Tribuna Sibiului, decembrie 1989 (Anul 41/105, nr. 10054-10072 - nr. 1-9)

1989-12-01 / nr. 10054

V PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VAl­ibunu ORGAN Al COMITETULUI JUDEJEAN SIBIU AL P­ C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XLI, nr. 10 054 Vineri, l decembrie 1989 4 pagini, 50 bani Consacrarea marilor prefă- mare putere ştiinţifică şi iin­­ceri revoluţionare care au presionantă probitate politică dăltuit noul chip socialist al datele esenţiale ale constitui- României, îndeosebi pe baza lii, încă de acum peste 2 060 magnificei deschideri de ori­ de ani, a primului stat d­u conturi politice operată de Congresul al IX-lea al par­tidului, rămîne marca de centralizat, convieţuirea da­cilor cu statele şi civilizaţii­le acelor timpuri, procesul le­forţă a recent încheiatului manizării, lupta necurmată Forum, al XIV-lea, al parti­ pentru păstrarea fiinţei etni­ciului nostru. Congresul mari­ ce, toate conturînd nu au­ Strălucită sinteză analitică, generatoare de înalt optimism şi neţărmurită încredere în viitor steagul luptei, cîteodată cu grele pierderi, dar a făcut totul pentru a asigura viito­rul urmaşilor lui, viitorul po­porului nostru!“ întreaga argumentare, tra­iectul analitic sintetizator dau o mare strălucire pune­rii în evidenţă a organicită­­ţii dezvoltării noastre istori­ce, pe principiul suveran de­lor victorii socialiste, al tri­­tentic portret psiho-social al la care nu s-au abătut is­­omifului socialismului ştiin- românilor, linie de forţă a re­toricii şi oamenii politici de autentică probitate şi de bună credinţă ------------— „Historia­ţific, al deplinei independen- unui neţărmurit optimism­is­te, economice _________ şi politice, a ------------ ------- ■ ■■ ■ - —...........~ P Aceâstă°în^u- Raportul prezentat de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU (istoria — în- Sfreatto* pou- la Congresul al XIV-lea al partidului - magistrală analiză v-aTncovPlvTnd tenmeeatrUfost a drumului parcurs în anii socialismului, generoasă sp^% degaja m!f ideal secre- deschidere spre perspectivele luminoase ale comunismului credere ale po­jarul general .......... ■■ ------------------------- poarelor in pro­al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe baza unei strălucite sin­teze a organicităţii dezvoltă­rii istorice a societăţii socia­liste, ca o continuare logică a procesului istoric de for­mare şi afirmare, pe arena istorică, a poporului român. „Edificarea cu succes a noii pânduiri socialiste în patria noastră — se spune în Ra­port — constituie o continua­re logică a procesului istoric de formare a poporului ro­mân, a naţiunii, a statului naţional unitar român, a lup­tei împotriva dominaţiei străi­toric. »Aşa s-a format şi dez­voltat — spune istoria — po­porul român, care — moşte­nind de milenii cele mai înalte virtuţi ale înaintaşilor acestor meleaguri — le-a a­­părat întotdeauna, a făcut to­tul pentru a-şi asigura viaţa liberă şi independentă“. Generator de justificată prin forţă a fiinţei naţionale, în dreptul lor imprescriptibil de făurari ai Istoriei. „Numai înţelegînd bine toa­te acestea — subliniază cu tărie secretarul general al partidului nostru — vom pu­tea să tragem concluzii cores­punzătoare pentru activitatea de făurire a socialismului, de mîndrie patriotică este erin- dezvoltare a patriei noastre ţul marilor momente ale fău­ririi istoriei româneşti, la ca­re se asociază, în spiritul au­tenticei ştiinţe a istoriei, con­cluzia firească a priorităţii absolute a meritului istoric ne- a asupririi, pentru liber­ al poporului. „Dar întotdeau­nate şi independenţă, pentru progres economic şi social“. Succint şi sintetic, cu ac­centuarea fermă a momente­pe calea socialismului pentru întărirea independenţei şi su­veranităţii României!“. Toc­mai pe acest fundament ideo­logic, istoric şi politic aureo­lat de marea strălucire a a­­devărului istoric autentic, se înscrie cuvîntul de ordine al tezei tovarăşului Nicolae Ceauşescu de edificare a so­cialismului şi comunismului cu poporul şi pentru popor­ nu trebuie să subliniem că adevăratul făuritor al isto­riei, al vieţii, al naţiunii şi al independenţei este po­lor istorice definitorii pentru porul însuşi;­ el a fost acela acest proces, secretarul gene- care în nici o împrejurare rar al partidului trasează cu nu a capitulat, a ţinut sus Victor DOMŞA Zootehniştii îşi onorează angajamentele asumate în aceste momente de înaltă efervescenţă politică, cînd întregul nostru popor, strîns unit în jurul partidului, al secretarului său general, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, acţionează neabătut pentru transpunerea în viaţă a hotă­rârilor de mare importanţă istorică pentru prezentul şi viitorul ţârii, adoptate de Congresul al XIV-lea, zooteh­niştii din unităţile agricole de stat şi cooperatiste, în frunte cu comuniştii, depun eforturi deosebite pentru re­alizarea sarcinilor pe acest an şi pregătirea condiţiilor pen­tru ca, încă din prima zi a noului an, indicatorii de plan la toate activităţile să fie în­depliniţi exemplar. Iată, succint, modul cum se acţionează la ferma nr. 1 „Viile Sibiului“, a I.A.S. Dealul Ocnei: In fiecare dimineaţă se analizează mo­dul cum se îndeplinesc sar­cinile de plan pe fiecare în­grijitor. Atunci cînd apar ne­ajunsuri, acestea sunt cu o­­perativitate îndepărtate. încă de la jumătatea lunii noiem­brie, curent, îngrijitorii mul­gători Mihai Muntoiu şi Gheorghe Răduică şi-au în­deplinit sarcinile de plan, a­­tit la lapte cit şi la viţei. Intre îngrijitorii de vaci şi operatorul însămînţător există o strînsă conlucrare profesio­nală, care a condus la reali­zări remarcabile. Astfel, pînă la finele anului natalitatea va ajunge la 85 de procente. O atenţie deosebită se a­­cordă furajării animalelor pe categorii de vîrstă, stare fi­ziologică şi producţie. Vacile sînt lotizate. Raţiile se dis­tribuie cantitativ şi calitativ în funcţie de aceste cerințe. Printr-o astfel de organi­zare și desfăşurare a muncii, se prelimina ca pînă la data de 24 decembrie, curent, pla­nul anual să fie îndeplinit la pr­oducţia lapte pe fiecare vacă furajată. Până acum, au fost realizaţi indicatorii de plan la efective (plan 1043 capete — realizat 1148 cape­te), la spor în greutate (plan 69,8 tone — realizat 86,7 to­ne) şi la juninci trecute la turma de bază (plan 96 ca­pete — realizat 142 capete). „Acţionăm cu toate forţele şi toată priceperea — ne spune medicul veterinar Dumitru Rusu, şeful fermei — pen­tru ca sarcinile ce ne revin din programul naţional de dezvoltare a zootehniei să le îndeplinim exemplar“. L FLESCI­XN 1 Decembrie 1918 - Marea Unire Transilvania, marele platou din centrul rotundului româ­nesc, a fost dintotdeauna par­te componentă, inseparabilă, a întregului spaţiu de vieţui­re şi organizare politică ro­mânească, apartenenţa Tran­silvaniei la România fiind deci consecinţa unor stră­vechi realităţi istorice — de mult lămurite de oamenii de ştiinţă —, ce dovedesc, fără putinţă de tăgadă, că aceas­ta este ţară a românilor, ei stăpînind în întregime acest teritoriu cu multe secole îna­inte de pătrunderea popoare­lor migratoare. Chiar şi în condiţiile colonizării şi aca­parării cu forţa de către noii veniţi a unei părţi din pă­­mîntul Transilvaniei, românii au continuat să rămînă pro­prietarii tabulari pe cea mai mare parte din acest terito­riu; totodată, românii au con­stituit populaţia cea mai nu­meroasă din Transilvania, mai numeroasă decît toate cele­lalte naţionalităţi luate la un joc. Vitregiile nenumărate care ne-au încercat atîta amar de vreme au făcut, însă, ca, timp de sute de ani, pămîntul şi poporul românesc al Transil­vaniei să tînjească într-o con­figuraţie politică străină de rosturile lor fireşti. Intrată în primele secole ale actualu­lui mileniu în orbita regatu­lui feudal ungar, Transilva­nia nu s-a putut încadra nici­odată în ideea apartenenţei la acest regat. Caracterul ei etnic a rămas preponderent românesc de-a lungul tuturor secolelor; la fel şi legăturile multiple, în pofida graniţelor artificial despărţitoare, cu ţările surori extracarpatine, Moldova şi Ţara Românească, s-au consolidat cu temeinicie în timp, deşi noua stăpînire ungurească, prin organizarea de instituţii feudale care au exclus românii din viaţa de stat, i-au împins dincolo de bariera legii, socotindu-i to­leraţi în propria lor ţară. Principii maghiari ai Transil­vaniei de sub suzeranitatea turcilor au desăvîrşit în se­colele XVI—XVII opera de spoliaţiune a poporului ro­mânesc de aici. Servituţile impuse ţăranului român tran­silvan şi intoleranţa religioa­să duc faima suferinţelor pe care românii le suportă cu stoicism. Nici instaurarea do­minaţiei habsburgice în Tran­silvania, la sfîrşitul veacului al XVII-lea, nu curmă opre­siunea politică şi religioasă — reazemul habsburgilor fiind tot cele trei „naţiuni privile­giate“ şi cele patru religii re­­cepte —, ci o lărgesc adău­­gîndu-i o fiscalitate cruntă şi o aspră supraveghere po­liţienească a aspiraţiilor sale naţionale şi spirituale. Nu, Transilvania n-a fost o patrie a „maghiarismului“ — aşa cum încearcă s-o prezin­te o anume propagandă revi­zionistă şi revanşardă —, nici după dispariţia ca stat a Un­gariei medievale. De fapt, re­gatul ungar a fost o piedică în calea strînselor legături etnice, economice, politice ale românilor din toate provin­ciile locuite de ei, de un po­por care era acelaşi în Tran­silvania, Ţara Românească şi Moldova. Transilvania a fost însă ţara răsculaţilor de la Bobîlna, a voievodului Iancu de Hunedoara, a lui Ilie Io­­rest, Simion Ştefan, Sava Brancovici, a lui Inochentie şi Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Ioan Piua­­riu, a martirilor Oprea Mi­­clăuş, Moise Măcinic, Tudo­ran, a giganţilor ieşiţi din cremenea Apusenilor pentru a da glas uman, glas istoric noianului de suferinţe popu­lare — Horea, Sloşca şi Cri­­şan, a fost ţara luminatului patriot Gheorghe Lazăr, a lui Andrei Şaguna, Simion Băr­­nuţiu, George Bariţiu şi A­­vram Iancu, a lui Ioan Ra­­ţiu, Vasile Lucaciu şi Octa­­vian Goga. Dominaţia Ungariei asupra teritoriilor locuite de români a devenit în epoca modernă tot mai discutată şi tot mai şubredă. In evul mediu ea se menţine pe baza dreptului (continuare în pag a IlI-a) Prof. Mihai RACOVIŢAN TELEGRAME ADRESATE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, cu prilejul realegerii sale în suprema funcţie de secretar general al partidului (în pag. a IlI-a) Colectivul secţiei ţesătorie covor pluşat a întreprinderii „Tex­tila“ Cisnădie se remarcă prin hărnicie şi exigenţă pentru cali­tatea produselor livrate. Aici, autocontrolul, una din modali­tăţile de urmărire a calităţii se practică curent de către mais­trul Ioan Ciungu şi regionii Nicolae Haiieş Activităţi la «Clubul Presei*» Clubul Presei, în cola­borare cu Asociaţia Scrii­torilor din Sibiu, organi­­zează azi, 1 decembrie, de la ora 18, în sala Consiliu­lui Judeţean al Sindicate­lor, o manifestare dedica­tă împlinirii a 71 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. In deschidere, Mircea Tomuş,­­redactor-şef al revistei „Transilvania“ va prezenta intervenţia „Poe­zia şi Unirea“. Urmează o întîlnire cu poeţii Marin Sorescu, Pe­tre Ghelmez şi Ion Mircea, completată de două recita­luri de poezie ale cunos­cuţilor actori sibieni Ion Buleandră şi Constantin Chiriac. „Patria noastră — Lim­ba română“ este titlul mo­mentului poetic susţinut, sub coordonarea actorului Alexandru Bălan, de imn colectiv artistic de elevi de la Liceul „Octavian Go­ga“ format din Diana Lu­­pea, Nicoleta Mudran, Cristina Gîndilă şi Delia Corpodean. Seara va fi încheiată de un moment muzical oferit de violonistul Radu Ma­rius și violoncelistul A­­drian Ciucă, de la Filar­monica de Stat. • TN PAGINA A II-A: Sport... Sport.. Săptămîna TV

Next