Tribuna Sibiului, iulie-septembrie 1989 (Anul 41, nr. 9924-10001)
1989-09-15 / nr. 9988
Bu_. SORCAN Al COMITETULUI JUDEJEAN SIBIU AL P.C.R. Sl AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XLI, nr. 9 988 || Vineri, ^^ptch imbric^989^||^^^pagini^50^ani^ IBIU IKA In întimpinarea Congresului al XlV-lea al partidului Adunările generale şi conferinţele pentru dări de seamă şi alegeri - moment esenţial in perfecţionarea întregii activităţi de partid — VIOREL-EUGEN PESCAR — secretar al Comitetului Judeţean Sibiu al P.G.R. — Anul celei de a 45-a aniversări a victoriei revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antitmapecialistă are drept corolar desfăşurarea, în luna noiembrie, a lucrărilor celui de-al XIV-lea Congres al partidului, întreaga activitate prezentă şi viitoare a organelor şi organizaţiilor de partid vizează îmbunătăţirea stilului şi metodelor de muncă, mobilizarea şi mai susţinută a tuturor colectivelor în vederea întîmpinării cu cele mai bune rezultate a acestui eveniment de însemnătate istorică în viaţa partidului şi a poporului nostru. In această perioadă, premergătoare marelui forum al comuniştilor, marcată da dezbaterea largă şi însuşirea temeinică, de către întregul partid şi popor, a Proiectului Programului-Directivă şi a Tezelor pentru Congresul al XXV-lea, strîns uniţi în jurul gloriosului nostru partid, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, comuniştii, toţi oamenii muncii îşi concentrează necontenit forţele, sub semnul amplificării grandioaselor succese obţinute în construcţia socialistă, mai cu seamă în ultimii 24 de ani care au trecut de la istoricul Gongres din iulie 1965, acţionînd fără preget, cu responsabilitate şi abnegaţie revoluţionară, patriotică pentru transpunerea exemplară în practică a măreţului Program de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a patriei spre comunism. Profund recunoscători strălucitului conducător şi ctitor al României socialiste moderne, pentru uriaşele transformări înnoitoare care, ca pretutindeni în ţară, au avut şi au loc şi pe meleagurile sibiene, într-un singur gînd şi glas cu întreaga naţiune, comuniştii, toţi oamenii muncii din judeţul nostru îşi exprimă unanima aprobare şi deplina satisfacţie pentru Hotărîrea Plenarei G.R. al P.G.R. din iunie a.c., privind propunerea de realegere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la Congresul al XIV-lea, in funcţia supremă de secretar general al partidului, garanţia fermă a înaintării neabătute a patriei pe noi şi tot mai înalte culmi de progres şi civilizaţie, a creşterii şi afirmării necontenite a prestigiului României pe arena internaţională. In cronica devenirii socialiste şi comuniste neîntrerupte a societăţii noastre se înscrie o nouă şi luminoasă pagină — Congresul al XIV- lea al partidului — eveniment istoria de însemnătate crucială care, prin problematica ce o va dezbate, prin examinarea profundă a stadiului dezvoltării României, prin documentele şi hotărârile pe care le va adopta, va deschide ample perspectiva mersului nostru pa drumul edificării socialismului şi comunismului. Acest înalt forum al comuniştilor se va desfăşura în perioada 20—25 noiembrie a.c. Premergător acestuia, aşa cum s-a hotărît la Plenara G.C. al P.G.R. din 27—28 iunie 1989, în această perioadă vor avea loc adunările generale şi conferinţele pentru dări de seamă şi alegeri în toate organizaţiile de partid, de la cele de bază şi pînă la organizaţiile judeţene, eşalonate astfel: între 15 septembrie — 15 octombrie, adunări generale ale organizaţiilor de bază şi adunări sau conferinţe ale organizaţiilor de partid din întreprinderi, instituţii şi unităţi agricole; intre 5—25 octombrie, conferinţele organizaţiile comunale, orăşeneşti şi municipale de partid. Adunările şi conferinţele pentru dare de seamă şi alegeri ale organizaţiilor de bază şi adunările sau conferinţele din întreprinderi, instituţii şi unităţi agricole vor avea următoarea ordine de zi: Dezbaterea Hotărîrii Plenarei e.e. al P.G.R. din 27— 28 iunie 1989, privind realegerea, la Congresul al XIV(continuare în pag. a IV-a) Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, împreună cu tovarăşa ELENA CEAUŞESCU, în judeţul Iaşi In aceeaşi ambianţă imprimată de profundul caracter de lucru îmbinat ca atmosfera sărbătorească specifică întilnirilor cu oamenii muncii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, au continuat, joi, vizita în judeţul Iaşi. Dialogul de lucru s-a desfăşurat în mari unităţi economice din municipiul reşedinţă de judeţ, unde au fost examinate, împreună cu muncitori şi specialişti, cu cadre de conducere, aspecte esenţiale ale activităţii productive, fiind stabilite, totodată, măsuri pentru îndeplinirea exemplară a planului pe acest an şi pe întregul cincinal, a tuturor obiectivelor cuprinse în programul partidului, care urmează să-şi găsească împlinirea în localităţile judeţului Iaşi. De asemenea, desfăşurată in ajunul deschiderii noului an de invăţămint, vizita a prilejuit Intîlnirea tovarăşului Nicolae Geauşescu, a tovarăşei Elena Geauşescu cu profesorii, studenţii şi elevii din acest puternic centru universitar, cu îndelungate şi valoroase tradiţii, care a cunoscut, in anii socialismului, indeosebi in perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, o puternică înflorire. La vizită participă tovarăşii Emil Bobu şi Silviu Gurticeanu. Pe străzile Iaşiului, de la un an la altul mai frumos, cu o economie puternic dezvoltată şi o cultură tot mai înfloritoare, mai impunător prin noile sale edificii, se aflau, in această dimineaţă însorită de septembrie, mii şi mii de oameni de toata virstele, care au ţinut să salute, cu toată căldura inimii, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu, să le exprime profunda lor stimă, preţuire şi recunoştinţă pentru grija statornică ce o poartă dezvoltării municipiului şi judeţului, ţării întregi. Ei au scandat cu însufleţire numele patriei, al partidului şi al secretarului său general, au reafirmat dorinţa lor, care este dorinţa tuturor locuitorilor României socialiste: „Ceauşescu reales la al XIV-lea Songres“. Gin aceste vibrante simţăminte au fost întîmpinaţi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu la sosirea într-una din marile citadele ale învăţămîntului ieşean, ale şcolii româneşti — Institutul Politehnic. Erau prezenţi la acest moment de însemnătate deosebită cadrele didactice ale prestigioasei universităţi ieşene, ale celorlalte instituţii de invăţămint superior, mii şi mii de studenţi şi elevi. Au venit in întîmpinare ministrul educaţiei şi învăţămîntului, Ion Teoreanu, primul secretar al G.C. al UJ.T.G., Ioan Toma, preşedintele Consiliului C.A.S.C.R., Matei Ani, preşedintele Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, Poliana Cristescu. Vizita a început la expoziţia organizată cu prilejul noului an de învăţămînt, unde rectorul Institutului Politehnic, Cameluţa Beldie, a prezentat stadiul actual şi o seamă de realizări ale şcolii superioare ieşene. A fost relevat cu putere faptul că, beneficiind de sprijinul permanent şi de orientările conducătorului partidului şi statului nostru, şcoala românească a înregistrat realizări de seamă, în această luminoasă epocă, de măreţe înfăptuiri în toate sferele de activitate, au avut loc şi în domeniul învăţămîntului — aşezat pe o temelie nouă, revoluţionară — importante schimbări calitative, care au contribuit decisiv la adîncirea caracterului său democratic, la creşterea funcţionalităţii şi eficienţei, la transformarea sa într-o adevărată forţă de producţie, cu un rol hotărîtor in dezvoltarea generală a ţării în etapa actuală şi în perspectivă. Expoziţia evidenţiază, prin date semnificative, accesul larg şi gratuit la învăţătură al tuturor fiilor patriei. Vizitarea expoziţiei prilejuieşte evidenţierea unor date deosebit de elocvente. In momentul de faţă, în şcoli şi facultăţi studiază 5 670 000 de copii şi tineri, aproape un sfert din populaţia României. A fost generalizat învăţămîntul de 10 ani şi s-a dezvoltat învăţămîntul liceal, profesional, de maiştri şi superior, cu precădere cel industrial, agroindustrial şi economic. In anul şcolar 1989—1990 se asigură cuprinderea în treapta a doua a învăţămîntului liceal, curs de zi şi seral, a tuturor absolvenţilor clasei a X-a. I Se creează astfel premisele generalizării învăţămîntului de 12 ani, care va marca o etapă nouă, calitativ superioară, în activitatea de formare a unor cadre cu o înaltă pregătire profesională, tehnico-ştiinţifică, dar şi politico-ideologică, cu un ridicat nivel de cultură generală. In expoziţie este oglindită creşterea considerabilă a bazei materiale a învăţămîntulUii, ca urmare a sporirii, an de an, a numărului sălilor de clasă, al laboratoarelor, amfiteatrelor, locurilor in internale şi cămine. Prin revelatoare date şi imagini, expoziţia subliniază că importanţa pe care partidul nostru, secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o acordă şcolii rezidă nu doar din marele volum de investiţii alocat, din largul acces la educaţie şi instrucţie al tuturor cetăţenilor ţării, ci, în acelaşi timp, din perfecţionările succesive aduse învăţămîntului, înţeles în toată complexitatea lui, ca parte integrantă a întregii strategii a dezvoltării economico-sociale a ţării. In acest sens, este reliefată însemnătatea deosebită a integrării organice a învăţămîntului cu cercetarea şi producţia, orientare revoluţionară a şcolii româneşti, iniţiată şi promovată ferm de conducătorul partidului şi statului, tovarăşul Nicolae Geauşescu, de tovarăşa Elena Geauşescu, ceea ce a determinat o amplă schimbare înnoitoare a structurilor de învăţămînt şi profesionale, in vederea mai bunei lor adaptări la necesităţile societăţii noastre, la cerinţele generale ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Tovarăşului Nicolaa Geauşescu, tovarăşei Elena Geauşescu le-au fost înfăţişate realizările obţinute de unităţile ieşene de învăţămînt, preocupările lor pentru ridicarea procesului instructiv-educativ la un nivel calitativ superior, pentru înfăptuirea sarcinilor ce le revin în domeniul formării de cadre cu o înaltă calificare, capabile să stăpînească și să folosească tehnica modernă în toate domeniile de activitate. Secretarul general al partidului, apreciind rezultatele bune înregistrate pînă acum, a adresat îndemnul ca în Centrul universitar Iaşi să se desfăşoare o activitateşi mai susţinută, potrivit bazei sale tehnico-materiale, potenţialului de care dispune şi în concordanţă cu cerinţele crescînde puse în faţa învăţămîntului nostru de toate gradele. In cincinalul viitor ,şi în perspectivă, a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se impune să se facă totul pentru afirmarea şi mai puternică a ştiinţei româneşti, iar Iaşiul să-şi aducă, în acest sens, o contribuţie însemnată, să ocupe un loc de frunte în toate domeniile. Tot cu prilejul deschiderii noului an de invăţămint, aici au fost organizate expoziţii reunind lucrări practice realizate în cadrul activităţilor pioniereşti şi al atelierelor şcolare. Vorbind cu mîndrie despre rezultatele obţinute la învăţătură şi în activitatea practică, pionieri şi elevi au exprimat, prin emoţionante cu(continuare în pag. a IlI-a) Astăzi, în jurul orei 10:00, posturile de radio şi televiziune vor transmite direct, din municipiul Iaşi, adunarea populară prilejuită de deschiderea anului de învăţământ 1989—1990 şi de vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în judeţul Iaşi. Astăzi începe noul an de învăţămînt O etapă superioară de pregătire şi formare pentru muncă şi viaţă a tinerei generaţii 15 septembrie — zi devenită de tradiţie, cu semnificaţie deosebită în viaţa tinerei generaţii de pe cuprinsul ţării, implicit al judeţului nostru şi deopotrivă în viaţa tuturor slujitorilor şcolii româneşti. Mijloc de septembrie care marchează debutul într-o nouă etapă de pregătire a elevilor şi studenţilor pentru muncă şi viaţă, pentru a deveni cît mai utili societăţii, aflat sub semnul marelui eveniment politic din viaţa partidului şi a ţării — Congresul al XIV-lea al partidului. 15 septembrie — începutul unui nou an şcolar în care cadrele didactice şi elevii vor trebui să demonstreze prin argumentul convingător al faptelor permanenta lor racordare la cerinţele îndreptăţite de progres şi dezvoltare reclamata de ascendenţa continuă a societăţii româneşti contemporana. Fireşte, în această zi festivă se cuvine să privim retrospectiv spre realizările anului şcolar trecut, dar mai cu seamă să ne îndreptăm gîndurile de angajare spre prezent şi viitor. Avînd deci în vedere faptul că procesul instructiv-educativ, pregătirea profesională, educaţia patriotică-revoluţionară şi moral-cetăţenească ale tinerelor generaţii trebuie să aibă un caracter dinamic, permanent, în noul an de invăţămint care debutează astăzi, ne revin sarcini de mare răspundere înscrise în Tezele pentru Gongresul al XlV-lea al partidului, formulate cu clarviziune de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în cuvîntarea rostită la Plenara G.C. al P.G.R. din 27—28 iunie a.c. (Continuare la pag. a II-a)