Tribuna Sibiului, decembrie 1988 (Anul 40, nr. 9746-9770)

1988-12-03 / nr. 9746

Pag. 2 TRIBUNA SIBIULUI O manifestare educativă de largă cuprindere Zilele filmului la începind de inline, în toa­te localităţile cineficate din­­mediul rural se desfăşoară, pînă la sfîrşitul lunii ianua­rie, o tradiţională manifesta­re cultu­ra­l-educativa — Zile­le filmului la sate. Ca în fiecare iarnă, şi a­­cum, la ediţia a XXXII-a, difuzarea filmului în satele judeţului nostru va cunoaşte o intensificare sensibilă, văzîndu-se prin aceasta o mai amplă racordare a spec­tacolului cinematografic la necesităţile activităţilor poli­tice, educative, instructive şi recreative ale fiecărei locali­tăţi, se oferă astfel consilii­lor comunale de educaţie po­litică şi cultură socialistă multiple posibilităţi de inte­grare a filmului în viaţa spi­rituală a oamenilor muncii­­de la sate, de organizare a unei game largi de acţiuni educative prin film şi pentru film. Acest lucru se impune acum cu stringenţă, ca o ne­cesitate imperioasă, pentru transpunerea în practica mun­cii de educaţie şi propagandă a sarcinilor reieşite din docu­mentele recentei Şedinţe co­mune a Plenarei Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, a organismelor democratice şi organizaţiilor de masă şi obşteşti, a indica­ţiilor, îndemnurilor şi orien­tărilor în munca de formare a omului nou cuprinse în Expunerea prezentată de se­cretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în deschiderea marelui forum al democraţiei noastre revo­luţionare. Pentru cei care organizea­ză Zilele filmului la sate, în primul rînd pentru lucrătorii din reţeaua cinematografică a judeţului, dar şi pentru cola­boratorii şi beneficiarii spectacolului cinematografic văzut ca act de cultură cu multiple valenţe educative,­­ actuala ediţie a acestei cu­prinzătoare şi profunde ma­nifestări constituie un prilej benefic de ridicare a muncii cu filmul la cotele înalte ale cerinţelor actuale de dezvol­tare spirituală multilaterală a oamenilor muncii de la sate. Repertoriile­ variate întocmite pentru fiecare localitate cu­prind numeroase filme artis­tice româneşti şi din alte ţări, multe din ele in pre­mieră: Timp eroic pe plaiuri de legendă, Iacob, Nişte bă­ieţi grozavi, Flăcări pe co­mori, Rezervă la start, Uimi­toarele aventuri ale muşche­tarilor, Fiul stelelor, Păstrea­­ză-mâ doar pentru tine, Du­minică în familie, Să-ţi vor­besc despre mine — sunt doar citeva titluri noi din sutele de feme ce vor rula pe e­­cranele cinematografelor să­teşti în perioada 4 decembrie — 31 ianuarie. Lung metra­jelor li se adaugă numeroase sate grupaje de scurt metraje pe cele mai diverse teme, de la desenele animate pentru mici şi mari, de la documentarele istorice, de propagandă agri­colă, ştiinţifice, de protecţia muncii, de propagandă pen­tru viaţa raţională, de circu­laţie sau de P.S.I., pînă la peliculele de acută rezonanţă politico-socială, la filmele­­document despre epoca de neegalat avînt constructiv al prezentului socialist edificat prin energiile descătuşate ale întregului nostru popor, sub conducerea partidului. Aces­te repertorii au toate datele p pentru a se realiza o largă cuprindere a tuturor catego­riilor de oameni ai muncii de la sate în sfera de influenţă a spectacolului cinematogra­fic. Adăugind la acestea spri­jinul consiliilor populare co­munale, interesul şcolilor şi al organizaţiilor de pionieri şi U.T.C., colaborarea unită­ţilor agricole, a tuturor facto­rilor educaţionali, există toa­te condiţiile ca cea de a XXXII-a ediţie a Zilelor fil­mului la sate să înregistreze succesul educativ scontat, să îşi realizeze obiectivele pro­puse, să sporească eficienţa actului de cultură realizat prin intermediul spectacolului -cinematografie prezentat pentru locuitorii satelor noastre. N. I. POPA I­I­ I Bun gust, rafinament, fantezie Aflată într-un permanent dialog cu cumpărătorii, conducerea I.C.S.A.P. Si­­­biu — consecventă unor principii pe care le-am salutat în dese rînduri — a orga­nizat joi, 1. XII, în saloanele restauran­tului „Transilvania“ (şef de unitate Ale­man Videa) o expoziţie de artă culinară. Bucătarul şef Dumitru Samoilă, coordo­natorul unui colectiv din care au mai făcut parte bucătarii Ion Isarie, Rudolf Altzner,­­ Viorel Haşegan şi Elisabeta Krauss, a realizat peste 40 de preparate­­ din peşte, legume, carne de porc şi vită,­­ dintre care ne-au reţinut atenţia, graţie­­ rafinamentului şi fanteziei, creierul de I porc în aspic, muşchiul de vită umplut, pateul de ficat în aspic,­­ saramura de crap, macroul prăjit şi medalionul de I stavrid. Dintre produsele de cofetărie şi patise­rie, pregătite în Laboratorul central sub supravegherea Octavei Rebega, de mare­­ trecere s-au bucurat prăjiturile „Sibiu“, I „Cedonia“, „Mirela“, tortul Ganat şi dife- I ritele sortimente de fursecuri. Expoziţia­­ amintită a fost „vernisată“ de elevi ai I Liceului Economic din Sibiu a căror pre-­­ zenţă s-a vrut nu doar un util schimb de­­ experienţă, ci şi o excelentă şansă de a i se inspira din talentul unor meşteri de-­­ putaţi pe care vor trebui să-i înlocuias­că intr-un viitor apropiat.­ Să mai precizăm, înainte de a încheia, că interesul consumatorilor a fost pe po­triva lăudabilelor eforturi ale realizatori­lor expoziţiei, lucru de înţeles vizavi de o unitate de prestigiu a I.C.S.A.P. Sibiu, ocupată pînă la ultimul loc, încă de pe acum, în ... noaptea de Revelion! Mircea KIŢU Foto: Fred M­SS Prognoza meteorologică pentru luna decembrie După cum comunică Insti­tutul de Meteorologie şi Hi­drologie, în luna decembrie, temperaturile medii lunare vor fi mai scăzute decit valo­rile normale, exceptînd ju­mătatea de nord-vest a ţării unde se vor situa, în general, în limite obişnuite. Regimul pluviometric va fi deficitar exceptînd arii restrînse unde se va încadra în limite nor­male, în prima decadă, vreme în general închisă în primele zile cînd vor cădea precipi­taţii temporare, mai ales sub formă de ninsoare, apoi se va ameliora semnalîndu-se doar ninsori locale în centrul şi nordul ţării. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus­­16 şi minus 6 grade, iar cele maxime se vor si­tua între minus 5 şi plus 5 grade, mai ridicate pe litoral. In zona de munte, vîntul va spulbera sau viscoli trecător zăpada. Pe alocuri se va produce ceaţă. Izolat, polei. In a doua decadă, vremea va fi umedă în prima jumă­tate cu cerul mai mult acope­rit şi cu ninsori intermiten­te, apoi se va ameliora de­venind frumoasă in cea mai mare parte a ţării. Excepţii vor face regiunile­ sudice, un­de cerul va fi temporar no­­ros şi vor mai cădea precipi­taţii locale. Vîntul va prezen­ta intensificări de scurtă du­rată în sudul şi estul terito­riului. Temperatura va creşte treptat în a doua parte a de­cadei. Minimele vor fi cu­prinse între minus 14 şi mi­nus 4 grade, mai coborîte în depresiunile intramontane, iar maximele se vor situa în­tre minus 7 şi plus 3 grade, mai ridicate în ultimele zile. In ultima decadă a­­ lunii decembrie, vremea va fi schimbătoare cu cerul tempo­rar noros. Vor cădea precipi­taţii, atît sub formă de ploa­ie, cit şi sub formă de lapo­­viţă şi ninsoare, în prima parte a intervalului, apoi a­­cestea se vor restrînge ca arie şi vor fi îndeosebi sub formă de ninsoare. Vîntul va prezenta intensificări în sudul şi estul ţării, iar în a doua parte a perioadei pe alocuri va­ viscoli sau spulbera zăpa­da. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 8 şi plus 2 grade, mai cobo­râte în Transilvania în ulti­mele nopţi, iar cele maxime între minus 3 şi plus 7 grade, mai ridicate în primele zile. Izolat, condiţii de polei. (Agerpres) e cadran/% „Conducere auto ..RumERMl exemplară" Am consacrat o parte a prezentei rubrici unei mani­festări cu frumoase reverbe­raţii, la care am asistat re­cent. La Clubul A.C.R., ocu­pat pînă la ultimul loc, Clu­bul Judeţean de Automobi­lism şi Karting Sibiu (pre­şedinte Nicolae Roman) a or­ganizat o festivitate in cadrul căreia, unui număr de peste 80 conducători auto amatori, cu vechime la volan între 5 şi 25­0 de ani, li s-a înmînat distincţia „Conducere auto exemplară“. Este vorba, aţi dedus desigur, de conducă­tori auto care prin atitudi­nea lor corectă, preventivă n-au fost angajaţi în nici un fel de evenimente rutiere. Ne-am­ bucurat să-l reîntîl­­nim aici pe Ioan Maniţiu (83 de ani), meşter tîmplar, şofer amator de-o viaţă, pu­tem zice, socotind cei 45 de ani de cînd posedă permis de conducere şi, să reţinem, fără să aibă la activ vreun accident de circulaţie. Este, să recunoaştem, o performan­ţă rarisimă, pe care octoge­narul în plenitudinea forţelor încă o explică fără pic de emfază: „Două lucruri le-am considerat de căpătâi ca şo­fer amator: starea tehnică perfectă a maşinii, pe de o parte şi, respectiv,­­ atenţia sau, dacă vreţi, simţul anti­cipaţiei, pentru că nu-i sufi­cient întotdeauna ca tu să nu greşeşti la volan“. Reuşita manifestării s-a datorat şi celorlalte puncte din program. Şi am putea releva aici interesantele pro­iecţii de filme cu tematică rutieră, dialogul participan­ţilor cu căpitanul Constantin Suciu, şeful Biroului circula­ţie al Miliţiei municipiului Sibiu, care s-a referit, între altele, la „capcanele“ carosa­bilului umed din acest ano­timp, la probleme de siste­matizare rutieră, la arterele sibiene cu risc sporit de acci­dent, la învăţămintele extra­se dintr-o serie d­e grave eve­nimente rutiere, la rolul activ pe care conducătorii auto dis­ciplinaţi îl pot avea, colabo­­rînd cu­­agenţii de la „circu­laţie“, în prevenirea acciden­telor, fluidizarea traficului şi promovarea spiritului de în­trajutorare între conducătorii auto. Fireşte, participanţii n-au scăpat prilejul de a pu­ne diverse întrebări, de a fa­ce propuneri şi de a veni cu soluţii pertinente, extrase din vasta lor experienţă, pentru îmbunătăţirea circulaţiei pe arterele municipiului şi spo­rirea gradului de siguranţă. A fost, putem conchide, o rodnică întîlnire de lucru, be­nefică atît organizatorilor, cit­­ şi participanţilor! Anul XL, nr. 9 746 Permanenţe ale drumului nostru prin istorie Spun România şi mă re­văd colindindu-i cimpiile şi munţii, oraşele şi satele. Mă bucură fiecare nouă descoperire, fiecare poem de istorie veche şi istorie nouă. Toate acestea constituie adresa dintotdeauna a Ro­mâniei. E un adevăr plin de emo­ţie. E un a­­devăr care, prin timp, a devenit mai adine, mai statornic, mai fundamental E un adevăr care prin ex­plozie de noi frumuseţi potenţează realităţile ro­mâneşti, de azi, înregis­­trindu-le sonor şi în h­oi eroilor ei crescuţi pest de Ciobani şi Domnitori. Spun România şi adresa ei în „hronice trine“, în manualele de cute din marea fiinţă a FOTOGRAFII SENTIMENTALE poporului român, păstrîn­­du-i expresia originalităţii sale din fiecare moment. Spun România şi mă bucură oamenii ei, crea­torii şi apărătorii ei. Sunt oameni minunaţi in care România şi-a topit intrea­­ga-i minunăţie zidită de veacuri şi de­ timpurile de-acum. __________ Spun Româ­nia şi mă văd cutreierind cimpiile şi munţii, oraşele şi satele, dind bineţe oamenilor şi ascultîndu-i cum îşi spun „că toate acestea le-au moştenit din neam în neam, de la moşii şi stră­moşii lor“ pe Si o lacrimă de lumină i the. îmi cade un suflet şi-mi , ţine trează bucuria dru- 1 văd vnului.1 bă-Pentru că toate acestea 1 ‘ îs­sunt permanenţe şi glorii­­ de ale drumului nostru prin ] năs­istorie.1 loan VIIIRIGIN­ Imprudenţe scump plătite ! Dar iată că neatenţia a stat la originea unor grave acci­dente în ultimele zile. • În seara zilei de 15.XI. a.c., în­ Dumbrăveni, pietonul­­Cornel Oană — care se deplasa pe partea dreaptă a drumului­ — deşi a auzit apropiindu-se un autocamion, n-a schiţat nici un gest de repliere, fiind a­­croşat şi accidentat mortal. Cercetările au stabilit că au­tovehiculul, aflat in rodaj, circula cu un singur far şi un singur ştergător de par­briz (vremea era ploioasă), ceea ce l-a împiedicat pe con­ducătorul auto Ion Agoston să vadă victima. Iată, aşadar, un întreg „lanţ al slăbiciuni­lor“ care s-a soldat cu ur­mări ireparabile! • în­­mod stupid şi-a pierdut viaţa, în comuna Şeica Mică (în 25.XI) şi pietonul Gheorghe Schu­ster, în vîrstă de 63 ani, du­pă impactul cu autoturismul 2-SB-2114. Zicem stupid gîn­­dindu-ne că autorul accidentu­lui este şofer profesionist şi că traficul, in localitatea a­mintită, este extrem de redus. Uneori, însă, cînd şi de o parte şi de cealaltă a parbri­zului se află ... neatenţia, o maşină şi un pieton ajung pentru ca accidentul să se producă! • Tot neatenţia a făcut posibil şi accidentul din 26.XI. pe Şoseaua Media­şului. Dar aici a intervenit şi... alcoolul. Să­­concreti­zăm. Emil Aldea se afla (în stare de ebrietate, 1,50 la mie) la volanul maşinii I­SB-8094. Apropiindu-se de întreprin­derea „Vitrometan“, el n-a sesizat prezenţa în carosabil a manevrantului C.F.R. Si­­mion Pi­ştea, care se pregătea să semnalizeze­­ trecerea unei garnituri de tren. Lovit în plin, manevrantul a decedat, i­ar inconştientul conducător auto este cercetat acum în stare de arest. Rubrică întocmită de Sorin CRIVĂŢ,­ ­cu sprijinul serv. circula­ţie al Miliţiei jud. Sibiu) "‘1 SIBIU „Miracol 11; 13; Arta: orele 9; iar la © col pen Tinere' nișoa­ra :ere li, larmă U 15; 17- Indepc ; ra lui ( 1«; 16,30 7 Noi, sica­­își rele", o 17; 19. M E Du­’ gresul: ' Tenness« 11; 13, 1 ria o ÎI Centra ral la o­rele 9; 1« I. L „O" zi li­vrele 10 «SNA da“, ore DUMB „Iacob“, 17; 19. COPSI .Temera ra II“, I­AFOUI „Rezervi • orele 16 OCNA „Vis în 17 și 1! Tel Milîți; 3 25 48; Pomp 1 1212! Infon ne sed­ ii 31; -r list 030. Agen! 3 19 90 ; Spital C ii Milîti Neuri 1 36 70.

Next