Tribuna Sibiului, noiembrie 1988 (Anul 40, nr. 9719-9742)

1988-11-02 / nr. 9719

Pag. 2 văzute citite auzite­ ­ • în perioada 20-28 mai 1989 în oraşul Gabrovo (R.P. ■tdgoria) are loc cea de a IX-a Brend­ă de Satiră şi Umor şi Festivalul Internaţional al Fil­mului Comic (ediţia a V-a). Cei interesaţi se pot adresa redac­ţiei ziarului nostru (str. Dr. I. Ro­ţi n­r. 7, telefon­­ 25 06). • Fotoclubul „Orizont“ ne infor­­mează că vernisajul Salonului Internaţional Sport '88 va avea loc vr. 13 noiembrie curent (nu la 9 nov. cum era anunţat ini­ţial). • Ioan Dimeny diin Sibiu, str. Poiana nr. 11, bl. 32, sc. B, et. 4, ap. 30 - cartierul Valea Aurie a făcut numeroase in­tervenţii la I­­.G.C.L. pentru re­pararea hidroizolaţiei blocului pentru că-i plouă în apartament. Omul are copii mici şi... plus pericolul de electrocutare cînd pereţii sunt umezi şi se aprin­de lumina. In situaţii similare se află mulţi locuitori ai Sibiu­lui şi organele care răspund de întreţinerea fondului locaţie ar trebui să ia măsuri... înainte de deteriorarea totală a unor imobile. • Cel (cea) care a pierdut o legătură de chei gale pe str. Karl Marx o poate re­­cupera adresîndu-se la telefon ar­­t 41­72. • Stimate tov. Mar­cel Truţa (Mediaş, str. Gh Gheorghiu-Dej, nr. 38, sc. A, ap. 201 sînteţi, intr-adevăr virat purta peste cap în „balta* birocraţiei - reclamaţii, plingeri, telefoane, procese-verbale, note etc. etc. - cu frigiderul pe care l-aţî cumpărat „gafa stricat" de la cooperativa din comuna Blăjel. Vinzătoarea iese din cauză pen­tru că şi-a făcut datoria aver­­t­mdu-vă. Pe loc v-aţi convins li dumneavoastră că „aparatul” era o vechitură. De ce naiba l-aţi mai cumpărat? Am impre­sia că o să rămineţi cu „hribul" ** • * • amintire dacă nici repre­zentantul fabricii nu vă poate ajuta! • Despre înşurubarea u­nui bec la halta C.F.R. locuita tivă de la viaduct (spre Agni­ta) am mai scris. Pentru nume­le sfîntului (Simon Templar!) nu se găseşte un bec? Şi de ce nu se lungeşte puţin pasajul de ungă linie (cu nişte pietriş, fra­ţilor!) , încă o feroviară: în noaptea de 31 oct. spre 1 nov ceasul de la linia 3 arăta ora 2,25, iar cel de la linia 5­­.Mo,e di,eind pentru călători, să aleagă linia după ora, sau ora după linie!? • La magazinul „Avicola" din cartie- Strand, ne scriu nişte ceta­­ţeni, unii cumpărători, ca „să nu piardă timpul lasă in locul lor sacoşe, cofraje, pietre şi alte însemne ale „prezenţei" lor la rind. O practica nu doar haz­lie ci şi jignitoare pentru cei­lalţi cumpărători. • In N-E Gua­­temalei a fost identificat un mo­rmint maya perfect conservat, datînd de peste 1 500 de ani. El conţine numeroase fresce, va­se de lut, precum şi un schelet de bărbat. Mormîntul face par­te dintr-un vast complex arheo­­logic, dominat de o piramidă a cărei înălţime este cu­ cea a unui imobil cu 13 etaje­ • Stra­da Croitorilor (Sibiu) nu are nici pe departe vechimea pira­midei mayaşe, dar e o adevă­rată ruină - gropi in care-ţi rupi osiile dar şi coloana ver­tebrala. Păi, zice un mucalit, croitorii să şadă acasă la ma­şina de cusut nu in limuzine! * Intr-o stare deplorabilă se află căminul cultural din satul Bogatu (corn. Păuca): geamuri sparte, duşumele putrede, pe­reţii scorojiţi şi afumaţi... mur­darie! * Ior curtea şcolii din Armeni (corn. Loomneş) s-a transformat un imaş pentru do­bitoacele solului şi-n drumuri de căruţe. Ogradă fără gard şi fă»*... »«nu!­ V DIAC­ONU ! TRIBUNA SIBIU­M r„Fiecare lucru e bipolar" ...poate fi una —■ dintre multele, fiecare îndreptăţită — din emblemele poeziei lui Mircea Ivănescu, oricum una importantă pentru in­vestigaţia hermeneutică — insuficientă, totuşi, pentru cunoaşterea unei creaţii aşa de complexe, nu numai la nivelul semnificaţiilor, ei şi al imaginilor, sintaxei poetice sau chiar al versi­ficaţiei. Căci, aşa cum re­iese şi din volumul versuri vechi, nouă (Ed. Eminescu), nu este suficient, pentru in­vestigarea unui univers poe­tic, numai să i se descifre­ze sensurile, ci şi să se vadă cum este alcătuit acesta, ca­re ii sunt constituenţii esen­ţiali şi care sunt raporturile ce se pot stabili intre ei. Fireşte, se ajunge tot la sens, şi pe această cale, dar nu la nivelul semnului, ci la al sistemului. Oricum, nimic din creaţia lui Mircea Ivănescu — şi din orice creaţie adevărată — nu poa­te fi rupt de sistemul care îşi are propria coerenţă şi profunzime. Inclusiv, cum este cazul recentului volum — şi cum s-a putut obser­va mai uşor în cel intitulat Poeni (1973) —, aşezarea textelor în contextul cărţii, după o tehnică muzicală, aşa de fericit numită de un­ poet şi un critic avizat. Di­nu Flămînd. ..arta fugii“. Nu numai referirile la mu­zică — deloc întîmplătoare! —, dar însăşi logica internă a creaţiei susţine această idee. Compusă în marea ei majoritate din sonete — cu abateri mari de la structura sonetelor clasice, dar mai ruinele anterioare ale lui Mircea Ivănescu —, cartea îşi dezvoltă variaţiunile în tonalităţi luminoase şi în­tunecate, pentru ca să se încheie prin compoziţii am­ple, simfonice, construite şi acestea contrapunctic. De fapt, contrapunctul este o dimensiune şi o tehnică a poeziei lui Mircea Ivănescu, dictat de principiul poetic şi ontologic că „fiecare lucru e bipolar", că orice afirma­ţie presupune o negaţie. Cartea Cei doi­­Mili­tari ai poeziei în discuţie sunt: ca — ipos­tază luminoasă, livrescă în­deosebi, dar nu în exclusi­vitate, a unei stele spre care se îndreaptă privirile: do­rinţa de a fi accesibilă a­­fectiv şi potenţind naşterea poeziei — şi poetul — im­­personalizat prin folosirea persoanei a treia plural: ipostază a dorinţei de a pă­trunde în zonele luminoase, de-a atinge steaua cu mina şi, totodată, a scepticismu­lui funciar, a negaţiei cre­atoare de tensiune poetică. Inaccesibilă, eterizată, aşe­zată pe un piedestal întot­deauna înalt, ea este mai mult o idee — ca la Dante —, decit o realitate aievea, deşi, adesea, sunt reţinute de poet situaţii şi nume re­ale —, spre care aspiră poe­tul necontenit — dar înspre care el însuşi aşează nenu­mărate obstacole, in confor­mitate cu principiul negării continue. Izvoditoare de poezie, ea poate fi chiar­­ poezia, pe care poetul o creează şi o neagă. De unde tensiunile amintite, între zo­nele luminoase — aflate în­totdeauna în cărţi, în artă sau în trecut — şi zonele sumbre, ale timpului crea­ţiei şi ale spaţiului interior al creatorului. De aici im­presia că totul se învirte in­­tr-un cerc din care nu se poate ieşi, sau că poetul nu doreşte să iasă. Cercul este al său şi acesta se numeşte creaţie, căci orice poezie a lui Mir ferent care este semnificaţia ei de bază — are cu o creaţie — fie a altora, fie a sa proprie. La această permanenţă, am adăuga că, şi in volumul versuri vechi, nouă — titlu care îşi are fiicul său, dar care poate şi deruta în ceea ce priveş­te locul cărţii in cadrul în­tregului sistem poetic al autorului —, ca si in volu­mele din ultima perioadă de creaţie, se observă in poezia lui Mircea Ivănescu o schimbare destul de im­portantă. Dacă in primele sale volume, alături de di­mensiunile relevate mai sus, predominau notele ironice, in cele mai recente acestea se atenuează — fără să lip­sească total —; in schimb, se accentuează antitezele, paradoxurile, jocurile ipo­tezelor asupra aceluiaşi o­­biect, şi în mod special, se augmentează disoluţiile. Există, aşadar, o evoluţie — sau o devenire — a poeziei lui Mircea Ivănescu, de care critica va trebui să ţină seama mai mult dacă nu doreşte să repete lucruri demult cunoscute, sau pur şi simplu să nu pătrundă in toate zonele acestei creaţii, „strînse“ decît cele din ro- poezie, ea poate n­um­ai - G. NISTOR SPORT... SPORT... SPORT. JUDOEchipa C.S.Ş. „Şoimii“ Sibiu , calificată în finală Recent, la Drobeta Turnu Se­verin s-a desfăşurat etapa de zonă a Campionatului naţio­nal de judo rezervat echipelor de juniori. Reprezentanta jude­ţului nostru, echipa C.S.S­. „Şoimii- Sibiu (antrenor prof. Nicolae Betrişor), a ocupat Jo­cul 1 calificîndu-se în finala pe ţară, ce se va desfăşura in perioada 11—13 noiembrie, la Tirgovişte. Judoka sibieni au reuşit performanţa de a termi­na neînvinşi toate partidele osţinute: 7—11 cu Metalul fim. Vîlcea; 5—2 cu Voinţa Drobe­ta Tr. Severin; 6—1 cu Meta­lul Aiud; 6—1 cu Olimpia Cra­iova si 3—3 (33—25) cu Con­structorul Alba Iulia. In echi­pă s-au aflat: Marius Sava, Nicolae Oprisi­u, loan Cerghi­­zan, Marius Ivan, Gheorghie Brunchea, Valentin Cludea, losif­­’ompi, loan Haşu, Dan Deaconu, Emil BUzori, Romeo Halea și Marius Bîrză. (I. Ilie). handbal, div. B­oţ) . S. M. Independenţa — Voinţa Odorheiu Secuiesc 30-21 (14-11) Partidă cu multe greşeli tehnice cărora, cel mai mult, a trebuit să le facă faţă ar­bitrii Muscalu-Prustzer din Arad, un cuplu anonim dar curat în decizii. Chiar dacă meciul s-a sfîrşit la o diferen­ţă de 9 puncte, în majoritatea timpului disputa a părut des­tul de echilibrată, oaspetele etalînd o tactică mai rigu­roasă — un poziţional strins, nu imediatul apărării —, gaz­dele beneficiind de r1 gardă mai înaltă şi de multe mingi de contraatac, atuuri ce n-au lăsat totuşi ascuns faptul că în momentele de construcţie a evoluat dezlinat, pe cont propriu, cu viteze ce nu per­miteau desluşirea vreunei idei. Desprinderea majoră s-a realizat în final, pe fon­dul a două eliminări conse­cutive, oaspetele nemaiavând nici timp, nici moralul nece­sar ca să reia cursa de urmă­rire în care reuşiseră să se menţină timp de­­55 de minute. Sfîrşitul turului găseşte for­maţia noastră pe locul al II-lea, returul rezervîndu-i par­tide foarte grele, dintre care şi una cu liderul, pe terenul acestuia. Pentru gazde au marcat Rău­li, Mohanu 7, Fi­lip 5, Paştiu 4, Nagy 3, Oană 2, Enescu 1, St. MIN­AI I umana , vor fi „«■ .... i­tingere I bişnuite, iar pe altora,­­ vest, uşor mai Prognoza meteo I pe luna noiembrie După cum comunică Institutul de Meteorologie şi Hidrologie,I în luna noiembrie, in sudul şi vestul ţării se vor înregistra­­ locuri, mai scăzute decit cele [ obişnuite. In celelalte zone temperaturile se vor situa pu­­ţin peste valorile normale. Re-I gimul pluviometric va fi nor- I mal în cea mai mare parte a , şi ne poezie­i , teritoriului. In nordul şi centrul cea Ivănescu — indi- J ţării, cantităţile de precipitaţii mai mici decit cele o­­aiocuri, în sud­­mari. In prima decadă, vremea va fi rece în primele zile, apoi se va încălzi treptat. Cerul va fi variabil, mai mult noros în a doua parte a intervalului. Vor cădea precipitaţii sub formă de burniţă şi ploaie care, în pri­ma parte a intervalului, trecă­tor, se vor transforma în la­­poviţă şi ninsoare. La munte va ninge. Vîntul va prezenta unele intensificări în sudul şi estul tării. Temperaturile mi­nime vor fi cuprinse intre mi­nus 2 şi plus 8 grade, loi­al mai *---s* - f” —-fintî clînă hi,­oborîte în primele nopţi pină la minus 10 grade, cînd se va pro­duce brumă. Temperaturile maxime se vor situa, în gene­ral, între 5 şi 15 grade. Dimi­neaţa şi seara se va produce ceaţă. În intervalul il—20 noiem­brie, vremea va fi umedă. Vor s­cădea precipitaţii sub formă de I ploaie şi, izolat, ninsoare, mai­­ înspumate cantitativ în sud-ves- I tul ţării. Vîntul va prezenta I intensificări ptnâ la tare in I sudul şi estul ţării. Temperatu­­■ rile minime vor fi cuprinse in­­t­­re minus 4 şi plus 6 grade, la­ I cal mai scăzute, iar cele maxi­­­­me Intre 4 şi 14 grade. Dimi- I neaţa şi seara se va semnala , ceaţă. Izolat, se va produce In­ glorţ la sol. In ultima decadă a lunii no­iembrie, vremea va fi, în ge­neral, închisă. Vor cădea pre­cipitaţii sub formă de ploaie şi burniţă, mai frecvent in a doua parte a perioadei, izolat aceasta t­ansformindu-se tre­cător in lapoviţă şi ninsoare. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 2 şi plus 8 grade, mai roborite în de­presiunile intramontane, iar c­ele maxime între 2 şi 12 grade. ■Se va produce ceaţă, mai ales în sudul şi estul ţării. (Agerpres) . Anul XL, nr. 9 719 A­CŢIUNI PIONIEREŞTI 2 noiembrie • „Conştiinţa revoluţionară, factor al înno­bilării spirituale" este gene­ricul mesei rotunde c­­are partic­ipă pionierii membri ai comandamentelor unităţilor C.O.S.P. Agnita şi ai cercu­rilor de dezbateri politico­­ideiologice. Organizată la C P.S.P. Agnita acţiunea are ca invitaţi propagandişti, ac­tivişti de partid şi de stat, muncitori fruntaşi din unită­ţile economice ale oraşului. • La Şcoala Generală Ocna Sibiului, sub titlul „Legile ţă­rii, legile noastre, să le cu­noaştem şi să le respectăm" va desfăşura intilnirea pionierilor unităţii cu un ju­rist. 3 noiembrie a „Tezele din aprilie — amplu şi mobiliza­tor program de acţiune" este genericul sub care, la cabine­tul de istorie al Şcolii Gene­rale Nr. n­ Sibiu, va avea loc o masă rotundă la c­are vor participa pionierii membri ai cercului de dezbateri politico­­ideologice. Manifestarea este înscrisă in cadrul activităţilor poli­tico-educative organizate de pionieri în cadrul etapei pe şcoală a acţiunii de edu­caţie patriotică intitulată su­gestiv „Epoca Nicola C­eauşescu — epoca devenirii noastre comuniste". Prmirea in Organizaţia Pionierilor constituie un unic şi înălţător moment care vine să mncunu­ere munca, sirguinţa, dăruirea pe care o depun in activitatea lor cele mai tinere vlăstare ale patriei. Elevii claselor a H-a din Şcoala Generală Nr. 5 Sibiu trăiesc cu ------—.——Fetaa Fred M­SS ZhZ Vc..t. & + m#*. Clipi, pătrund*»» » p.om.­.oscc 19.00 Te 19.25 No şi ech Liste 19.45 Ap­­ă a lui nancia 20.05 Mi pentru 20.15 Şti toţi. I rarea i ginerii 20.45 Ide 21.05 Film şi împ­­iea Ar 21.25 Te bită ţ uşoară că. 21,50 Tei 22 00 Inc gramu SIBIU „Winetou 11,15; 13, 20. Arta­ , rifului sec“, ore 14, 16, 18 şi 20 pentr­u a Tineret merarii i rele 10; lumină 1 orele 36 MIDI, greşul­ , orele 9; 15,45; 18 trah „IN vincibil* 11,30; 14­­. Cam­­ere ale orele 10 CISNA cat de ’ le“, ore 19,30. AGNn fundare dîncime“ 16; 18; 1 DUMB „Ultimul le 10; 1 COPȘA Privești minte“, 18. OCNA „Zîmbet rele 17 AVRK torul de rele 10; talm de esti rele 10; Ac I cultural Pentru inversări ani de nire din I prindere grafică gramat,­iembrie, spec­ta­co şî ciclul I documen­tericul nica cir a luptei român i pendenţi naţional In acc mină, rufele Mir­ea (2 ţa (3.XI) Sadu prezenta de scur­toriee, f şi docu Decembi I rest glui baza un ţări org.­i egida ec­munale politică socialist.

Next