Tribuna Sibiului, octombrie 1989 (Anul 41, nr. 10002-10027)
1989-10-01 / nr. 10002
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VA! ORCAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XLI, nr. 10 002 Duminică, 1 octombrie 19894 pagini, 50 bani Serale şiconferinţe pentru date şi alegeri în organizaţiile de partid Angajare unanimă, responsabilă la înfăptuirea importantelor sarcini ce revin comuniştilor într-o mare unitate a industriei uşoare, cum este întreprinderea „Textila" Cisnădie, unde se desfăşoară totodată o complexă activitate — sortare şi spălare lînă, filatură, ţesătorii de covoare, pături şi stofe etc. — buna desfăşurare a activităţii în secţiile şi atelierele productive depinde, într-o măsură apreciabilă, de modul în care înţelege şi îşi face datoria personalul din secţia mecano-energetic. Acestuia îi revine sarcina deosebit de importantă de a asigura întreţinerea şi repararea utilajelor, la timp şi de bună calitate, în acest sens desfăşurînd o intensă activitate de realizare şi recondiţionare a pieselor de schimb necesare, a subansamblelor şi motoarelor electrice. Mobilizarea comuniştilor, a celorlalţi oameni ai muncii din secţie la soluţionarea operativă a tuturor problemelor apărute a fost — după cum au relevat dările de seamă prezentate în adunările generale ale celor trei organizaţii de partid, care s-au constituit cu această ocazie într-o singură organizaţie, conform măsurilor de îmbunătăţire a structurii organizatorice, indicate de conducerea superioară de partid — una din principalele preocupări de la precedentele alegeri şi pina in prezent. In toată această perioadă, sarcinile de plan ce au revenit secţiei mecano-energetic au fost îndeplinite, oamenii muncii din atelierele mecanice şi electrice, echipele de reparaţii de la ţesătorii şi filatură, în frunte cu comuniştii, reuşind să facă faţă, de fiecare dată, greutăţilor apărute. Se remarcă faptul că, în condiţiile realizării integrale a planului de reparaţii, prin mai buna organizare a muncii, prin recuperarea şi recondiţionarea cu forţe proprii a numeroase piese şi subansamble, s-au obţinut economii de peste 6 milioane lei. Acesta este şi rodul preocupărilor organizaţiilor de partid de a imprima fiecărui om al muncii spiritul de bun gospodar în economisirea materialelor şi pieselor de schimb, de a manifesta o grijă deosebită faţă de sculele şi utilajele cu care lucrează, de a executa reparaţii numai de bună calitate, asigurînd funcţionarea în siguranţă a utilajului, la parametrii proiectaţi. Au fost evidenţiate, totodată, multe din iniţiativele şi rezultatele colectivelor din fiecare atelier sau echipă, unde s-au remarcat numeroşi comunişti, care au constituit un adevărat exemplu de devotament şi abnegaţie. Nu au fost însă trecute cu vederea nici abaterile săvîrşite de unii membri de partid, impunîndu-se ca noul organ ales să acţioneze mai ferm, cu mai multă exigenţă pentru întărirea disciplinei de partid, pentru îmbunătăţirea stilului şi metodelor de muncă, în vederea sporirii capacităţii şi competenţei în rezolvarea problemelor apărute. (continuare în pag. a III-a) Nicolae ACHIM Intr-unul din atelierele de tricotat ciorapi al întreprinderii „7 Noiembrie“ Sibiu Foto: Fred MSS AGRICULTURA - ramură da bază a economiei naţionale armonios dezvoltate In cadrul complexului economic naţional, dinamic şi echilibrat, agricultura ocupă un loc de primă importanţă, avînd un rol practic de neînlocuit în transpunerea în practică a obiectivelor partidului nostru în procesul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintării ferme a patriei spre comunism. Este meritul incontestabil al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, că, încă de la Congresul al IX-lea a redefinit locul şi rolul agriculturii în cadrul economiei naţionale, a raportului optim dintre industrie şi agricultură, arătind că: „s-a pus capăt unei anumite subaprecieri, pornind de la teza generală că industria trebuie să aibă rolul hotărîtor în dezvoltarea economiei naţionale, fără să se neglijeze sau subaprecieze, în vreun fel, rolul agriculturii , fără de care nu se poate vorbi de o dezvoltare echilibrată a economiei naţionale, a construirii socialismului şi comunismului". Plecînd de la această cerinţă obiectivă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia că fără o agricultură modernă, de mare productivitate, capabilă să valorifice pe deplin cuceririle revoluţiei ştiinţifico-tehnice, nu se poate asigura edificarea noii societăţi, progresul multilateral al patriei, creşterea continuă a bunăstării întregului popor, schimbările survenite în această ramură de bază a economiei naţionale fiind în concordanţă cu obiectivele şi etapele strategice ale procesului revoluţionar de făurire a socialismului. Aplicînd creator, la condiţiile istorice concretedin ţara noastră, legităţile generale ale construcţiei socialiste, partidul nostru, secretarul său general, a (continuare în pag. a Il-a) DIX SUMAR: CALEIDOSCOP duminical (Pagina a IV-a) • Noutăţi pentru automobilist!; Maşină modernă destinată agriculturii (In pagina a ili-a) • Telegrame externe; Publicitate (In pagina a IV-a) B-dul 23 August, rceent reamenajat şi modernizat — o arteră cu o intensă circulaţie rutieră din municipiul Sibiu Foto: Fred MSS In spiritul sarcinilor subliniate de tovarăşul MIGOIAE CEAUŞESCU Realizări remarcabile pe linia obţinerii autonomiei energetice a unor localităţi De cîtva timp Staţia de biogaz de la I.S.C.I.P. Racoviţa, cea mai mare investiţie de acest gen din judeţul nostru, a început să producă. Nu mult, ce-i drept, dar pentru început este bine. Important este că lucrurile s-au urnit in sfîrşit şi reacţia a fost amorsată. La data ultimei noastre discuţii cu conducerea unităţii beneficiare a rezultat că mai trebuie montat un separator de condens şi de efectuat cîteva lucrări secundare. Admiţînd şi sperînd că perioada de probe de funcţionare va trece cu bine, putem considera că s-a deschis un nou capitol în ceea ce priveşte valorificarea surselor noi şi neconvenţionale de energie în judeţul nostru. Dar, indiferent ce va fi, credem oportun să profităm de acest moment pentru a sublinia cu satisfacţie că asemenea multor alte judeţe din ţară şi judeţul nostru se înscrie şi raportează obţinerea unor bunerezultate pe linia asigurării autonomiei energetice a unor localităţi. Astfel, prin valorificarea potenţialului hidroenergetic al judeţului s-a reuşit acoperirea necesarului de energie electrică a 5 comune, şi anume: Gura Rîului, Tilişca, Sadu, Poplaca şi Răşinari. Puterea instalată în centrale hidroenergetice de mică putere şi microhidrocentrale însumează 7 465 kW, ceea ce echivalează cu realizarea unei producţii anuale de energie electrică de 12 742 mii kWh. Este, de asemenea, credem oportun să ne reamintim că una dintre cele mai recente realizări în domeniu o reprezintă microhidrocentrala „Gura Rîului“ — sat, cu o putere instalată de 1700 kW, pusă în funcţiune în luna martie a.c., care asigură o producţie anuală de 2 100 mii kWh. Această microhidrocentrală valorifică potenţialul energetic al apei din conducta de alimentare a municipiului Sibiu. (continuare in pag. a II-a) Ion SORESCU