Tribuna Sibiului, octombrie 1988 (Anul 40, nr. 9693-9717)

1988-10-02 / nr. 9693

ITs IT#­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XL, nr. 9 693 Duminică, 2 octombrie 19884 pagini, 50 bani . ÎN SPIRITUL SARCINILOR ŞI ORIENTĂRILOR SUBLINIATE DE­­ tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU Toate forţele satelor concentrate pentru executarea lucrărilor agricole în termenele optime! Priorităţi ale acestei campanii: • strîngerea operativă şi fără pierderi a recoltei • onorarea obligaţiilor la fondul de stat • respectarea vite­zelor zilnice de lucru planificate • întărirea ordinei şi disciplinei la toate punctele de lucru. • * Raidul nostru in unităţi din C.U. A. S. C. Avrig Ultima zi a lunii septembrie, zi caldă şi senină ca o autentică zi de vară, a permis lucrătorilor ogoarelor din unităţile aparţinătoare C.U.A.S.C. Avrig să iasă în cîmp cu toate forţele, acţionînd cu responsabilitate spo­rită la recoltatul cartofilor, executarea arăturilor, pre­gătirea patului germinativ şi însămînţarea păioaselor de toamnă, lucrări prioritare ale actualei perioade, îm­preună cu Ioan Cucu, preşedintele consiliului, ne-am deplasat în cîteva puncte „fierbinţi“ ale campaniei a­­gricole de toamnă, respectiv în mijlocul cooperatorilor din Arpaşu de Jos, Cîrţa şi Cărţişoara, pe care i-am găsit repartizaţi pe toate fronturile de lucru ale cam­paniei de toamnă, muncind în ritm alert, folosind la maximum fiecare oră bună de lucru. Un lucru deose­bit remarcat pe parcursul acestei zile a fost masiva participare la activităţile din cîmp a întregii suflări a comunelor respective, în sensul că ţăranilor coope­ratori li se alătură elevii şi, după orele de program, şi ceilalţi membri ai familiei, care, chiar dacă lucrează la I.M. Mîrşa, Combinatul Chimic Victoria sau alte uni­tăţi industriale, nu pregetă să se aplece cu rîvnă şi pricepere asupra roadelor pămîntului, pe care le doresc cu toţii cît mai grabnic strînse şi depozitate. La C.A.P. Arpaşu de Jos, în punctul de lucru „Calea Arpaşului“, circa 200 de oa­meni se aflau la recoltat car­tofi, sub atenta supraveghere a inginerei Mariana Gliga, şefa fermei vegetale, a briga­dierei Aurelia Pamp, de la care am aflat că pentru in­tensificarea ritmului de re­coltare şi economisirea com­bustibilului, în acest punct de lucru se practică recoltarea manuală a cartofilor, care sunt transportaţi apoi cu atelajele la baza de recepţie de la Ar­paşu de Jos. Printre cei mai harnici cooperatori prezenţi pe această parcelă se numă­rau Gheorghe Dobrilă, Ioan Turcu, Viorel Turcu, Ioan Gliga, Livia Cîrţuroşan, Ioan Dateş şi pensionarul C.A.P. în vîrstă de 80 de ani, Da­vid Nan. In punctul de lucru „După Galina“, se practica recoltarea mecanizată a cartofilor cu combine E 684 (mecanizatori: Andrei Kremer, Dumitru Bu­zău, loan Vîrlan și Florea Ionică), după care intrau oa­menii la adunat ceea ce ră­­mînea în urma combinelor, astfel încît nimic din recoltă să nu se risipească. Dintre numeroşii cooperatori aflaţi în cîmp în această frumoasă zi de sfîrşit de septembrie, cu soare dogoritor ca vara, i-am reţinut pe Iancu Vasu, Gheorghe şi Eufrosina Do­­brin, Victor şi Livia Man­­dan, Rodica Mircea, Nicolae Oana, Aurel Pavel şi, neo­bosit, mereu în mijlocul oa­menilor, în fruntea tuturor acţiunilor prioritare, pe Ni­colae Bunea, primarul comu­nei Arpaşu de Jos. Concomitent cu eliberarea terenului de cartofi s-a tre­cut la executarea arăturilor adinei de toamnă, fertilizarea terenului cu îngrăşăminte complexe şi însămînţarea ce­realelor păioase. Pe „Calea Arpaşului“ se afla la semă­nat grîu mecanizatorul Va­sile Vasu, iar în punctul de lucru „Calea Ucei“, lucra la semănat mecanizatorul Ioan Căldăroar. Şi, pentru că bunul gospo­dar se preocupă încă de pe acum de soarta recoltei vii­toare, un grup de cooperatori, în frunte cu Aurel Dobrin, preşedintele C.A.P., erau ocu­paţi cu descărcarea, depozi­tarea şi însilozarea în con­diţii optime a trei vagoane de cartofi de sămînţă din soiurile „Elită“ şi „Supereli­­tă“,­­primiţi din judeţele Har­ghita şi Braşov în scopul a­­meliorării soiurilor cultivate în această zonă din terasa a treia a Oltului, spre a obţi­ne producţii şi mai bune a­­nul viitor. Pe tarlalele C.A.P. Cîrţa se recoltau cartofii de pe ul­(Continuare în pag. a IlI-a) Anca-Ileana MORARU Atingerea unor ritmuri înalte la însămînţări reprezintă una din sarcinile importante aflate la ordinea zilei în unităţile agricole Foto: R. KAMLA Tezele pentru Plenara C. C. al P. C. R. O nouă calitate, superioară, a învăţămîntului românesc Regîndind într-o perspectivă modernă, novatoare, rolul şti­inţei, învăţămîntului şi cul­turii în viaţa socială, secre­tarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a oferit o viziune revoluţio­nară, militantă privind mi­siunea şcolii în societatea noastră, în perspectiva stra­tegică stabilită de Congresul al XIII-lea şi Conferinţa Na­ţională ale partidului, de Te­zele din aprilie, direcţiile de perfecţionare a învăţămîntu­lui vizează, cu prioritate, mo­dernizarea conţinutului şi a tehnicilor didactice ale pro­cesului instructiv-educativ, formarea viitorilor specialişti conform exigenţelor mereu sporite ale noii revoluţii teh­­nico-ştiinţifice şi noii revo­luţii agrare, dezvoltarea ca­pacităţii lor de a promova noul în fiecare domeniu de activitate, în întreaga viaţă socială. In concepţia Partidului Co­munist Român, a secretaru­lui său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, obiectivul fundamental al învăţămîntu­lui românesc de toate gradele îl constituie pregătirea te­meinică profesional-ştiinţifi­­că a generaţiilor tinere şi a tuturor oamenilor muncii, stimularea spiritului de crea­tivitate şi a pasiunii pentru activitatea practică, produc­tivă, formarea concepţiei ma­­terialist-ştiinţifice despre lu­me şi viaţă a tinerilor, a con­vingerilor şi atitudinilor co­muniste, patriotice, revoluţio­nare, afirmarea lor în cali­tate de cetăţeni cu un larg orizont politic, ideologic şi cultural, profund implicaţi în procesul devenirii socialiste a patriei. Aprecierile, sarcinile, îndemnurile formulate de to­varăşul Nicolae Ceauşescu în Tezele din aprilie şi în cu­­vîntarea la marea adunare populară din municipiul Ti­mişoara, cu prilejul deschi­derii noului an de învăţă­­mînt, se constituie într-un amplu şi mobilizator pro­gram de acţiune pentru con­tinua modernizare a învăţă­mîntului de toate gradele, integrarea sa organică, per­manentă cu cercetarea şi pro­ducţia, sporirea rolului său în lupta pentru o nouă ca­litate a muncii şi a vieţii, în întreaga dezvoltare a patriei noastre socialiste. Deschiderea noului an de învăţămînt a găsit şcoala ro­mânească angajată plenar în­tr-un amplu proces de per­fecţionare, proces generat de gîndirea profund novatoare, analitic-ştiinţifică şi dialecti­că a ctitorului României so­cialiste moderne, tovară­şul Nicolae Ceauşescu. In concordanţă cu actualele cerinţe ale dezvoltării pre­(Continuare în pag. a IV-a) Lucian JIMAN întreprinderea „Automecanica“ Mediaş. Faza de confecţio­nare a cupelor de amestec pentru autobetoniere Foto: Fred M­SS Şedinţe plenare ale consiliilor oamenilor muncii români de naţionalitate maghiară din judeţele Cluj, Harghita şi Satu Mare (In pagina a IlI-a) Caleidoscop duminica (în pagina a ll-a)

Next