Tribuna Sibiului, decembrie 1989 (Anul 41/105, nr. 10054-10072 - nr. 1-9)
1989-12-01 / nr. 10054
V PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVAlibunu ORGAN Al COMITETULUI JUDEJEAN SIBIU AL P C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN Anul XLI, nr. 10 054 Vineri, l decembrie 1989 4 pagini, 50 bani Consacrarea marilor prefă- mare putere ştiinţifică şi iinceri revoluţionare care au presionantă probitate politică dăltuit noul chip socialist al datele esenţiale ale constitui- României, îndeosebi pe baza lii, încă de acum peste 2 060 magnificei deschideri de ori de ani, a primului stat du conturi politice operată de Congresul al IX-lea al partidului, rămîne marca de centralizat, convieţuirea dacilor cu statele şi civilizaţiile acelor timpuri, procesul leforţă a recent încheiatului manizării, lupta necurmată Forum, al XIV-lea, al parti pentru păstrarea fiinţei etniciului nostru. Congresul mari ce, toate conturînd nu au Strălucită sinteză analitică, generatoare de înalt optimism şi neţărmurită încredere în viitor steagul luptei, cîteodată cu grele pierderi, dar a făcut totul pentru a asigura viitorul urmaşilor lui, viitorul poporului nostru!“ întreaga argumentare, traiectul analitic sintetizator dau o mare strălucire punerii în evidenţă a organicităţii dezvoltării noastre istorice, pe principiul suveran delor victorii socialiste, al tritentic portret psiho-social al la care nu s-au abătut isomifului socialismului ştiin- românilor, linie de forţă a retoricii şi oamenii politici de autentică probitate şi de bună credinţă ------------— „Historiaţific, al deplinei independen- unui neţărmurit optimismiste, economice _________ şi politice, a ------------ ------- ■ ■■ ■ - —...........~ P Aceâstă°în^u- Raportul prezentat de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU (istoria — în- Sfreatto* pou- la Congresul al XIV-lea al partidului - magistrală analiză v-aTncovPlvTnd tenmeeatrUfost a drumului parcurs în anii socialismului, generoasă sp^% degaja m!f ideal secre- deschidere spre perspectivele luminoase ale comunismului credere ale pojarul general .......... ■■ ------------------------- poarelor in proal partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe baza unei strălucite sinteze a organicităţii dezvoltării istorice a societăţii socialiste, ca o continuare logică a procesului istoric de formare şi afirmare, pe arena istorică, a poporului român. „Edificarea cu succes a noii pânduiri socialiste în patria noastră — se spune în Raport — constituie o continuare logică a procesului istoric de formare a poporului român, a naţiunii, a statului naţional unitar român, a luptei împotriva dominaţiei străitoric. »Aşa s-a format şi dezvoltat — spune istoria — poporul român, care — moştenind de milenii cele mai înalte virtuţi ale înaintaşilor acestor meleaguri — le-a apărat întotdeauna, a făcut totul pentru a-şi asigura viaţa liberă şi independentă“. Generator de justificată prin forţă a fiinţei naţionale, în dreptul lor imprescriptibil de făurari ai Istoriei. „Numai înţelegînd bine toate acestea — subliniază cu tărie secretarul general al partidului nostru — vom putea să tragem concluzii corespunzătoare pentru activitatea de făurire a socialismului, de mîndrie patriotică este erin- dezvoltare a patriei noastre ţul marilor momente ale făuririi istoriei româneşti, la care se asociază, în spiritul autenticei ştiinţe a istoriei, concluzia firească a priorităţii absolute a meritului istoric ne- a asupririi, pentru liber al poporului. „Dar întotdeaunate şi independenţă, pentru progres economic şi social“. Succint şi sintetic, cu accentuarea fermă a momentepe calea socialismului pentru întărirea independenţei şi suveranităţii României!“. Tocmai pe acest fundament ideologic, istoric şi politic aureolat de marea strălucire a adevărului istoric autentic, se înscrie cuvîntul de ordine al tezei tovarăşului Nicolae Ceauşescu de edificare a socialismului şi comunismului cu poporul şi pentru popor nu trebuie să subliniem că adevăratul făuritor al istoriei, al vieţii, al naţiunii şi al independenţei este polor istorice definitorii pentru porul însuşi; el a fost acela acest proces, secretarul gene- care în nici o împrejurare rar al partidului trasează cu nu a capitulat, a ţinut sus Victor DOMŞA Zootehniştii îşi onorează angajamentele asumate în aceste momente de înaltă efervescenţă politică, cînd întregul nostru popor, strîns unit în jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acţionează neabătut pentru transpunerea în viaţă a hotărârilor de mare importanţă istorică pentru prezentul şi viitorul ţârii, adoptate de Congresul al XIV-lea, zootehniştii din unităţile agricole de stat şi cooperatiste, în frunte cu comuniştii, depun eforturi deosebite pentru realizarea sarcinilor pe acest an şi pregătirea condiţiilor pentru ca, încă din prima zi a noului an, indicatorii de plan la toate activităţile să fie îndepliniţi exemplar. Iată, succint, modul cum se acţionează la ferma nr. 1 „Viile Sibiului“, a I.A.S. Dealul Ocnei: In fiecare dimineaţă se analizează modul cum se îndeplinesc sarcinile de plan pe fiecare îngrijitor. Atunci cînd apar neajunsuri, acestea sunt cu operativitate îndepărtate. încă de la jumătatea lunii noiembrie, curent, îngrijitorii mulgători Mihai Muntoiu şi Gheorghe Răduică şi-au îndeplinit sarcinile de plan, atit la lapte cit şi la viţei. Intre îngrijitorii de vaci şi operatorul însămînţător există o strînsă conlucrare profesională, care a condus la realizări remarcabile. Astfel, pînă la finele anului natalitatea va ajunge la 85 de procente. O atenţie deosebită se acordă furajării animalelor pe categorii de vîrstă, stare fiziologică şi producţie. Vacile sînt lotizate. Raţiile se distribuie cantitativ şi calitativ în funcţie de aceste cerințe. Printr-o astfel de organizare și desfăşurare a muncii, se prelimina ca pînă la data de 24 decembrie, curent, planul anual să fie îndeplinit la producţia lapte pe fiecare vacă furajată. Până acum, au fost realizaţi indicatorii de plan la efective (plan 1043 capete — realizat 1148 capete), la spor în greutate (plan 69,8 tone — realizat 86,7 tone) şi la juninci trecute la turma de bază (plan 96 capete — realizat 142 capete). „Acţionăm cu toate forţele şi toată priceperea — ne spune medicul veterinar Dumitru Rusu, şeful fermei — pentru ca sarcinile ce ne revin din programul naţional de dezvoltare a zootehniei să le îndeplinim exemplar“. L FLESCIXN 1 Decembrie 1918 - Marea Unire Transilvania, marele platou din centrul rotundului românesc, a fost dintotdeauna parte componentă, inseparabilă, a întregului spaţiu de vieţuire şi organizare politică românească, apartenenţa Transilvaniei la România fiind deci consecinţa unor străvechi realităţi istorice — de mult lămurite de oamenii de ştiinţă —, ce dovedesc, fără putinţă de tăgadă, că aceasta este ţară a românilor, ei stăpînind în întregime acest teritoriu cu multe secole înainte de pătrunderea popoarelor migratoare. Chiar şi în condiţiile colonizării şi acaparării cu forţa de către noii veniţi a unei părţi din pămîntul Transilvaniei, românii au continuat să rămînă proprietarii tabulari pe cea mai mare parte din acest teritoriu; totodată, românii au constituit populaţia cea mai numeroasă din Transilvania, mai numeroasă decît toate celelalte naţionalităţi luate la un joc. Vitregiile nenumărate care ne-au încercat atîta amar de vreme au făcut, însă, ca, timp de sute de ani, pămîntul şi poporul românesc al Transilvaniei să tînjească într-o configuraţie politică străină de rosturile lor fireşti. Intrată în primele secole ale actualului mileniu în orbita regatului feudal ungar, Transilvania nu s-a putut încadra niciodată în ideea apartenenţei la acest regat. Caracterul ei etnic a rămas preponderent românesc de-a lungul tuturor secolelor; la fel şi legăturile multiple, în pofida graniţelor artificial despărţitoare, cu ţările surori extracarpatine, Moldova şi Ţara Românească, s-au consolidat cu temeinicie în timp, deşi noua stăpînire ungurească, prin organizarea de instituţii feudale care au exclus românii din viaţa de stat, i-au împins dincolo de bariera legii, socotindu-i toleraţi în propria lor ţară. Principii maghiari ai Transilvaniei de sub suzeranitatea turcilor au desăvîrşit în secolele XVI—XVII opera de spoliaţiune a poporului românesc de aici. Servituţile impuse ţăranului român transilvan şi intoleranţa religioasă duc faima suferinţelor pe care românii le suportă cu stoicism. Nici instaurarea dominaţiei habsburgice în Transilvania, la sfîrşitul veacului al XVII-lea, nu curmă opresiunea politică şi religioasă — reazemul habsburgilor fiind tot cele trei „naţiuni privilegiate“ şi cele patru religii recepte —, ci o lărgesc adăugîndu-i o fiscalitate cruntă şi o aspră supraveghere poliţienească a aspiraţiilor sale naţionale şi spirituale. Nu, Transilvania n-a fost o patrie a „maghiarismului“ — aşa cum încearcă s-o prezinte o anume propagandă revizionistă şi revanşardă —, nici după dispariţia ca stat a Ungariei medievale. De fapt, regatul ungar a fost o piedică în calea strînselor legături etnice, economice, politice ale românilor din toate provinciile locuite de ei, de un popor care era acelaşi în Transilvania, Ţara Românească şi Moldova. Transilvania a fost însă ţara răsculaţilor de la Bobîlna, a voievodului Iancu de Hunedoara, a lui Ilie Iorest, Simion Ştefan, Sava Brancovici, a lui Inochentie şi Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Şincai, Ioan Piuariu, a martirilor Oprea Miclăuş, Moise Măcinic, Tudoran, a giganţilor ieşiţi din cremenea Apusenilor pentru a da glas uman, glas istoric noianului de suferinţe populare — Horea, Sloşca şi Crişan, a fost ţara luminatului patriot Gheorghe Lazăr, a lui Andrei Şaguna, Simion Bărnuţiu, George Bariţiu şi Avram Iancu, a lui Ioan Raţiu, Vasile Lucaciu şi Octavian Goga. Dominaţia Ungariei asupra teritoriilor locuite de români a devenit în epoca modernă tot mai discutată şi tot mai şubredă. In evul mediu ea se menţine pe baza dreptului (continuare în pag a IlI-a) Prof. Mihai RACOVIŢAN TELEGRAME ADRESATE TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, cu prilejul realegerii sale în suprema funcţie de secretar general al partidului (în pag. a IlI-a) Colectivul secţiei ţesătorie covor pluşat a întreprinderii „Textila“ Cisnădie se remarcă prin hărnicie şi exigenţă pentru calitatea produselor livrate. Aici, autocontrolul, una din modalităţile de urmărire a calităţii se practică curent de către maistrul Ioan Ciungu şi regionii Nicolae Haiieş Activităţi la «Clubul Presei*» Clubul Presei, în colaborare cu Asociaţia Scriitorilor din Sibiu, organizează azi, 1 decembrie, de la ora 18, în sala Consiliului Judeţean al Sindicatelor, o manifestare dedicată împlinirii a 71 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. In deschidere, Mircea Tomuş,redactor-şef al revistei „Transilvania“ va prezenta intervenţia „Poezia şi Unirea“. Urmează o întîlnire cu poeţii Marin Sorescu, Petre Ghelmez şi Ion Mircea, completată de două recitaluri de poezie ale cunoscuţilor actori sibieni Ion Buleandră şi Constantin Chiriac. „Patria noastră — Limba română“ este titlul momentului poetic susţinut, sub coordonarea actorului Alexandru Bălan, de imn colectiv artistic de elevi de la Liceul „Octavian Goga“ format din Diana Lupea, Nicoleta Mudran, Cristina Gîndilă şi Delia Corpodean. Seara va fi încheiată de un moment muzical oferit de violonistul Radu Marius și violoncelistul Adrian Ciucă, de la Filarmonica de Stat. • TN PAGINA A II-A: Sport... Sport.. Săptămîna TV