Tribuna Sibiului, iulie 1988 (Anul 40, nr. 9616-9637)
1988-07-03 / nr. 9616
copiie momdu-Co-3UCU-nncă, pioie anarul Soil.B.G. Ie se i na- ie ealistilmozdan. ie a lone-12.30 . Se-i da n :a ăcomunu) LAn ii ro"elex .niniment I pe Muisene umuăvim Moîurainjopudin ogramude Ni- Teleramfragu pera meri tele,00 kgraejurarea agiul rului i arde stutice. tsw ă. danaien t TenehiuL □ ulie area: groll,15; 20.15; gerul orele 16; „Va-10; „Exdiri„Aian“. 17.30 tran“il la Promisică le 9; 5.45; trai: gro- 9.30; ; 20. .laie: 10; tue “, o- 5* I: rului 10; ICA: orele fosteu-18; Anul XL, nr. 9616 TRIBUNA SIBIULUI Prin acţiuni concrete, susţinute de întregul colectiv-rezultate demne de laudă In toate cazurile cînd spunem „organizare“ ne gîndim la o bună rînduială şi disciplină dintr-un loc de muncă sau domeniu de activitate, la o reuşită pentru o anumită perioadă ca rezultat al gîndirii şi acţiunii oamenilor pricepuţi şi harnici. In acelaşi timp, cînd este vorba de „modernizare“ avem în vedere o acţiune conştientă a oamenilor, un proces de înnoire parţială sau generală. Viaţa a demonstrat că, atunci cînd organizarea şi modernizarea producţiei şi a muncii se desfăşoară continuu, ca o acţiune bine concepută şi condusă pe baze ştiinţifice, se înregistrează un progres cu reale efecte favorabile. Şi aceasta, chiar dacă se porneşte de la diferite stadii şi nivele ce deosebesc o unitate productivă de alta. Din cele de mai sus, este lesne de înţeles importanţa ce o au programele speciale din fiecare întreprindere şi măsurile cuprinse în acestea pentru organizarea şi modernizarea producţiei şi a muncii, acţiune iniţiată de conducerea partidului şi statului nostru ca o cerinţă obiectivă a actualei etape de dezvoltare economico-socială, acţiune care în prezent este generalizată la scară macroeconomică. Zilele trecute am dorit să cunoaştem, printre altele, principalele mijloace prin care colectivul de oameni ai muncii de la Fabrica Metalurgica Sibiu a reuşit frumoasa performanţă de a cuceri un loc fruntaş în întrecerea socialistă pe anul 1987. Toate investigaţiile ne-au dus la măsurile de organizare şi modernizare, la îmbunătăţirea a e obiective ale dile creşterii eficienţ actului de conducere. Iar cele explicate de conducerea unităţii şi cele văzute la faţa locului sunt argumentele care ne-au determinat să alegem acest subiect pentru a-l încredinţa tiparului. Am apelat la datele centralizate cuprinse în program şi raportări, precum şi la unele precizări mai la obiect din partea ing. Ioan Galea, şeful biroului O.P.M. al unităţii. Un prim aspect este acela că, în anul 1987, cele 30 de ră zvoltării intensive, ei economicei sub scadente, cuprinse în programul de organizare şi modernizare, au fost integral realizate. Pe această cale s-a înregistrat un spor la producţia-marfă industrială de 29,5 milioane lei, iar la productivitatea muncii 2 700 lei/ persoană. Ceea ce este caracteristic anului trecut se localizează în: organizarea fluxului tehnologic la fabricaţia remorcilor şi semiremorcilor; introducerea unor tehnologii noi, printre care remanierea pieselor turnate din metale neferoase (în care scop a fost realizată o instalaţie de impregnat) , înnoirea permanentă a produselor. Şi pentru că ne sunt cunoscute evoluţia în timp şi schimbările în structura producţiei de la Metalurgica, nu greşim dacă susţinem că preocupările susţinute pe linia înnoirii produselor au contribuit cel mai mult la înregistrarea saltului calitativ pe linia dezvoltării, cu posibilităţi de modernizare şi o mai bună organizare a muncii. Printre „examenele“ din 1987 se înscriu: asimilarea în fabricaţie a produsului autogu- dronator pentru asfalt turnat şi a produsului autoatelier mecanic pentru testări şi reparaţii. Această acţiune are continuitate. Ea reprezintă o garanţie sigură în creşterea ponderii produselor fabricate în serie, cu un grad de tehnicitate ridicat, în dauna unei activităţi din anii trecuţi cînd predominau confecţiile metalice şi produsele executate în regimele unicat. In acest domeniu s-au înregistrat şi realizări de excepţie, dacă ne referim la produsul autotransportor mixt, de mărfuri şi persoane, care a fost asimilat în fabricaţie în mai puţin de 30 de zile şi care, în acest an, se află în producţie de serie (plan 200 buc.), realizîndu-se pînă în prezent 73 buc. Tot în acest an a fost asimilat şi se află în fabricaţia de serie produsul autoscară AH-14, care se întrebuinţează la intervenţii în sistemul energetic. Dacă ne referim la perioada scursă din acest an şi o legăm din punct de vedere al realizărilor, de anul trecut se desprinde concluzia certă, potrivit căreia Fabrica Metalurgica Sibiu se află pe o traiectorie ascendentă. Prin măsurile de organizare şi modernizare prevăzute, sporul de producţie-marfă în 1988 va fi de peste 34 milioane lei, lucru pe deplin posibil, confirmat de realizările ce fac obiectul bilanţului pe primul semestru. Iar pe agenda preocupărilor, „la zi“ se află probleme ce pot fi socotite majore: realizarea posibilităţilor de reducere a consumurilor specifice, a costurilor de producţie; pregătirea în perspectivă a activităţii de acoperiri galvanice pentru piese Oltcit şi Dacia; amenajarea unei noi sculării ş.a. Se cade, totodată, să reţinem şi aprecierile asupra activităţii tuturor celor care şi-au adus contribuţia la realizarea măsurilor din programul de organizare şi modernizare, printre care colectivul atelierului de proiectări nr. 1, condus de ing. Valeriu Niculescu, cel al atelierului de proiectări nr. 2 (cu precădere pentru modernizarea fluxurilor tehnologice), condus de ing. Stan Radu, precum şi colectivul secţiei de producţie Ol, cu cea mai mare pondere, condus de maistrul Petru Orlandea ş.a. Cele relatate sunt realizări cotidiene şi aparţin unui colectiv de oameni ai muncii care a ieşit din anonimat, un colectiv fruntaş în întrecerea socialistă, care are în faţă şi alte perspective, în înfăptuirea obiectivelor stabilite de partid pentru actualul cincinal. Constantin BOTA ORGANIZAREA ŞI MODERNIZAREA PRODUCŢIEI — cerinţ Ziua constructorilor de maşini (Urmare din pag. I) lucrarea lemnului, industria alimentară, transporturi etc.), la loc de frunte situîndu-se produsele tehnicii de vîrf (de mecanică fină și din domeniul electrotehnicii). Realizările din bilanţul primului semestru al acestui an sînt grăitoare în acest sens. Prin complexitatea şi parametrii lor tehnico-funcţionali produsele realizate sunt tot mai mult solicitate la export. Experienţa dobîndită de colectivele fruntaşe în întrecerea socialistă pe anul 1987 — de la „Automecanica“ Mediaş şi Metalurgica Sibiu , precum şi a celorlalte colective constructoare de maşini este aşezată la baza perfecţionării întregii activităţi, pentru realizarea exemplară a planului pe acest an şi întregul cincinal, pentru creşterea contribuţiei fiecărei întreprinderi la înfăptuirea sarcinilor dezvoltării economico-sociale în profil teritorial. Acum, de ziua lor, adresăm calde felicitări constructorilor de maşini din judeţul nostru, odată cu urarea de a obţine noi realizări superioare, ca o manifestare a unui înalt patriotism şi a consolidării prestigiului mărcii fabricii, răsplătind prin fapte recentele măsuri umanitare adoptate de conducerea partidului şi statului, cu privire la creşterea retribuţiilor întregului personal muncitor. Imaginea de faţă ilustrează faza de montaj general a maşinilor de injectat mase plastice, realizate la întreprinderea Mecanică Sibiu, al cărui colectiv intîmpină cu rezultate de seamă Ziua constructorilor de mașini Foto: Fred MSS G. P. A. D. M. Sibiu - distinsă cu „ORDINUL MUNCII“ clasa a ll-a (Urmare din pag. I) circulaţie de 25 lei la 1 000 lei desfacere. Vorbitoarea a subliniat că rezultatele pozitive obţinute în primul semestru al anului curent, rod al muncii pline de abnegaţie revoluţionară al întregului colectiv, puternic însufleţit de înflăcăratele îndemnuri ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de tezele şi ideile cuprinse în magistralele documente programatice ce stau la baza perfecţionării întregii activităţi, creează condiţii reale pentru îmbunătăţirea în continuare a performanţelor colectivului, astfel incit acesta să se numere şi la finele celui de-al 8-lea cincinal printre unităţile fruntaşe pe ţară, într-o atmosferă sărbătorească, de puternică şi unanimă angajare revoluţionară, tovarăşul Ion Floroiu a înmînat „Steagul Roşu“ şi „Diploma de onoare“, urînd colectivului să se autodepăşească şi în continuare, în numele colectivelor de muncă din cele peste 54 de secţii au luat cuvîntul Iosif Şoneanu, Dorin Tatu, Mariana Hulpuş şi Ana Benchea, care au mulţumit pentru înaltele distincţii acordate, angajîndu-se să nu precupeţească nici un efort pentru realizarea exemplară a sarcinilor ce le revin. Adresînd sincere felicitări, în numele Biroului Comitetului Municipal de Partid, al Biroului Executiv al Consiliului Municipal al Sindicatelor, tovarăşa Maria Pinea şi-a exprimat convingerea că înaltele distincţii acordate harnicului colectiv al G.P.A. D.M. Sibiu vor determina o şi mai puternică mobilizare a cooperatorilor în frunte cu comuniştii, pentru realizarea sarcinilor din acest an decisiv al actualului cincinal. In încheierea adunării festive, participanții au adoptat textul unei telegrame adresate conducerii partidului şi statului, secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceaușescu. Vrea omul să iasă la iarbă verde? Foarte bine, să iasă, că doar n-o mănîncă. Vrea să-şi frigă, la jar, o creastă de slănină, sau o costiţă de iepure? Să-şi frigă... şi miel, dacă-i ţine leafa să-l cumpere de la răşinăreni (că ăştia cînd jupoaie mărhaia, jupoaie şi clientul). Treaba însă altfel şade, vorbii cântecului: unde, cînd şi cum (faci focul)? Că unii— comedie, nici alta! — ies în faţa blocului şi pe petecul cela de gazon încing deşeuri de perele, se cucesc, ca zlătarii, în jurul flăcărilor şi „cositoresc“ tacîmuri de pui, ca apoi să le călească, direct în burtă, cu bere „pasteurizată“ la soare. Şi ca să fie bairamul complet, de undeva de la cel mai înalt etaj al blocului celor ce zlătăresc tacîmuri, urlă tot Harlemul din tobe, surle şi alămuri... Odihneşte-te neică dacă poţi, cu miros de mangal şi jazz. Dar asta-i doar o categorie de ieşitori la iarbă verde. Cealaltă, mai cuprinsă, mai Foileton Haida-de la iarbă verde dotată tehnic — cu autoturisme şi corturi — pleacă dintre betoanele blocurilor spre alte zări de farmec pline: păduri, pădurici, rîuri, rîuleţe, văi şi vîlcele. îşi scot din limuzine mese de aluminiu pliante, scaune de aluminiu pliante, grătare inox pliante etc. şi se pliază la uşa cortului — autohton sau de import — tot în jurul focului, pe care sfîrîie ciosvîrtele de carne. Mănîncă, beau, dorm, îşi spală maşinile, mănîncă, beau... şi spre seară, hai acasă. Vin acasă lăsînd in urma lor, ca la uşa cortului, tot felul de deşeuri j oase, cartoane, cutii de tinichea, pungi de plastic, mucuri de ţigări cu şi fără filtru, pete de ulei şi de benzină, pete de noroi de pe maşină, zdrenţe, bidoane sparte, sticle sparte, „balonaşe“... şi multe alte chestii, plus jarul nestins. Vin acasă, dorm in aerul poluat al blocului cu trupul destins în poala pădurii şi cu sufletul împăcat că nimic nu s-a întîmplat în lipsa lor de-acasă — siguranţele n-au puşcat, robinetele nu s-au deşurubat, gazul nu a explodat... Dar prin prezenţa lor la iarbă verde s-au întîmplat atîtea acte poluante ... S. DIACONU Pag. 3 Activitate competentă, responsabilă Din discuţia purtată cu medicul veterinar Şerban Tichindelean şeful fermei nr. I reproducţie de la A.E.I.C.I.P. Veştem, aflăm că în această unitate indicatorii de plan pe primele 5 luni au fost realizaţi şi depăşiţi. Astfel la capitolul purcei obţinuţi faţă de o sarcină planificată de 17 751 s-au înregistrat 21 500, iar la purcei înţărcaţi faţă de 13 300 s-au realizat 15 596. Şi asta datorită faptului că planul la montă a fost minuţios pregătit şi îndeplinit. „Pe prim-plan în activitatea noastră -- ne spune medicul veterinar Şerban Ţichindeleanu a stat alegerea măreii. Ne-am străduit ca ea să fie corespunzătoare din toate punctele de vedere contribuind la obţinerea unui procent ridicat de fecunditate şi prolificitate. Un rol important în această acţiune îl constituie La Ferma nr. 1 a A.E.I.C.I.P. Veştem după cum se ştie, furajarea efectivului matcă cu masă verde, lucru pe care am reuşit să-l asigurăm în proporţie de peste 70 la sută. In completarea raţiei am folosit o serie de ingredienţi proteino-minerali (zăr, zare, lactosil, glucoză, deşeuri patiserie, ouă melaj etc.). Trebuie să spunem din capul locului, că aceste rezultate superioare au putut fi obţinute numai printr-o activitate competentă, vizînd cu fermitate şi continuitate îmbunătăţirea indicelui de reproducţie, indicator ce trebuie urmărit cu toată răspunderea în fiecare fermă, aşa cum se sublinia de altfel şi la recenta Sesiune ordinară a Consiliului Popular Judeţean Sibiu. Furajarea corespunzătoare, asigurarea unui climat optim în timpul fătălui, pregătirea atentă a compartimentelor pentru fatare, asistenţa specială la fătare, lotizarea purceilor şi dirijarea celor rămaşi în creştere la scroafe doici — iată numai cîteva din pîrghiile ce au contribuit la obţinerea rezultatelor deosebite menţionate la începutul însemnărilor noastre. Rezultate care, vorba şefului de fermă, Şerban Ţichindeleanu, constituie o onorantă carte de vizită a întregului colectiv de muncă şi în mod deosebit a celor evidenţiaţi lună de lună, cum sunt: Margareta Szeller, Elena Feraibent, Ionel Ţugulea, Gheorghe Iordache şi Ioan David. V. IOAN