Tribuna, ianuarie-martie 1885 (Anul 2, nr. 1-73)

1885-01-15 / nr. 11

Nr. 11 Cronică. Soareaua costumată a reuniunii de patinat de aci se va ţine, favoritor fiind timpul, în 1 Februarie­­. Titula­r: „Un carneval pe ghiaţă“ cu iluminare, foc bengalic şi foc arti­ficial. Programul: 1. „Polonaise“ şi „Patinatorii“ (vals). 2. Intrarea prinţului „Car­ne­va­l“, pe sania festivă încungiurat de Harlequini, Pieroţi, etc. şi urmat de întreg publicul costumat (Marş de intrare din Tannhäuser). — 3. Cuadril(„Teufels- Cuadril“). — 4. Intermezzo comic (marş egip­­tian şi „Die Burgmusik). — 5. Arcuri contra, executate de domni şi doamne cu lampioane în mâni (vals „El Turia“). — 6. Vals, „Regina mea“. — 7. Răpirea eşarfelor, executată de membrii reuniunii („Hoch die Artillerie!“ polca repede). — 8. Fuga în şiruri cu lampioane (polca mazur). — La numerii 1, 2, 3 şi 8 ai programului sunt invitaţi a lua parte toţi parti­cipanţii. Lampioanele nr. 5 şi 8 vor fi execu­tate de reuniune. Fiecare punct din program se va face cunoscut prin un signal de trompetă şi poloneza începe precis la oarele 61/a. De la oarele 6­8 cântă musica regimentului de in­fanterie nr. 82 sub conducerea personală a mă­iestrului de capelă I. Schweriner. Pe locul de ghiaţă vor pute se se coboare numai cei costu­maţi sau cel puţin cari au pe cap un acopere­­ment bătător la ochi. Astăzi în 24 Ianuarie n. şi Mercuri în 28 după ameadi dela oarele 2­4 se vor ţine probe invitaţi fiind a se presenta toţi cei ce voiesc a lua parte la producţiunea din 1 Februarie.* Ministrul Trefort a adresat în interesul „industriei din patrie“, secţiunilor subalterne din resortul său o scrisoare ca aceste să elaboreze un proiect de ordonanţă ce ar fi de a se adresa tuturor institutelor din ţeară în scopul de a pre­găti obiectele industriale trebuincioase aci şi a influenţa ca cetăţenii să folosească aceste obiecte. * Ministrul de interne a adresat o ordo­nanţă tuturor municipiilor. Conform acestei or­donanţe ministeriale posesorii de spiţerii îşi vor pute alege şi pe viitor firmele lor, dar s­au de a încungiura luarea de firme care ar pute produce confusiune mai existând în aceeaşi localitate vre­o spiţerie cu asemene firmă. Posesorul de spi­ţerie e dar’ obligat conform artic. de lege XIV § 154 din 1876 a insinua jurisdicţiunii de prima instanţă firma luată. * Bal filantropic se va ţine Marţi în 10 Februarie st. n. a. c. în sala „hotelului naţional“ din Blaj în folosul „fondului pentru ajutorarea studenţilor miseri în cas de morb.“ Preţul intrării: pentru o persoană 1 fi., pentru familie de 3 mem­brii 2 f1., pentru familie de preste trei membrii 3 fi. v. a. Începutul la zi­ a­pare seara. * Representaţiune teatrală împreunată cu joc va arangia corpul învăţătoresc din Săcele Marţi în 15/27 Ianuarie a. c. în sala „hotelului internaţional“ din Cernat în folosul bi­bliotecii şcoalelor române din Săcele. Preţul de întrare la representaţiunea teatrală va fi: Locul I, 80 cr. de persoană; locul II, 60 cr. de pers.; locul III, în picioare 40 cr. de pers.; pentru copii 20 cr.; pentru bal se va plăti separat 2o cr. de persoană. începutul la 7 oare seara. * ce într’o sosesce la Sfânta­ Vinere şi cum so­­sesce, bate la poartă să-­l sloboadă în lăuntru. Sfânta­ Vinere îi grăiesce: — Cine eşti? Dacă eşti om bun şi de omenie, să întri, dacă eşti om rău şi viclean, să te deparţi de la casa mea depărtare de nouă mile, că am o căţea neagră cu dinţi de fer, cu mă­sele de oţel, cum te-apucă, tot te mâncă. — Sânt om bun, şi de omenie, Sfântă-Vi­nere. Atunci i se deschide poarta şi Sfânta-Vi­­nere cum îl vede, îl întreabă: — Voinice, voinice, ce veni te bate pe aici pe locurile acestea, pe unde încă suflet de om pământean n’a călcat pământul? Feciorul se pune şi-’şi povestesce din fir în păr năcazul, ce-’i ardea inima şi îi amăria viaţa, cum a fost el rău din samă afară, când a fost în leagăn, cum mamă-sa, într’un cias de amăreală, ca să-’l mai mulcomească ,i-a tăgăduit de nevastă pe Fiica a nouă mame şi cum el a plecat în lume cu gândul să nu se întoarcă acasă, pănă ce nu va da de urma ei, dar’ n’a aflat încă pe nime, care să­’l scie îndrepta la ea. Sfânta Vinere după­ ce îl ascultă, îi cuvin­­tează: — Voinice, voinice, nici eu nu sciu unde să te îndrept la Fiica a nouă mame, căci numai din veste, din poveste am audit despre ea, dar’ du-te la Sfânta Duminecă, că e mai mare ca mine și poate că va sei să-­ţi îndrepte păsurile pe căi scurte şi bune. (Va urma.) O TRIBUNA Din Alba-Iulia ni se comunică: „In sfîrşit vor înceta şi corespondenţele ce ne descriu în un chip atât de umbrit., S’a pornit un curent între inteliginţa noastră din loc pentru a înfiinţa o casină de lectură şi, de nu mă înşel, şi o bi­bliotecă. Pentru a pute însă crea ceva solid oameni încredinţaţi cu ducerea în­deplinire a acestor lucruri au cugetat a procede cu paşi siguri. Ne cade bine această veste, vom ave cunoscinţă a ne cunoasce mai deaproape şi ne vom bucura de mai multă viaţă socială.“ Am înregistrat şi speranţa cu plăcere şi vom înregistra cu mai multă plăcere faptul complinit. * Promovaţiuili. La universitatea din Buda­pesta a fost promovat la gradul de doctor în s. Teologie dl Iuliu Simon, teolog al diecesei ro­mâne de Gherla.* Himen. Dl Pompiliu Pipoş, redactor la diarul „Tribuna“ şi dr. în drept îşi va serba la Cluj, în 1 Februarie st. n. a. c. la oarele 12 din din cununia cu dşoara Aurelia Roşescu, din Cluj.’* Uitat în arest. Nu de mult am amintit despre uitarea în arest unguresc a unui sudit german. Acum vine „Pester Lloyd“ şi ne anunţă, că în arestul din „Aranyos-Marot a stat prins un biet de român cinci luni şi dece­niile. George Mureşan e numele uitatului de Dumnezeu şi de oamenii justiţii maghiare, în Sămbăta trecută s’a pertractat în senatul dis­ciplinar al curiei reg. causa disciplinară a pre­şedintelui de la tribunalul din Aranyos-Marot, Emeric Kulin, din a cărui neglijenţă a tre­buit bietul om să-­şi petreacă­­jilele în arest. Curia a condamnat pe Kulin la o pedeapsă de gradul al doilea, adecă la o simplă dojană şi la suportarea speselor de incuisiţie în sumă de 95 fl. — Procurorul, carele a propus o pedeapsă de 500 fl., a apelat, asemene şi apărătorul lui K­u­­lin. — Bine ne mai umblă! * Panduri tâlhari. Tribunalul din Timi­şoara a condamnat în c­ilele trecute pe doi pan­duri pentru tâlhărie la închisoare de 7 ani. Unul dintre aceşti oameni ai sigurității au stat în servit pănă în­­fiua pertractării finale. * Emigrarea. Din un singur comitat al Ungariei, Wieselburg, au emigrat în jumătătea a doua a anului trecut 138 persoane. * Dividendele grase sunt și astăzji la in­stitutele unguresci la ordinea dirii. Institutul de credit din Ada-Mako a câştigat 14,394 fl. 54 cr. cu un capital de 60,000 fl. şi solvesce 16 percente dividendă. Cassa generală de pă­strare din Zen ta a profitat 25,721 fl. 60 cr. cu un capital de 100,000 fl. şi va solvi 18 percente. Cassa de păstrare T i m i ş a n ă a avut cu un ca­pital acţionar de 100.000 fl. un profit de 11.117 fl. 82 cr. Solvesce însă din Causa dotării reservelor numai 5 percente dividendă. * Din Tulcea. Se comunică „Curierului B.“ că mai multe doamne şi d-şoare din societatea înaltă din oraşul Tulcea au luat iniţiativa înfiinţării unei societăţi cu scopul de a scoate din conversaţiu­­nea românească cuvintele franţuzesci, s­au fran­ţuzite ca „bonjeur, bonsoir, merci, madame, ma­demoiselle, monsieur“, etc. Toţi membrii cari ar rosti unul din aceste cuvinte în timpul conversaţiunii românesci vor fi amendaţi. Sumele ce se vor incassa într’un timp anu­mit se vor întrebuinţa în folosul săracilor oraşului. * Decoraţiune. Cetim în z­iarul „Românul“ că Maiestatea Sa împăratul Austro-Ungariei a decorat cu marea cruce a ordinului Leopold pe principele dl Gr. Ghica, preşedintele senatului român. Această distincţiune nu s’a dat pănă acum în România decât Em. S. metropolitului-primat şi dlui loan Brătianu.* Ministerul de comerciu al României con­tinuă precum cetim în „Voinţa naţională“ a se ocupa cu cestiunea înfiinţării ocoalelor de rîmă­­tori la Severin. S’a întrunit pentru această afa­cere consiliul superior al ministerului şi delega­­ţiunea consiliului comunal Severin, precum şi d-nii ingineri Lupulescu şi Stamatopolu, cari au studiat cestiunea ocoalelor. grului, dogmaticesce unită cu patriarchia de Con­stantinopol, este autocefală. Metropolitul ei pri­­mesce hirotonia de la biserica din Rusia, de unde primesce şi mirul. Preoţii în mare parte se tund şi se rad; ei poartă costumul muntenegrean cu armele, pe care le pun jos numai când au să oficieze serviciul divin. * Nihilistin După prinderea vestitului nihilist Lopatin, poliţia a ajuns în posesiunea de scrisori importante, pe basa cărora a arestat o mulţime de persoane, între cei arestaţi se află şi mai mulţi subofiţeri de artilerie. Deportarea la Siberia nu mai încetează. Poliţia are ordin ca pe or­ şi cine să-­l împuşce dacă se va apropia mai mult decât la o distanţă de 170 metri de închisorile în care sânt internaţi arestaţii. * * Batalioane de geniu se vor înfiinţa în număr de doue în România. * O depeşă din Constantinopol anunţă, că deşi proiectul băncii otomane cu privire la căile ferate orientale s’a considerat deja de acceptat, a îndemnat Poarta pe baronul „Hirsch“ la înaintarea de noue proposiţiuni şi se îndoiesce acum chiar şi despre proiectele făcute în urma acesteia de cătra Hirsch. Aşa se vede că Poarta eare nu poate să se hotă­­reascâ.* Biserica din Muntenegru. Autoritatea supremă eclesiastică din Muntenegru consistă din un singur metropolit, având lângă el un archi­­mandrit cu un mic personal. Biserica Muntene­Cutremur de pământ în Siberia. Se anunţă din Siberia că un cutremur îngrozitor a fost în oraşele Irkusk şi Kiahta. Geologii d­ic că acest cutremur are o oare­care legătură cu cele din Spania şi din alte părți. # Liga femeilor din Francia a hotărît să ceară înscrierea femeilor pe listele electorale pentru alegerile viitoare. Varietăţi. 3 (Un pianist pe tron). Una din rarele distracţiuni ale Sultanului Abdul-Hamid este de a petrece aproape în toate serile o oară la clavir; el cântă foarte bine. El face asemene compo­­siţiuni şi a terminat o bucată foarte frumoasă pentru orchestră, pe care a dedicat-o uneia din femeile sale, cea dintâiu în demnitate, şi care este în acelaşi timp soţia sa preferată; ea este fiica Sultanului Abdul-Azis. (Un testament original). Un literator rus, mort acum în cea mai mare miserie, a lăsat prin testament tot ce avea, corpul seu, fa­cultăţii de medicină din Kasan, şi aceasta pentru motivele următoare: „Ochii mei vor pute să servească de subiect de studiu învăţaţilor; am usat şi abusat de dînşii în toate modurile, cetind şi scriind într’una, pe­trecând nopţi întregi în cafenelele pline de fum, etc., şi cu toate aceste­a mi-am conservat ve­derea până la etate de şepte-deci de ani. „Craniul meu este ciudat: el are aproape aceeaşi mărime ca craniul lui Apolon de la Bel­vedere, şi cu toate aceste, deşi conţine mulţi creeri, n’am făcut în toată viaţa mea decât nebunii“. (Recolta tutunului în Turcia). Dacă regulamentul recoltei tutunului în Turcia pe anul 1884, în termeni generali, ea a fost bună şi îndoită decât a anului trecut; ea se poate cifra: 4.618.000 chilograme al căruia preţ este de 8.014.000. Calitatea este foarte bună. Se scrie, că tutunul se împarte în diferite soiuri; principala calitate este cunoscută sub denomi­naţia de „capitală otomană“ şi preţul său variază între 10—13 lei pe barman (76/10 chilograme). Soiul numit „Marsilia“ care slujesce la fabricarea ţigaretelor valorează dela 10 fr. 25 b. —14 fr. 80. Calitatea arisă „Egipet“ se vinde cu 13 lei 65 b. — 22 lei 75 b. (Arderea cadavrelor în germania.) Numărul arderilor cadavrelor la Coburg trece acri peste cifra de 200. De la 1878 data creării apa­ratului cremator la Coburg, numărul arderii ca­davrelor a crescut din an în an, după cum arată cifrele următoare: 1879, 17; 1880, 16; 1881 şi 1882, 33; 4 în fie­care an; 1883, 47 şi 1884, 54. Dintre cei 200 morţi ale căror cadavre au fost arse, 62 au fost din Gotha şi 128 străini. După sexe, ei se împart în 126 bărbaţi, 69 fe­mei şi 5 copii. (Pesci reînviaţi prin vinars.) Pănă bine de curând vinarsul se aplica pescilor numai ca adaus constitutiv al unor gătituri, cu scop de a-’i face mai delicaţi la gust; nime însă nu s’a cugetat a le aplica această băutură spirituoasă, pănă sunt încă vii, ca mijloc întăritor şi re­creator. Această idea o avu acum de curând, un membru al comisiei de pescuit în rîurile Statu­­rilor-Unite ale Americei de nord. Aflând acesta într’o 5 pesci aruncaţi afară dintr’un basm­ oficial, ca morţi, îi luă cu sine pentru a le face secţiunea. Observând însă la ei puţine semne de viaţă îi puse într’un vas cu apă, dar’ neno­rocitele fiinţe, înnotau tot cu burta în sus, ca pescii ce se află în doaga morţii. Observatorul nostru, mişcat poate prin o înaltă apreciare per­sonală a proprietăţilor recreătoare a­le vinar­sului, avu­ fericita ideă a versa în gura fie­cărui din pescii amorţiţi câte o picătură de vi­nars. Efectul fu momentan şi aproape magic. Nu numai că toţi să arătau cuprinşi de o vi­goare repentină, ci se şi întoarseră cu toţii în posiţia lor naturală înnotând cu mare vioiciune prin vas. Experimentul repetat în o mulţime de caşuri analoge, dădu tot acelaşi resultat, ast­fel că poate fi privit ca documentată puterea re­creatoare a vinarsului asupra vieţii pescilor, scoşi din elementul lor natural. De altcum e cunoscută mai de mult o pre­cădere analogă, prin care pescilor, ce au a fi transportaţi pe uscat în depărtări mai mari, li se aplică în gură o bucată de pâne muiată în vi­nars, cu scop de a-­i preserva în contra strică­ciunii, la care altcum uşor sunt supuşi, când transportul ţine câteva z­ile, mai ales vara. Convocare. Adunarea generală a „Societăţii ro­mâne de lectură“ din Sibiiu se convoacă pe­­ziua de Duminecă 1 Februarie 1885 n. la 4 oare p. m. în localul societăţii, strada Cisnădiei nr. 7. La această adunare generală se invită cu tot onorul p. t. membrii ordinari ai numitei so­cietăţii rom. de lectură. Directorul. Convocare. Prin aceasta se convoacă toţi domnii con­­soţi de la mina „Alexandru, Patria română din muntele Botesiu“ la o şedinţă ordinară pre­diua de 19 Februarie a. c. st. n. la 10 oare a. m. în localitatea directorului de rodină Candin David. Obiectele de pertractare vor fi: I. Revizuirea raţiunilor din 10 Ianuarie 1883 pănă în 9 Fe­bruarie a. c. H. Statorirea lucrării de mină. II. Statorirea salarului personalului cassei. IV. Da­­torinţele de oficiu a personalului. V. Alegerea directorului şi a întreg personalului, şi alte obiecte insinuate direcţiunii în scris cu 24 oare înainte de adunare. Candin David, dir. minei. Posta ultimă. Londra, 25 Ianuarie­­. S’a întâm­plat o explosiune de dinamit la Tower. Au fost vre-o 70 persoane în turnul alb. Două explosiuni s’au întâmplat şi în par­lament făcând daune însemnate. Roma, 25 Ianuarie n. „Agenţia Şte­fani“ dice, că nu s’a trimis Angliei nice o notă diplomatică din parte Italiei asupra con­tra proiectelor franceze. Ialia nu a răs­puns Angliei, ci a trimis direct Franciei răspunsul privitor la contraproiectele fran­ceze. Pag. 43 Serviciul telegrafic al „TRIBUNEI“, Budapesta, 26 Ianuarie­­. Consi­liul de comunicaţie a ţinut ieri şe­dinţa constituantă fiind de faţă ministrul Kemény, secretarul de stat B o r o s s , cernnţele suprem Desideriu Bánffy, direc­torii de căi ferate Boross şi Ivánka, vice-preşedintele reuniunii de agricultură a ţerii contele Dessewffy, vice-admiralul Bauer, mai departe representantul camerii comerciale din Budapesta. Ministrul Ke­mény ocupând locul presidial expune foarte detailiat starea de comunicaţiune a ţerii. Cu organizarea lucrărilor publice merge mână în mână construcţia reţelei de căi ale ţerii. Regularea fluviilor se presentă ca o necesitate nu mai puţin urgentă, în prima linie regularea Dunării de la Dé­vény — Radvány apoi trecerea dela Poarta-de-fer. Ministrul pune în perspec­tivă săvîrşirea reţelei căii ferate de stat şi organisarea unor părţi ale administraţiunii poştei, şi despre administraţia telegrafului ministrul se va pronunţa în curând. Spre elaborarea regulamentului intern s’a ales un subcomitet. Paris, 26 Ianuarie­­. Resultatul alegerilor pentru senat: 67 repu­blicani, 20 conservatori. Republicanii câștigă 22 de fotoliuri. Malta, 26 Ianuare n. Naia de răs­­boiu italiană ,Principe Amadeuu, a în­durat «naufragiu înspre răsărit de Port- Said. Director: Ioan Slavici. Redactor responsabil: Cornel Pop Păcurar.

Next