Tribuna Sibiului, iunie 1988 (Anul 40, nr. 9589-9612)

1988-06-10 / nr. 9596

ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XL, nr. 9 596 Vineri, 10 iunie 19884 pagini, 50 bani 40 de ani de la naţionalizarea principalelor mijloace de producţie Marile platforme industriale ale judeţului - creaţii ale «Epocii NICOLAE CEAUŞESCU» Pentru Sibiul contemporan, plat­formele industriale, pe care ne-am obişnuit sa le numim „Sibiu-est" şi „Sibiu-vest", ctitorite în anii de după Congresul al IX-lea al par­tidului — piatră de hotar în deve­nirea socialistă a patriei —, con­stituie dovada cea mai grăitoare a dezvoltării înfloritoare pe care a cunoscut-o industria sibianâ în această perioadă. Dar, acelaşi lu­cru îl putem spune astăzi şi des­pre alte zone din judeţ, pe care s-au edificat mari platforme in­dustriale. Sibiu-est Intrînd în municipiul de pe Cibin, dinspre Agnita, că­lătorul are sub priviri ma­iestuoasa platformă Sibiu-est, cu principalele sale „puncte de rezistenţă“, „Independen­ţa II“ şi „Balanţa II“. Stră­­bătîndu-le pe îndelete, par­că nici nu-ţi vine să crezi că istoria acestor locuri a înce­put să se scrie doar în ur­mă cu ... 17 ani! Era în ianuarie 1971. Pe itinerarul vizitei de lucru, în judeţul Sibiu, a tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, era în­scrisă şi întreprinderea „In­dependenţa“, care ajunsese în acel moment într-un stadiu maxim de dezvoltare pe ve­chiul amplasament. Discuţiile avute atunci cu oamenii muncii de aici, indicaţiile şi orientările date de secretarul general al partidului au marcat o nouă etapă de dez­voltare, fără precedent în is­toria unităţii. Aşa s-a născut „Independenţa II« (de fapt, Secţia de utilaj metalurgic), şi cu aceasta, o nouă plat­formă industrială, care în scurt timp avea să devină cea mai mare din judeţ. Un început similar a avut şi „Balanţa II« (Secţia de ele­mente hidro-pneumatice, cum s-a numit iniţial). Vizita de lucru a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la între­prinderea „Balanţa“ Sibiu, din acelaşi ianuarie 1971, a constituit un prilej de evalua­re şi direcţionare a dezvoltă­rii unităţii. Atunci a fost tra­sată sarcina fabricării, pentru prima dată în ţară, a elemen­telor hidro-pneumatice. Sec­ţia, transformată ulterior în fabrică, este dotată cu ma­şini şi utilaje de înaltă tehni­citate şi mare productivita­te. Adăugind la aceasta per­sonalul muncitor ambiţios, în continuă pregătire şi perfec­ţionare, iată premisele care au făcut posibilă asimilarea­­şi diversificarea produselor. (Continuare în pag. a IlI-a) Un aspect de la montajul cîntarelor de uz casnic la întreprinderea „Balanţa" Si­biu Foto: Fred M­SS DIN SUMAR­­­ D Frumuseţe, tinereţe şi hărnicie; Gaudeamus igitur; Concurs judeţean de artă fotografică; SPORT: — Tur­neul final al juniorilor. F. C. Inter — un singur pas greşit..EURO '88 — Start (în pagina a II-a) • Publicitate (în pagina a IV-a) 11 Iunie 1988 Printre întreprinderile de pe raza judeţului nostru care, pentru bunele rezultate obţinute în întrecerea socialistă pe anul 1987 au obţinut „Ordinul Muncii Clasa III-a“, se numără şi „Firul Roşu“ Tălmaciu Foto: H. BUCHFELNER ii 'ACIUAAHĂII* „Cercetare, ştiinţă, progres“ în organizarea Comisiei J judeţene de răspîndire a­­ cunoştinţelor cultural-­­ ştiinţifice şi tehnice, azi,­­ ora 17, va avea loc, la­­ Institutul de Subingineri­e Sibiu, aula „Avram Ion- L­eu“, întîlnirea brigăzii ştiinţifice a revistei „Ma­gazin“ din Bucureşti cu publicul municipiului Si- [ biu.­­ Participă profesori uni­­­­versitari, cercetători, re-­­ d­actori. Consfătuire interjudeţeană în organizarea Comiliu-­­ lui Central al U.G.S.R. şi­­ a Consiliului Judeţean al­­ Sindicatelor Sibiu astăzi,­­ de la ora 8, la întreprin­derea „Independenţa“ are I loc o consfătuire interju- ■ deţeană cu tema: „Modali- î taţi de afirmare a grupei­­ sindicale în sistemul auto-­­ conducerii muncitoreşti-­­ revoluţionare şi autoges­­tiunii economico-finan- I ciare“, în cadrul consfătuirii, care reuneşte peste 160­0 cadre sindicale, din jude- [ ţele Alba, Braşov, Covas- I­na, Harghita, Mureş şi Si- I­biu,­­ vor fi prezentate nu­meroase expuneri şi refe- I rate urmate de dezbateri. Participanţii vor vizita expoziţia de creaţie tehni­ I co-ştiinţifică a oamenilor I muncii de la „Independen­ţa“, precum şi cele mai­­ importante secţii şi atelie-­­ re de producţie. Acţiuni ale organizaţiilor UJ.C. • Comitetul Orăşenesc Cisnădie al U.T.G. prezintă­­ azi, 10 iunie, ora 14:30, la întreprinderea „Textila“, o­­ expunere pe tem­a „Şantie- I rele naţionale ale tineretu­lui — şcoală de educaţie­­ şi formare comunistă prin muncă şi pentru muncă a­­ tineretului“. • La întreprinderea „Steaua Roşie“ din Sibiu,­­ azi, ora 15, tineri din­­ schimbul I vor audia o in­teresantă expunere avînd­­ ca tem­ă: „Poziţia partidu­lui şi statului nostru faţă­­ de religie“. Dezbatere Simbată, 11 iunie a.c„­­ ora 14,30, Comitetul Oră- I­­onesc Copşa Mică al­­ U.T.C. organizează, la In-­­ treprinderea „Carbosin“,­­ o dezbatere pe tema: „Glo- i riosul drum de rodnice îm­pliniri socialiste al Roma- ‘ niei în cei 40 de ani de la­­ naţionalizar­ea principalelor­­ mijloace de producție“. . Căminele pentru tineret-case frumoase, de adevăraţi gospodari! 1. Căminele pentru tineret îndeplinesc o importantă funcţie socială, ele subliniind convingător, în acelaşi timp, preocuparea permanentă a societăţii noastre socialiste pentru ridicarea nivelului de civilizaţie şi de viaţă al oa­menilor muncii. Căminele pentru tineret s-au integrat structural şi armonios în pei­sajul social-edilitar al aşe­zărilor citadine. Numai în judeţul nostru mii de tineri muncitori, la început de drum în viaţă, beneficiază de con­diţii de cazare civilizate, o­­meneşti, mulţi dintre aceştia considerînd căminul în care locuiesc ca pe propria lor casă. De aceea, nu întîmplă­­tor, la intrarea în fiecare că­min, întîlneşti deviza „Cămi­nul nostru — casa noastră!“. Este de la sine înţeles că bu­na gospodărire şi întreţinere a căminului constituie o sar­cină de prim rang a celor ce vieţuiesc în ele. Să ţinem sea­ma că partidul şi statul nos­tru alocă importante fonduri pentru construirea acestor o­­biective sociale care trebuie păstrate şi întreţinute cu ma­ximă grijă! Despre cîteva dintre aspec­tele legate de viaţa în aceas­tă colectivitate vom vorbi în rîndurile următoare. Zilele trecute, am fost în vizită la unele din căminele de tiner­et din municipiul Si­biu. Pașii ne-au purtat spre Căminul pentru tineret mun­citoresc al întreprinderii „Li­bertatea“ din Sibiu, situat pe strada Abatorului. Aflat în imediata apropiere a între­prinderii, pare un adevărat hotel ce şi-ar putea găsi lo­cul în orice staţiune mai ară­toasă. De cum intri în ho­lul de la intrare, a cărui des­tinaţie a fost complet regîn­­dită, te întîmpină ordinea şi curăţenia din jur, poţi citi cu interes articolele de la ga­zeta de perete. Aici este afi­şat planul de muncă al co­mitetului de cămin, propagan­da vizuală este puternic sus­­ţinută ,prin diverse afişaje, e­­xistă regulamentul-cadru şi regulamentul de ordine in­terioară. Din planul de mun­că al comitetului de cămin, desprindem o bogată paletă de activităţi educative şi cul­­tural-artistice, pe teme poli­tice, juridice, sanitare, edu­caţionale, la care participă ca invitaţi cadre competente din întreprindere sau municipiu. „Avem aici de toate: biblio­tecă, televizor, jocuri de,tah, mese de tenis, organizăm con­cursuri pe diferite teme şi excursii, ne spune Livia Pa­vel, administratorul căminu­lui. Le îndrum comportamen­tul, precum şi felul de a trăi într-o colectivitate. Fac toate acestea nu de dragul de a obţine un loc fruntaş în cadrul concursului între căminele muncitoreşti pentru tineret, ci pentru a avea o ca­să frumoasă de adevăraţi gospodari“. în întregul că­min domnesc o ordine şi cu­răţenie desăvîrşite, pe palie­re, casa scărilor şi în hol e­­xistă covoare mochetă. Pen­tru gospodine există în cămi­ne două maşini automate de spălat, un aspirator, plite de aragaz la bucătării, unde se poate găti. în toate aceste realizări se regăseşte spriji­nul şi îndrumarea Comitetu­lui de partid, Comitetului sin­dicatului, conducerii între­prinderii, Comitetului U.T.O., care au tot interesul ca tine­retul care lucrează în 3 schim­­buri să aibă condiţii de lo­cuit din cele mai bune. Pe strada Sevastopol, la nr. 17, fiinţează Căminul pentru tineret al I.T.A. Si­biu, care-l are ca administra­tor pe Valentin Mihail. în li­nii mari, aspectul căminului este mulţumitor. La intrare în hol se află panouri cu re­gulament de ordine interioa­ră, propaganda vizuală este bună. Căminul dispune de un club dotat cu o mică bi­bliotecă, mese de şah şi te­nis de masa etc. După cum ne mărturiseşte administra­torul căminului, activităţi cultural-sportive au loc mai rar, din cauza programului prelungit al conducătorilor auto. Despre interioare şi grupuri sociale, putem a­­firma că există o bu­nă ordine şi curăţenie, sin­gurul lucru neplăcut este de­gradarea, din cauza conden­sului, a băilor. Tot pe aceeaşi stradă, I.P.A. Sibiu deţine 3 cămine pentru tineret: nr. 53 şi 53 A pentru băieţi şi nr. 55 pen­tru fete. Administratorul ca­re răspunde de cele trei că­mine se numeşte Gavril Co­(Continuare în pag. a IV-a) Mircea BABĂ

Next