Tribuna Sibiului, iunie 1988 (Anul 40, nr. 9589-9612)
1988-06-10 / nr. 9596
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XL, nr. 9 596 Vineri, 10 iunie 19884 pagini, 50 bani 40 de ani de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie Marile platforme industriale ale judeţului - creaţii ale «Epocii NICOLAE CEAUŞESCU» Pentru Sibiul contemporan, platformele industriale, pe care ne-am obişnuit sa le numim „Sibiu-est" şi „Sibiu-vest", ctitorite în anii de după Congresul al IX-lea al partidului — piatră de hotar în devenirea socialistă a patriei —, constituie dovada cea mai grăitoare a dezvoltării înfloritoare pe care a cunoscut-o industria sibianâ în această perioadă. Dar, acelaşi lucru îl putem spune astăzi şi despre alte zone din judeţ, pe care s-au edificat mari platforme industriale. Sibiu-est Intrînd în municipiul de pe Cibin, dinspre Agnita, călătorul are sub priviri maiestuoasa platformă Sibiu-est, cu principalele sale „puncte de rezistenţă“, „Independenţa II“ şi „Balanţa II“. Străbătîndu-le pe îndelete, parcă nici nu-ţi vine să crezi că istoria acestor locuri a început să se scrie doar în urmă cu ... 17 ani! Era în ianuarie 1971. Pe itinerarul vizitei de lucru, în judeţul Sibiu, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, era înscrisă şi întreprinderea „Independenţa“, care ajunsese în acel moment într-un stadiu maxim de dezvoltare pe vechiul amplasament. Discuţiile avute atunci cu oamenii muncii de aici, indicaţiile şi orientările date de secretarul general al partidului au marcat o nouă etapă de dezvoltare, fără precedent în istoria unităţii. Aşa s-a născut „Independenţa II« (de fapt, Secţia de utilaj metalurgic), şi cu aceasta, o nouă platformă industrială, care în scurt timp avea să devină cea mai mare din judeţ. Un început similar a avut şi „Balanţa II« (Secţia de elemente hidro-pneumatice, cum s-a numit iniţial). Vizita de lucru a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la întreprinderea „Balanţa“ Sibiu, din acelaşi ianuarie 1971, a constituit un prilej de evaluare şi direcţionare a dezvoltării unităţii. Atunci a fost trasată sarcina fabricării, pentru prima dată în ţară, a elementelor hidro-pneumatice. Secţia, transformată ulterior în fabrică, este dotată cu maşini şi utilaje de înaltă tehnicitate şi mare productivitate. Adăugind la aceasta personalul muncitor ambiţios, în continuă pregătire şi perfecţionare, iată premisele care au făcut posibilă asimilareaşi diversificarea produselor. (Continuare în pag. a IlI-a) Un aspect de la montajul cîntarelor de uz casnic la întreprinderea „Balanţa" Sibiu Foto: Fred MSS DIN SUMAR D Frumuseţe, tinereţe şi hărnicie; Gaudeamus igitur; Concurs judeţean de artă fotografică; SPORT: — Turneul final al juniorilor. F. C. Inter — un singur pas greşit..EURO '88 — Start (în pagina a II-a) • Publicitate (în pagina a IV-a) 11 Iunie 1988 Printre întreprinderile de pe raza judeţului nostru care, pentru bunele rezultate obţinute în întrecerea socialistă pe anul 1987 au obţinut „Ordinul Muncii Clasa III-a“, se numără şi „Firul Roşu“ Tălmaciu Foto: H. BUCHFELNER ii 'ACIUAAHĂII* „Cercetare, ştiinţă, progres“ în organizarea Comisiei J judeţene de răspîndire a cunoştinţelor cultural- ştiinţifice şi tehnice, azi, ora 17, va avea loc, la Institutul de Subinginerie Sibiu, aula „Avram Ion- Leu“, întîlnirea brigăzii ştiinţifice a revistei „Magazin“ din Bucureşti cu publicul municipiului Si- [ biu. Participă profesori universitari, cercetători, re- dactori. Consfătuire interjudeţeană în organizarea Comiliu- lui Central al U.G.S.R. şi a Consiliului Judeţean al Sindicatelor Sibiu astăzi, de la ora 8, la întreprinderea „Independenţa“ are I loc o consfătuire interju- ■ deţeană cu tema: „Modali- î taţi de afirmare a grupei sindicale în sistemul auto- conducerii muncitoreşti- revoluţionare şi autogestiunii economico-finan- I ciare“, în cadrul consfătuirii, care reuneşte peste 1600 cadre sindicale, din jude- [ ţele Alba, Braşov, Covas- Ina, Harghita, Mureş şi Si- Ibiu, vor fi prezentate numeroase expuneri şi refe- I rate urmate de dezbateri. Participanţii vor vizita expoziţia de creaţie tehni I co-ştiinţifică a oamenilor I muncii de la „Independenţa“, precum şi cele mai importante secţii şi atelie- re de producţie. Acţiuni ale organizaţiilor UJ.C. • Comitetul Orăşenesc Cisnădie al U.T.G. prezintă azi, 10 iunie, ora 14:30, la întreprinderea „Textila“, o expunere pe tema „Şantie- I rele naţionale ale tineretului — şcoală de educaţie şi formare comunistă prin muncă şi pentru muncă a tineretului“. • La întreprinderea „Steaua Roşie“ din Sibiu, azi, ora 15, tineri din schimbul I vor audia o interesantă expunere avînd ca temă: „Poziţia partidului şi statului nostru faţă de religie“. Dezbatere Simbată, 11 iunie a.c„ ora 14,30, Comitetul Oră- Ionesc Copşa Mică al U.T.C. organizează, la In- treprinderea „Carbosin“, o dezbatere pe tema: „Glo- i riosul drum de rodnice împliniri socialiste al Roma- ‘ niei în cei 40 de ani de la naţionalizarea principalelor mijloace de producție“. . Căminele pentru tineret-case frumoase, de adevăraţi gospodari! 1. Căminele pentru tineret îndeplinesc o importantă funcţie socială, ele subliniind convingător, în acelaşi timp, preocuparea permanentă a societăţii noastre socialiste pentru ridicarea nivelului de civilizaţie şi de viaţă al oamenilor muncii. Căminele pentru tineret s-au integrat structural şi armonios în peisajul social-edilitar al aşezărilor citadine. Numai în judeţul nostru mii de tineri muncitori, la început de drum în viaţă, beneficiază de condiţii de cazare civilizate, omeneşti, mulţi dintre aceştia considerînd căminul în care locuiesc ca pe propria lor casă. De aceea, nu întîmplător, la intrarea în fiecare cămin, întîlneşti deviza „Căminul nostru — casa noastră!“. Este de la sine înţeles că buna gospodărire şi întreţinere a căminului constituie o sarcină de prim rang a celor ce vieţuiesc în ele. Să ţinem seama că partidul şi statul nostru alocă importante fonduri pentru construirea acestor obiective sociale care trebuie păstrate şi întreţinute cu maximă grijă! Despre cîteva dintre aspectele legate de viaţa în această colectivitate vom vorbi în rîndurile următoare. Zilele trecute, am fost în vizită la unele din căminele de tineret din municipiul Sibiu. Pașii ne-au purtat spre Căminul pentru tineret muncitoresc al întreprinderii „Libertatea“ din Sibiu, situat pe strada Abatorului. Aflat în imediata apropiere a întreprinderii, pare un adevărat hotel ce şi-ar putea găsi locul în orice staţiune mai arătoasă. De cum intri în holul de la intrare, a cărui destinaţie a fost complet regîndită, te întîmpină ordinea şi curăţenia din jur, poţi citi cu interes articolele de la gazeta de perete. Aici este afişat planul de muncă al comitetului de cămin, propaganda vizuală este puternic susţinută ,prin diverse afişaje, există regulamentul-cadru şi regulamentul de ordine interioară. Din planul de muncă al comitetului de cămin, desprindem o bogată paletă de activităţi educative şi cultural-artistice, pe teme politice, juridice, sanitare, educaţionale, la care participă ca invitaţi cadre competente din întreprindere sau municipiu. „Avem aici de toate: bibliotecă, televizor, jocuri de,tah, mese de tenis, organizăm concursuri pe diferite teme şi excursii, ne spune Livia Pavel, administratorul căminului. Le îndrum comportamentul, precum şi felul de a trăi într-o colectivitate. Fac toate acestea nu de dragul de a obţine un loc fruntaş în cadrul concursului între căminele muncitoreşti pentru tineret, ci pentru a avea o casă frumoasă de adevăraţi gospodari“. în întregul cămin domnesc o ordine şi curăţenie desăvîrşite, pe paliere, casa scărilor şi în hol există covoare mochetă. Pentru gospodine există în cămine două maşini automate de spălat, un aspirator, plite de aragaz la bucătării, unde se poate găti. în toate aceste realizări se regăseşte sprijinul şi îndrumarea Comitetului de partid, Comitetului sindicatului, conducerii întreprinderii, Comitetului U.T.O., care au tot interesul ca tineretul care lucrează în 3 schimburi să aibă condiţii de locuit din cele mai bune. Pe strada Sevastopol, la nr. 17, fiinţează Căminul pentru tineret al I.T.A. Sibiu, care-l are ca administrator pe Valentin Mihail. în linii mari, aspectul căminului este mulţumitor. La intrare în hol se află panouri cu regulament de ordine interioară, propaganda vizuală este bună. Căminul dispune de un club dotat cu o mică bibliotecă, mese de şah şi tenis de masa etc. După cum ne mărturiseşte administratorul căminului, activităţi cultural-sportive au loc mai rar, din cauza programului prelungit al conducătorilor auto. Despre interioare şi grupuri sociale, putem afirma că există o bună ordine şi curăţenie, singurul lucru neplăcut este degradarea, din cauza condensului, a băilor. Tot pe aceeaşi stradă, I.P.A. Sibiu deţine 3 cămine pentru tineret: nr. 53 şi 53 A pentru băieţi şi nr. 55 pentru fete. Administratorul care răspunde de cele trei cămine se numeşte Gavril Co(Continuare în pag. a IV-a) Mircea BABĂ