Tribuna Sibiului, iulie 1988 (Anul 40, nr. 9616-9637)

1988-07-03 / nr. 9616

copii­e mo­mdu-Co-3UCU-nncă,­­ pio­ie a­­narul Soi­­l.B.G. Ie se i na- ie e­­alist­­ilmo­­zdan. ie a lone-12.30 . Se-i da n :a ă­com­unu) LAn ii ro­­"elex .nini­­ment I pe Mu­­isene umu­­ăvim Mo­­îura­­in­­jopu­­din ogra­­mu­­de Ni- Tele­­ram­­frag­­u pera mer­­i te­le,00 kgra­­ejur­­area agiul rului i ar­de stu­­­tice. tsw ă. dan­aien t Te­­nehi­­uL □ ulie area: gro­ll,15; 20.15; gerul orele 16; „Va-10; „Ex­diri­„A­ian“. 17.30 tran“­il la Pro­misică le 9; 5.45; trai: gro- 9.30; ; 20. .laie: 10; tu­e “, o- 5* I: rului 10; IC­A: orele fost­­­eu-18; Anul XL, nr. 9­616 TRIBUNA SIBIULUI Prin acţiuni concrete, susţinute de întregul colectiv-rezultate demne de laudă In toate cazurile cînd spu­nem „organizare“ ne gîndim la o bună rînduială şi disci­plină dintr-un loc de muncă sau domeniu de activitate, la o reuşită pentru o anumită perioadă ca rezultat al gîn­­dirii şi acţiunii oamenilor pricepuţi şi harnici. In ace­laşi timp, cînd este vorba de „modernizare“ avem în vede­re o acţiune conştientă a oa­menilor, un proces de înnoi­re parţială sau generală. Via­ţa a demonstrat că, atunci cînd organizarea şi moderni­zarea producţiei şi a muncii se desfăşoară continuu, ca o acţiune bine concepută şi condusă pe baze ştiinţifice, se înregistrează un progres cu reale efecte favorabile. Şi a­­ceasta, chiar dacă se porneşte de la diferite stadii şi nivele ce deosebesc o unitate pro­ductivă de alta. Din cele de mai sus, este lesne de înţeles importanţa ce o au programele speciale din fiecare întreprindere şi măsurile cuprinse în acestea pentru organizarea şi moder­nizarea producţiei şi a mun­cii, acţiune iniţiată de con­ducerea partidului şi statu­lui nostru ca o cerinţă obiec­tivă a actualei etape de dez­voltare economico-socială, ac­ţiune care în prezent este ge­neralizată la scară macroeco­nomică. Zilele trecute am dorit să cunoaştem, printre altele, principalele mijloace prin ca­re colectivul de oameni ai muncii de la Fabrica Metalur­gica Sibiu a reuşit frumoasa performanţă de a cuceri un loc fruntaş în întrecerea so­cialistă pe anul 1987. Toate investigaţiile ne-au dus la măsurile de organizare şi mo­dernizare, la îmbunătăţirea a e obiective ale di­le creşterii eficienţ actului de conducere. Iar ce­le explicate de conducerea unităţii şi cele văzute la faţa locului sunt argumentele care ne-au determinat să alegem acest subiect pentru a-l încre­dinţa tiparului. Am apelat la datele centra­lizate cuprinse în program şi raportări, precum şi la une­le precizări mai la obiect din partea ing. Ioan Galea, şeful biroului O.P.M. al unităţii. Un prim aspect este acela că, în anul 1987, cele 30 de ră­­ ­zvoltării intensive, ei economicei sub­ scadente, cuprinse în programul de organizare şi modernizare, au fost integral realizate. Pe această cale s-a înregistrat un spor la pro­­ducţia-marfă industrială de 29,5 milioane lei, iar la pro­ductivitatea muncii 2 700 lei/ persoană. Ceea ce este carac­teristic anului trecut se loca­lizează în: organizarea fluxu­lui tehnologic la fabricaţia re­morcilor şi semiremorcilor; introducerea unor tehnologii noi, printre care remanierea pieselor turnate din metale neferoase (în care scop a fost realizată o instalaţie de im­pregnat) , înnoirea permanen­tă a produselor. Şi pentru că ne sunt cunos­cute evoluţia în timp şi schimbările în structura pro­ducţiei de la Metalurgica, nu greşim dacă susţinem că pre­ocupările susţinute pe linia înnoirii produselor au contri­buit cel mai mult la înre­gistrarea saltului calitativ pe linia dezvoltării, cu posibili­tăţi de modernizare şi o mai bună organizare a muncii. Printre „examenele“ din 1987 se înscriu: asimilarea în fa­bricaţie a produsului autogu-­ dronator pentru asfalt turnat şi a produsului autoatelier mecanic pentru testări şi re­paraţii. Această acţiune are conti­nuitate. Ea reprezintă o ga­ranţie sigură în creşterea ponderii produselor fabrica­te în serie, cu un grad de tehnicitate ridicat, în dauna unei activităţi din anii tre­cuţi cînd predominau confec­ţiile metalice şi produsele executate în regim­ele unicat. In acest domeniu s-au înre­gistrat şi realizări de excep­ţie, dacă ne referim la pro­dusul autotransportor mixt, de mărfuri şi persoane, care a fost asimilat în fabricaţie în mai puţin de 30 de zile şi care, în acest an, se află în producţie de serie (plan 200 buc.), realizîndu-se pînă în prezent 73 buc. Tot în a­­cest an a fost asimilat şi se află în fabricaţia de serie produsul autoscară AH-14, care se întrebuinţează la in­tervenţii în sistemul energe­tic. Dacă ne referim la perioa­da scursă din acest an şi o legăm din punct de vedere al realizărilor, de anul trecut se desprinde concluzia certă, potrivit căreia Fabrica Me­talurgica Sibiu se află pe o traiectorie ascendentă. Prin măsurile de organizare şi mo­dernizare prevăzute, sporul de producţie-marfă în 1988 va fi de peste 34 milioane lei, lucru pe deplin posibil, con­firmat de realizările ce fac obiectul bilanţului pe primul semestru. Iar pe agenda pre­ocupărilor, „la zi“ se află pro­bleme ce pot fi socotite ma­jore: realizarea posibilităţi­lor de reducere a consumuri­lor specifice, a costurilor de producţie; pregătirea în per­spectivă a activităţii de aco­periri galvanice pentru piese Oltcit şi Dacia; amenajarea unei noi sculării ş.a. Se cade, totodată, să reţi­nem şi aprecierile asupra ac­tivităţii tuturor celor care şi-au adus contribuţia la re­alizarea măsurilor din pro­gramul de organizare şi mo­dernizare, printre care colec­tivul atelierului de proiectări nr. 1, condus de ing. Valeriu Niculescu, cel al atelierului de proiectări nr. 2 (cu precă­dere pentru modernizarea fluxurilor tehnologice), con­dus de ing. Stan Radu, pre­cum şi colectivul secţiei de producţie Ol, cu cea mai ma­re pondere, condus de mais­trul Petru Orlandea ş.a. Cele relatate sunt realizări cotidiene şi aparţin unui co­lectiv de oameni ai muncii care a ieşit din anonimat, un colectiv fruntaş în întrecerea socialistă, care are în faţă şi alte perspective, în înfăptui­rea obiectivelor stabilite de partid pentru actualul cin­cinal. Constantin BOTA ORGANIZAREA ŞI MODERNIZAREA PRODUCŢIEI —­­ cerinţ Ziua constructorilor de maşini (Urmare din pag. I) lucrarea lemnului, indus­tria alimentară, transpor­turi etc.), la loc de frunte situîndu-se produsele teh­nicii de vîrf (de mecanică fină și din domeniul elec­trotehnicii). Realizările din bilanţul primului semes­tru al acestui an sînt grăi­toare în acest sens. Prin complexitatea şi pa­rametrii lor tehnico-func­­ţionali produsele realizate sunt tot mai mult solici­tate la export. Experienţa dobîndită de colectivele fruntaşe în întrecerea so­cialistă pe anul 1987 — de la „Automecanica“ Mediaş şi Metalurgica Sibiu , precum şi a celorlalte co­lective constructoare de maşini este aşezată la baza perfecţionării întregii activi­tăţi, pentru realizarea exem­plară a planului pe acest an şi întregul cincinal, pentru creşterea contribuţiei fie­cărei întreprinderi la în­făptuirea sarcinilor dez­voltării economico-sociale în profil teritorial. Acum, de ziua lor, adre­săm calde felicitări con­structorilor de maşini din judeţul nostru, odată cu urarea de a obţine noi re­alizări superioare, ca o manifestare a unui înalt patriotism şi a consolidă­rii prestigiului mărcii fa­bricii, răsplătind prin fap­te recentele măsuri uma­nitare adoptate de condu­cerea partidului şi statu­lui, cu privire la creşterea retribuţiilor întregului per­sonal muncitor. Imaginea de faţă ilustrează faza de montaj general a maşi­nilor de injectat mase plastice, realizate la întreprinderea Mecanică Sibiu, al cărui colectiv intîmpină cu rezultate de seamă Ziua constructorilor de mașini Foto: Fred M­SS G. P. A. D. M. Sibiu - distinsă cu „ORDINUL MUNCII“ clasa a ll-a (Urmare din pag. I) circulaţie de 25 lei la 1 000 lei desfacere. Vorbitoarea a subliniat că rezultatele pozi­tive obţinute în primul se­mestru al anului curent, rod al muncii pline de abnegaţie revoluţionară al întregului co­lectiv, puternic însufleţit de înflăcăratele îndemnuri ale secretarului general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de tezele şi ideile cuprinse în magistralele do­cumente programatice ce stau la baza perfecţionării întregii activităţi, creează condiţii reale pentru îmbunătăţirea în continuare a performanţelor colectivului, astfel incit aces­ta să se numere şi la finele celui de-al 8-lea cincinal printre unităţile fruntaşe pe ţară, într-o atmosferă sărbăto­rească, de puternică şi una­nimă angajare revoluţionară, tovarăşul Ion Floroiu a în­­m­înat „Steagul Roşu“ şi „Diploma de onoare“, urînd colectivului să se autodepă­­şească şi în continuare, în numele colectivelor de mun­că din cele peste 54 de sec­ţii au luat cuvîntul Iosif Şo­­neanu, Dorin Tatu, Mariana Hulpuş şi Ana Bench­ea, care au mulţumit pentru înaltele distincţii acordate, angajîn­­du-se să nu precupeţească nici un efort pentru realiza­rea exemplară a sarcinilor ce le revin. Adresînd sincere felicitări, în numele Biroului Comite­tului Municipal de Partid, al Biroului Executiv al Consi­liului Municipal al Sindicate­lor, tovarăşa Maria Pinea şi-a exprimat convingerea că înaltele distincţii acordate harnicului colectiv al G.P.A. D.M. Sibiu vor determina o şi mai puternică mobilizare a cooperatorilor în frunte cu comuniştii, pentru realizarea sarcinilor din acest an de­cisiv al actualului cincinal. In încheierea adunării fes­tive, participanții au adop­tat textul unei telegrame a­­dresate conducerii partidului şi statului, secretarului ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceaușescu. Vrea omul să iasă la iarbă verde? Foarte bine, să iasă, că doar n-o mănîncă. Vrea să-şi frigă, la jar, o creastă de slănină, sau o costiţă de iepure? Să-şi frigă... şi miel, dacă-i ţine leafa să-l cum­pere de la răşinăreni (că ăş­tia cînd jupoaie mărhaia, ju­poaie şi clientul). Treaba în­să altfel şade, vorbii cânte­cului: unde, cînd şi cum (faci focul)? Că unii­­— comedie, nici alta! — ies în faţa blo­cului şi pe petecul cela de gazon încing deşeuri de pe­­rele, se c­ucesc, ca zlătarii, în jurul flăcărilor şi „cosi­toresc“ tacîmuri de pui, ca apoi să le călească, direct în burtă, cu bere „pasteurizată“ la soare. Şi ca să fie baira­mul complet, de undeva de la cel mai înalt etaj al blo­cului celor ce zlătăresc ta­cîmuri, urlă tot Harlemul din tobe, surle şi alămuri... O­­dihneşte-te neică dacă poţi, cu miros de mangal şi jazz. Dar asta-i doar o catego­rie de ieşitori la iarbă verde. Cealaltă, mai cuprinsă, mai Foileton Haida-de la iarbă verde dotată tehnic — cu autotu­risme şi corturi — pleacă din­tre betoanele blocurilor spre alte zări de farmec pline: păduri, pădurici, rîuri, rîule­­ţe, văi şi vîlcele. îşi scot din limuzine mese de aluminiu pliante, scaune de aluminiu pliante, grătare inox pliante etc. şi se pliază la uşa cor­tului — autohton sau de im­port — tot în jurul focului, pe care sfîrîie ciosvîrtele de carne. Mănîncă, beau, dorm, îşi spală maşinile, mănîncă, beau... şi spre seară, hai acasă. Vin acasă lăsînd in urma lor, ca la uşa cortului, tot felul de deşeuri j oase, cartoane, cutii de tinichea, pungi de plastic, mucuri de ţigări cu şi fără filtru, pete de ulei şi de benzină, pete de noroi de pe maşină, zdren­ţe, bidoane sparte, sticle spar­te, „balonaşe“... şi multe alte chestii, plus jarul ne­stins. Vin acasă, dorm in aerul poluat al blocului cu trupul destins în poala pădu­rii şi cu sufletul împăcat că nimic nu s-a întîmplat în lip­sa lor de-acasă — siguranţele n-au puşcat, robinetele nu s-au deşurubat, gazul nu a explodat... Dar prin prezenţa lor la iarbă verde s-au întîmplat atîtea acte poluante ... S. DIACONU Pag. 3 Activitate competentă, responsabilă Din discuţia purtată cu medicul veterinar Şerban Ti­­chindelean şeful fermei nr. I reproducţie de la A.E.I.C.I.P. Veştem, aflăm că în această unitate indicatorii de plan pe primele 5 luni au fost re­alizaţi şi depăşiţi. Astfel la capitolul purcei obţinuţi faţă de o sarcină planificată de 17 751 s-au înregistrat 21 500, iar la purcei înţărcaţi faţă de 13 300 s-au realizat 15 596. Şi asta datorită faptului că planul la montă a fost minu­ţios pregătit şi îndeplinit. „Pe prim-plan în activitatea noas­tră -- ne spune medicul vete­rinar Şerban Ţichindelean­u a stat alegerea măreii. Ne-am străduit ca ea să fie cores­punzătoare din toate puncte­le de vedere contribuind la obţinerea unui procent ridicat de fecunditate şi prolificita­te. Un rol important în a­­ceastă acţiune îl constituie La Ferma nr. 1 a A.E.I.C.I.P. Veştem după cu­m­ se ştie, furajarea efectivului matcă cu masă verde, lucru pe care am reu­şit să-l asigurăm în propor­ţie de peste 70 la sută. In completarea raţiei am folosit o serie de ingredienţi protei­­no-minerali (zăr, zare, lacto­­sil, glucoză, deşeuri patise­rie, ouă melaj etc.). Trebuie să spunem din capul locului, că aceste re­zultate superioare au putut fi obţinute numai printr-o activitate competentă, vizînd cu fermitate şi continuitate îmbunătăţirea indicelui de reproducţie, indicator ce tre­buie urmărit cu toată răspun­derea în fiecare fermă, aşa cum se sublinia de altfel şi la recenta Sesiune ordinară a Consiliului Popular Jude­ţean Sibiu. Furajarea cores­punzătoare, asigurarea unui climat optim în timpul fătă­lui, pregătirea atentă a com­partimentelor pentru f­atare, asistenţa specială la fătare, lotizarea purceilor şi dirija­rea celor rămaşi în creştere la scroafe doici — iată numai cîteva din pîrghiile ce au contribuit la obţinerea rezul­tatelor deosebite menţionate la începutul însemnărilor noastre. Rezultate care, vor­ba şefului de fermă, Şerban Ţichindelean­u, constituie­ o onorantă carte de vizită a în­tregului colectiv de muncă şi în mod deosebit a celor evi­denţiaţi lună de lună, cum sunt: Margareta Szeller, Elena Feraibent, Ionel Ţugulea, Gheorghe Iordache şi Ioan David. V. IO­AN

Next