrii Nicolae Gligor de la negru de fum, Gheorghe Ştirbeţ de la metacrilat şi Gheorghe Briciu de la formoxal, întreprinderea de Geamuri Mediaş. Bilanţul activităţii colectivului de aici pe ziua de 1 Mai include depăşirea sarcinilor la producţia fizică cu 1 000 mp geam tras, respectiv cu 44 la sută la export. Cele mai bune rezultate au fost obţinute la cuptorul II, a cărui producţie este destinată în proporţie de 70 la sută exportului, dar şi la celelalte două cuptoare realizările se situează la parametri superiori, inclusiv în ceea ce priveşte exportul. La geam securizat, mai mult de jumătate din producţie a fost, de asemenea, destinată exportului (una dintre liniile de securizare a lucrat exclusiv pentru export). Amintim că unitatea întreţine legături comerciale cu parteneri din Turcia, Anglia, Ungaria, Grecia, Egipt, Liban etc. Alături de colectivele de la cele 3 cuptoare de geam tras, de la liniile de securizare şi de la staţia de preparare a amestecului să mai evidenţiem şi eforturile depuse de membrii biroului aprovizionare pentru asigurarea bazei tehnico-materiale necesare bunei desfăşurări a activităţii. TRIBUNA SIBIULUI Pag. 3 In zonele de agrement — sărbătoarea cîntecului şi dansului, a bucuriei • SIBIU Este greu de închipuit pentru sibieni un alt cadru natural mai fastuos, mai plin de culoare, de cîntec şi poezie, de tinereţe şi frumuseţe, în afara celui din Pădurea Dumbrava. Iradiind o aleasă simţire patriotică în acest întîi de Mai sărbătoresc, această superbă zonă de agrement a Sibiului a oferit oamenilor muncii ieşiţi cu „mic şi mare" la iarbă verde, un spaţiu minunat, generator de energii, de cîntec şi voie bună. Tumultul specific acestor două zile înseamnă de fapt tinereţea naturii, tinereţe a vieţii. O fericită coincidenţă face ca la noi, la români, Ziua Muncii să fie urmată de Ziua Tineretului, de Ziua Partidului, de Ziua Victoriei. Aşadar, în fiecare Mai urcăm din sărbătoare în sărbătoare, celebrînd cu adîncă dragoste şi deplină adeziune Partidul, forţa care a deschis Muncii, Tinereţii şi Victoriei porţile împlinirii, care le-a decis locul şi rostul şi mersul triumfător spre viitor . .. Mii de sibieni şi-au zvîntat sudoarea muncii aici în Dumbravă. Vîntul răscolitor şi cald al acestui întîi de Mai, cu miros de iarbă crudă şi mireasmă de muguri în floare, vîntul acesta ca o adiere de lumină şi putere, ne-a dăruit în ziua de Armindeni exuberanţa toată a unei primăveri ce-ntîrzie parcă să vină cu bucuriile şi speranţele ei. în acest Mai, pădurea Dumbrava ni s-a părut mai frumoasă şi mai tînără ca oricînd. „Noutăţile“ peisajului ei au fost printre cele mai căutate de tineri şi vîrstnici, care le-au luat cu asalt de dimineaţă pînă seara. Astfel, I.C.S.A.P. oferă un local nou, cu terasă îmbietoare. O stînă îşi oferă cu generozitate produsele specifice. în total, 16 Unităţi ale I.C.S.A.P. sunt prezente în acest spaţiu sărbătoresc, punînd la dispoziţia oamenilor muncii o gamă bogată şi variată de sortimente, de la mici, crenvurşti, pastrama, frigărui, la pui rotişaţi, grătar de porc şi altele. Menţionăm de asemenea, aici, „oferta“ în premieră, din partea O.J.T. Sibiu, a Barului de la Popasul Turistic, complet renovat şi surprinzînd în modul cel mai plăcut prin talentul, fantezia, ingeniozitatea şi hărnicia care au fost investite aici întru folosul şi şi tinereţii satisfacţia clientului. Frumuseţea şi deplinătatea clipelor de odihnă ale celor aflaţi in pădurea Dumbrava sau in amfiteatrul natural de la Muzeul tehnicii populare, s-au întregit prin cîntecul şi dansul prezentate cu talent şi dărnicie de formaţiile artistice de amatori ale sindicatelor, cluburilor şi caselor de cultură din municipiul nostru. Ca în fiecare an, cinstea de a deschide această frumoasă serbare câmpenească a revenit fanfarei Clubului Turnişor (dirijor Andrei Beer), care a interpretat un potpuriu de cîntece patriotice şi revoluţionare. Scena estradei din Dumbravă a clocotit apoi sub paşii artiştilor amatori de la întreprinderea „Balanţa“. De un deosebit succes s-au bucurat orchestra de muzică populară şi solistele Elena Răbuleac, Maria Mitea, Doiniţa Sîmbotin, Doina Raicu, precum şi momentele de umor aparţinînd lui Radu Paşca. A urmat apoi Ansamblul folcloric „Cindrelul“ al Casei de Cultură a Municipiului Sibiu, care a stîrnit în repetate rînduri ropote de aplauze. Suitele de dansuri populare din Mărginimea Sibiului, de pe Valea Hîrtibaciului şi din Oaş, au impresionat prin acurateţea mişcărilor şi a costumelor. Instrumentiştii Iosif Gherbe şi Ion Mărunţoiu, îndrăgiţii interpreţi de muzică populară Maria Popa, Viorica Babă, Nineta Sticlaru, Lucica Patru şi Ionică Oltean, au întregit frumos momentele deosebite ale spectacolului prezentat de acest talentat ansamblu folcloric. Păstrînd aceleaşi înalte cote calitative ale actului culturalartistic, formaţiile Casei de Cultură a Ştiinţei şi Tehnicii pentru Tineret Sibiu au surprins plăcut prin eleganţa şi virtuozitatea dansatorilor, prin policromia şi frumuseţea costumelor formaţiei de dansuri populare germane şi, mai ales, prin calităţile vocale şi interpretative de excepţie ale tînărului folkist Cristian Leikep. Apreciate au fost şi evoluţiile formaţiilor muzicale şi coregrafice prezente pe scena amenajată în incinta Muzeului tehnicii populare, dintre care s-au remarcat prestaţiile formaţiilor Casei de Cultură a Sindicatelor, Clubului „7 Noiembrie“, Uniunii judeţene a cooperaţiei meşteşugăreşti, întreprinderii „13 Decembrie“, „Independent" ROMCOOP, „Flamura Roşie“ şi altele. • MEDIAŞ Zonele de agrement Eleşteu şi Parcul Tineretului au de-venit în aceste însorite zile de mai adevărate scene un aer liber pe care formaţiile artistice ale sindicatelor, ale organizaţiilor U.T.C., ale celor două case de cultură s-au străduit şi au reuşit să prezinte pentru fruntaşii în marea întrecere socialistă, pentru toţi oamenii muncii medieşeni prezenţi în aceste locuri, bogate şi atractive programe cultural-artistice. Trebuie spus că serbările cîmpeneşti din municipiul de pe Tîrnavă s-au constituit cu acest prilej în frumoase manifestări ale înfrăţirii nu numai în muncă şi idealuri comune, ci şi în cîntecul şi dansul „rostite“ cu înaltă frenezie de toţi fiii acestor meleaguri. Tinerii solişti şi dansatori au adus pe podiumul acestor scene naturale prospeţimea cîntecului şi dansului popular din această zonă, răspîndind în rîndul spectatorilor optimism şi tinereţe, împletind cu dragoste o amplă cunună de sărbătoare a artei noastre populare, artiştii amatori din cadrul formaţiilor Casei de Cultură a Sindicatelor, Clubului Tineretului şi Clubului I. L. Garagiale au stîrnit în repetate rînduri ropote de aplauze. Cîntecul patriotic, muncitoresc s-a împletit armonios cu melodia şi dansul popular, cu muzica uşoară şi folkul, într-unul din cele mai interesante şi reprezentative tablouri cultural-artistice care definesc Mediaşul de azi. S-au regăsit în acest tablou, la temperatura lor pasionali, lumina ce dă strălucire muncii şi creaţiei noastre, iubirea ce izvorăşte pură din inimile noastre devotate Patriei şi Partidului, gîndul nostru sublim de rod şi pace. S-au regăsit frumuseţile muncii turcind în frumuseţile cîntecului, ureînd în frumuseţile visului. Şi mai trebuie spus că, şi aici, aprovizionarea asigurată de unităţile I.C.S.A.A.P. Mediaş a fost bună. Punctele de desfacere, judicios amplasate, şi-au oferit din plin, printr-un personal calificat şi arabil, toate serviciile, conturînd astfel o activitate unanim apreciată. Grupaj realizat de Ioan VIDRIGHIN