Tribuna, ianuarie-martie 1886 (Anul 3, nr. 6-74)
1886-01-09 / nr. 6
Nr. 6 C. cav. de Popovici, E. Popovici, G. Popovici, T. Popovici, B. de Pruncul, T. Simionovici- Venti, I. Stefanelli, Gr. br. Stîrcea, G. Turturean, V. Vasilescu, V. Zacharoschi. Costumul naţional e bine văzut. Preţul pentru lege 20 fl., pentru persoană 4 fl., în familie 3 fl. Biletele se vor vinde la 2, 3, 4 Februarie st. n. dela 1 până la 6 oare p. m. în localităţile societăţii filarmonice.* Societatea academică socială-literară „România Jună“ din Viena,şi-a ales pe an. 1886 următorul comitet: Drd. med. G. Filipescu- Brăescu, president; Drd med. Al. Pop, vicepresident; stud. jur. loan Crăciunel și stud. jur. loan bar. de Stîrcea, secretari; stud. jur. loan Mavrocordatu, controlor; stud. med. G. A. Ţieranu, cassar; stud. med. Iosif Turcu, bibliotecar; stud. silv. loan Deacu, econom. In comisia literară Drd filos. Ilie B. Gherghel, Drd red. şi stud. filos. George Popoviciu, stud. med. loan Papanicol, stud. med. LG. Ţiefan şi stud. med. Aurel C. Popoviciu, în comisia revedătoare: Drd med. Dum. Pubaciu, Drd med. D. A. Goilav și stud. med. Victor Roşea. * Reuniunea învățătorilor români gr.-or. din districtul „Abrud“ a dat în 29 Decemvrie st. v. 1885, în acest oraş o şedinţă publică cu următorul program: 1. „Cuvânt de deschidere“ de vice-preşedintele reuniunii, G. Candrea. 2. „Şi oare te-am perdut pre tine“ romanţă de Schiller, solo-bariton, de N. Corcheşiu. 3. „Femeia română“ — crescerea şi educaţiunea ei — disertaţie de I. Motora. 4. „Nu voiu spune a mea durere“, romanţă de I. Dinic, solo de d-na învăţătoare E. Aliescu, cu acompaniament de vioară, de N. Corcheşiu. 5. Forme noue de limbă la poetul Eminescu“, disertaţie de Gr. Sima. 6. „Un suspin“, de A. Murăşan, declamat de G. Candrea. 7. „Carneval de Veneţia“ executat pe vioară de N. Corcheşiu. 8. „Cântec vânatoresc“ de V. Bumbac, cântat de corpul învăţătoresc. După finirea programului a fost petrecere cu dans. Cu această ocasiune au întrat următoarele suprasolviri în folosul fondului reuniunii noastre, cari domni contribuenţi binevoească a primi călduroasa noastră „mulţumită publică“ pentru zelul arătat faţă de causa învăţătorului român. Din Abrud: dd. I. Gali, protopresbiter 40 cr.; I. Crişan, adv. 1 fl. 20 cr.; A. Filip, adv. 2 fl.; Borza, pădurar 60 cr.; Oc. Boer, jur. absolut 40 cr.; Perzian, comerciant 60 cr.; I. Visa, comerciant 1 fl.; Knoblauch, hotelier 1 fl. 40 cr.; Hendrea, comerciant 40 cr.; Al. Marșani, comerciant 40 cr.; N. Cirlea, pielar 1 fl. Din Buciumani: d-nii Al. Danciu, director de mine 2 fl. 40 cr.; Al. Macavei, prop. de mine 1 fl. 20 cr.; Aron Macavei, prop. de mine 1 fl.; N. Băesafi, preot gr .-or. 1 fl.; Dr. A. Chișbac, 1 fl.; I. Ciura, preot gr.-cat. 1 fl.; N. Adamovici, preot gr.-or. 1 fl.; I. Iancu, preot gr.-or. 1. Din Roşia: d-nii Dr. Balint, med. mont. 80 cr.; A. Popescu, notar cerc. 20 cr.; G. Cosma, proprietar de mine 1 fl.; Al. Ciora, 70 cr.; E.ochman, înv. gr.-cat. 40 cr.; I. Hochman, farmacist 40 cr. Din Câmpeni: dl R. Furduiu, poresbiter 40 cr. Preste tot venitul total a fost de 71 fl. 50 cr., din care substragendu-se spesele de 58 fl. 60 cr., resultă un venit curat de 12 fl. 90 cr., care sumă s’a şi administrat la locul competent. — Câmpeni, 4 Ianuarie v. 1886. Ioan Candrea, vice-preşedinte. * Şedinţă festivă, ţinută în 25 Decemvrie 1885 de societatea de lectură a tinerimii de cl. VII şi VIII din gimnasiul gr.-cat. de Beiuş. Tinerimea română din cl. VII şi VIII a gimnasiului român grecat de Beiuş precum în anii precedenţi aşa şi acum inspiraţi de glorioasa reamintire a fundatorilor şi mecenaţilor gimnasiului nostru, arangiară şi în acest an la 25 Decemvrie 1885 — pe care e le cade şi doua de parastas pentru primul, marele fondator al gimnasiului, a lui în Domnul fericitului prelat Samuil Vulcan, o şedinţă publică festivă, cu următorul program: 1. „Marşul lui Mihai Eroul“, executat de corul instrumental sub conducerea lui Ştefan Nagy şi supraveghiarea d-lui profesor Traian Farkas. 2. „Cuvânt de deschidere“ prin conducătorul societăţii dl prof. Vasiliu Ştefănică, în care arată folosul acestui gimnasiu, mai ales pentru părţile ungurene locuite de Români 3. „Cântecul gintei latine“, executat de corul vocal, sub conducerea d-lui prof. Ioan Butean. 4. „Caher“, de I. Negruzzi, declamată de Nicolae Popovici, stud. de cl. VII. 5. „Polca Irina“, de Stefan Nagy, execut, de corul instrumental. 6. „Die Bürgschaft“, de Fr. Schiller, declamată de Romul Vernica, stud. de cl. VIII. 7. „O privire fugitivă asupra literaturii române în secolii XVIII şi XIX“, disertaţiune de loan Domian, stud. de cl. VIII. 9. „Valurile Dunării“, vals de I. Ioanovich, execut. de corul instrumental. 10. „Pokainé“, de P. Gyulai, declamată de Iustin Ardelean, stud. de cl. VIII. 11. „Steaua României, exec. de corul vocal. 12. „Potpouri române“, de St. Nagy, exec, de corul instrument. 13. „Muciu Scevola“, de P. Dulfu, declamată de Iuliu Moldovan, stud. de cl. VIII. 14. Polca „Kincsem“, exec, de corul instrumental. 15. „Curânt de închidere“ prin conducătorul societății. 16. „Drum bun“, executat de corul vocal — sub al cărui răsunet publicul părăsi sala. Beiuş, 10 Ianuarie 1886, Ioan Costea, not. corespondenţelor. *vîrşită în înţelegere de mai multe persoane. Defraudările sunt de altcum foarte isteţ mascate prin compunerea cifrelor, încât o revisiune superficială uşor le-ar fi trecut cu vederea. Pănă acum s’a constatat o defraudare în suma de 4000 fl. Ministrul de justiţie Pauler a recercat pe procurorul suprem din Budapesta, K o s m a, să înceapă cercetarea criminală în această afacere. Procurorul suprem a trimis pe procurorul de stat al Budapestei pentru revizuirea cărţilor de comptabilitate ale procuraturii din Zălau, începând de pe la a. 1870. Procurorul Havas va petrece la Zălau mai multe săptămâni. Din Timişoara se telegrafează, că guvernul turcesc voieşce să înfiinţeze acolo un viceconsulat, a cărui conducere se va concrede lui Leon Schwimmer.* Defraudare. Protocolistul Grodian de la oficiul de poliţie al cercului VI din Budapesta a fost dovedit cu o defraudare în suma de 110 fl. bani depuşi.* Desparţementul unguresc al reuniunii de asigurare „Adriatica“ a ales de director al seu pe bar. Frideric Podmaniczky , fost intendant al operei reg. şi al teatrului naţional maghiar. Directorul general, în cuvântarea de recomandare, azis între altele: „Noi am hotărît să transformăm agentura noastră generală în o secţiune ungurească . . . Cine nu cunoasce în această ţeară pe ... . patriotul sărbătorit! . . . .“* Agitaţiuni panslave în Pojon. Am fost adus şi noi scriea despre mai multe relegări de teologi din seminarul teologic din Pojon pentru „agitaţiuni panslaviste“. Din Pojoni se scrie lui „Pester Lloyd“, că advocatul Vendel Kutlik, pretinsul agitator care se fie pus în stare de acusaţiune, drept agitator prim. * „Defraudarea“ din Chichinda - mare. Peste 2500 cetăţeni din Chichinda-mare au ţinut o adunare, în care protestează în contra administraţiunii defrauduloase a oraşului şi cer completarea representanţei comunale. * Un vot pentru egala îndreptăţire a Rutenilor. Consiliul comunal al cetăţii Colomea, în care evreii formează majoritatea, a hotărît să petiţioneze la dietă pentru introducerea egalei îndreptăţiri a limbei rutene cu cea polonă.* „Să jucăm pentru Kultur-egylet“. Sub acest titlu comunică „Magyar Polgár“ din Cluj, că filiala „Kultur-egylet“-ului din Mediaş a luat în perspectivă ţinerea unui „bal de cultură“ la 14 Februarie.* Conferenţele militare în România. „Revista armatei“ face în ultimul seu număr următoarea propunere foarte folositoare mai cu seamă pentru tinerii ofiţeri, cari nu cunosc în toate amănuntele lui scientifice şi strategice răsboiul independenţei României. Credem, că pentru a profita mai bine de cheltuielile ce se fac cu întreţinerea clubului militar şi pentru a face, ca ofiţerii să se adune mai des, ar fi bine ca comitetul clubului se organiseze nisce conferenţe, regulat odată pe săptămână, în tot timpul iernei, deosebit de conferenţele mari, la cari asistă adeseori M. S. Regele, şi cari sânt în număr restrîns şi la epoce determinate. Aceste conferenţe ar fi niste conferenţe intime, asupra unor subiecte scientifice mai puţin generale şi menite a face lumină asupra cestiunilor, cari interesează deaproape pe ofiţerii diferitelor arme. Aceste conferenţe ar fi publicate apoi în „Revista armatei“ sau chiar în broşuri speciale spre a se răspândi în armată. Cât de interesant ar fi de exemplu, ca un conferenţiar să ne facă istoria răsboiului nostru din Bulgaria, la cari tinerii noştri ofiţeri n’au luat parte, şi din care ei ar ave multe de învăţat! Rugăm cu insistenţă pe comitetul clubului militar, ca să organiseze aceste conferenţe în înţelegere cu dl comandant al corpului de armată şi sântem siguri, că vor ave recunoscinţa ofiţerilor. * Nenorocire în Chili. Din Newyork se depeşează, că la 15 a. e. n. s’a nenorocit în apropierea Valdiviei (Chili) un tren militar, în care se aflau preste 500 soldaţi. Unspreciece ofiţeri şi nouăsprezece soldaţi au murit, vre-o optzeci persoane au fost greu rănite. * Emigrarea Turcilor în Rumelia. „Pokrok“ e informat din Filipopol, că Turcii din Rumelia se pregătesc în mare măsură să emigreze în Asia, îşi vînd moşiile şi proprietăţile pe preţuri de batjocură, fiindcă nu se pot deda cu nouăle stări din Bulgaria, deşi unirii nu se opun, ba chiar au intervenit la Sultanul prin preoţii lor pentru ea. Posesorii turci, când îşi vînd realităţile, atrc: „Dorinţele voastre s’au împlinit dar’ noi nu putem exista aci. Vom merge acolo unde este cruce şi unde nu sună clopotele“. între Pomacii din munţii Rhodope, şi anume între satele nesupuse, în acea republică pomacă, care nu se ţine nici de Turcia nici de Rumelia, se observă o mare mişcare. Când delegaţii turci aveau se sosească în Filipopol, Pomacii luară o atitudine ameninţătoare faţă cu Bulgarii, ei declarară, că o vor ajuta Sultanului ca să atace pe Bulgari, în unele sate din districtele Rapclo şi Konjus, Pomacii se pregătiră chiar să deschidă ostilităţile în contra Bulgarilor. Dar’ această mişcare a încetat, în Filipopol se consideră unirea ca un fapt ce nu se mai poate schimba. Funcționarii primesc deja lefurile de la guvernul bulgar, scădendu-li-se opt procente pentru scopuri de răsboiu. * Malversațiuni la procuratura reg. din Zelau. Oficiul de comptabilitate din ministerul de justiţie a descoperit în timpul mai nou în raţiociniile anuale ale procuraturii din Zălau erori, cari îndreptăţesc a conclude la o defraudare să tribuna Indigenate în România. S’au sancţionat legile prin care se recunoasce şi se acoardă calitatea de cetăţean românilor P. I Dan, Pavel B. Panţu, Panait Chiriazi, D. Scurei, G. Bucur Cloacă, Ed. Seyman, Ioan Vineş, şi C. D. Sutzu. * Adelina Patti a dat Sâmbătă seara ultima representaţiune la teatrul naţional, din Bucuresci cu acelaşi succes strălucit ca şi în celelalte seri. De aci celebra cântăreaţă a plecat la Viena.* Revărsare de ape în România. Prahova şi Teleajenul au debordat din causa sloiurilor de ghiaţă, care au oprit scurgerea regulată a acestor ape. Din causa acestor debordări, vreo 3 stîlpi telegrafici, cei mai înalţi şi care se aflau îngropaţi chiar în alina sus numitelor rîuri, au fost dărîmaţi, ceea ce a făcut ca circulaţia telegrafică pe linia Ploeşti-Tergovişte să fie întreruptă.* Transport de ghiulele pentru România. Din Praga se scrie, că în 14 i. e. n. au trecut pe la staţiunea Bodenbach 20.000 ghiulele de tunuri cu destinaţiune pentru România. Transportul umplea 11 vagoane. Se spune, că vor urma încă şi alte transporturi de material de resboiu tot cu destinaţiune la România. * Foamete în România. Lui „Pester Lloyd“i se telegrafează din Bucuresci, că în mai multe comune din districtul Galaţi ar fi isbucnit foametea. Consiliul districtual a hotărît cumpărarea de bucate şi împărţirea la cei lipsiţi. * Vieaţă lungă, în noaptea de 5 Decemvrie curent, a încetat din vieaţă femeia Bălaşa lui Niculae Tanara din comuna Priboiu (România) judeţul Dâmboviţa, de 116 ani trecuţi. Societate nouă în Iaşi. Pentru anul 1886 înregistrăm cu plăcere înfiinţarea unei societăţi, care va purta numele Hi Ilaria. Această societate scrie „Curierul Balasan“, s-a constituit în Iaşi sub administraţiunea unui comitet, care numără între membrii sei multe persoane onorabile cunoscute în oraşul nostru şi are de scop introducerea şi propagarea de petreceri prin întruniri sociale. Deocamdată sunt proiectate patru serate dansante în decursul acestui carneval, câteva representaţiuni teatrale de diletanţi în decursul postului viitor, o excursiune de plăcere în Ziua de 1 Mai şi una în timpul culesului viitor. Plata de inseriere este de 4 lei noi, eare aceea a contribuţiunii anuale de 6 lei. Comitetul va împărţi invitaţiuni, pentru ca doritorii să se înscrie ca membri în această societate. Amănuntele se vor face cunoscute la timp. * * Mare vânătoare în România, ziarele oficioase anunţă o mare vânătoare, care se va face spre Frătesei şi la care va asista şi M. S. Regele României. Sunt invitaţi din ordinul M. S. Regelui a lua parte la această vânătoare miniştrii puterilor străine, mai mulţi senatori, deputaţi şi generali români. * O nouă republică. Se anunţă din Capetown, că o nouă republică s’a fundat în Ovamboland (la Nord dela Damarland), sub numele de republica Upingtonia. Teritorul noului stat este format din terenuri cumpărate dela indigeni și aceste terenuri vor fi concese Europenilor. * Instiinţare. Multele agende de tot soiul sporite în zilele din urmă în un mod foarte însemnat, abia îmi lasă timpul de lipsă la redactarea ziarelor „Amicul Familiei“ și „Preotul Român“. Drept aceea voind a-mi jertfi tot timpul disponibil spre a ridica aceste două ziare au mele la niveul publicisticei moderne şi aflând pentru continuarea scrierii periodice poporale „Cărţile Săteanului Român“ un individ destoinic în persoana d-lui Ioan Pop Reteganul, bine cunoscut publicului român din scrierile sale de până aci. —i i-am transpus d-sale redactarea şi editarea mai departe a acestei scrieri. Despărţindu-mă dar’ prin acestea de „Cărţile Săteanului Român“ înfiinţate chiar acum sânt dece ani (1 Ianuarie 1876) mulţumesc din inimă fierbinte tuturor Românilor de inimă şi simţeminte căci, în butul tuturor pornirilor duşmănoase şi a număroaselor procese de presă urlite contra noastră în decursul acestor Zece ani, ne-au rămas credincioşi susţiitori , fie ca colaboratori, fie ca abonaţi, împărtăşească, îi rugăm, în binevoitorul lor sprijin moral şi material şi pe noul redactor-editor, care de bună seamă îşi va da toată instinţa spre a se face demn de acest sprijin , îmbunătăţind din ce în ce mai mult „Cărţile Săteanului Român“. Dumnezeu cu noi şi cu causa noastră! Gherla, 10 Ianuarie 1886 st. n. N. F. Negruţiu m. p., redactor şi proprietar. Rugare. Precum se vede din însdiinţarea de mai sus, am luat asupra-mi redactarea şi editarea pe mai departe a scrierii periodice poporale „Cărţile Săteanului Român“ susţinută pănă aci cu atâtea jertfe din partea d-lui N. F. Negruţiu, proprietar în Gherla şi redactor al Zilelor „Amicul Familiei“ şi „Preotul Român“. Drept prin acestea deschid abonament pe anul 1886 la scrierea poporală: „Cărţile Săteanului Român“. Va eşi la 1/13 a fiecărei luni câte o carte de ocoală în învălitoare colorată-papir bun, tipar mărunt şi îndesat, şi va publica: 1. Biografii de ale bărbaţilor români, cari au cultivat literatura, cu deosebire cea poporală, aducând totdeauna mustre din scrierile lor. 2. Anunţuri despre scrieri, cu deosebire poporale, vechi şi noue. 3. Material pentru literatura pur poporală: poveşti, fabule, proverbe, datine, cântece de tot soiul vechi şi noue ş. a. 4. Notiţe economice şi îndrumări speciale relative la cultivarea pomilor şi a altor romi de economie. 5. Articoli din higiena poporală. 6. Varietăţi ce stim că interesează pe poporul nostru — politică însă — ba. 7. Articolii din literatura scrisă, cari vom crede că sânt interesanţi pentru poporul nostru. Cerem dlar’ sprijinul moral şi material al publicului cetitor român şi mai ales al prea veneratului cler, al onorabilului corp învăţătoresc şi al tuturor cărturarilor dela sate — spre a putea satisface justelor aşteptări. Cartea I va apără preste câteva Zie şi se va expeda gratis oricui o va cere. Preţul de abonament pe un an 1 fl. 20 cr., pe la an 60 cr., ne rugăm a se asigna cât mai curând la adresa: Redacţiunii de la „Cărţile Săteanului Român“ per Balăzsfalva în Sâncel. Dumnezeu ne-ajute ! loan Pop Reteganu, redactor-edit. al „Cărţilor Săt. Rom.“ Posta ultimă. Sofia, 19 Ianuarie n. Guvernul bulgar a acceptat propunerea Germaniei, în urma căreia se statoresce Bucuresti, ca loc al negociărilor de pace. New-York, 19 Ianuarie n. Guvernul uniunii a trimis o corabiă de răsboiu spre insulele Samoa. I’aff. 23 Serviciul telegrafic al „TRIBUNEI*. Budapesta, 20 Ianuarie n. Cassa deputaţilor. Budgetele mai mici desbătute s’au votat. La budgetul croat Thaly declară între aprobarea generală a casei că Banul Hederváry luptă cu credinţă pentru idea de stat ungar representată prin el. Ar fi numai cuviincios ca parlamentul ungar, fără deosebire de partid, să accentueze meritele lui câştigate în această direcțiune și să declare că în această luptă nobilă Inderetul Banului stă națiunea întreagă. La cheltuielile pentru Fiume, Csernatonyi clarifică rapoartele fiumane care nu dau prilegiu la îngrijiri. Din contră. Fiumanii sunt aceia la care cu orice ocasiune de activitate, dau expresiune sentimentelor de alipire cătră Ungaria. (Aprobări.) Sofia, 20 Ianuarie. Răspunsul Bulgariei la nota puterilor respinge propunerea de desarmare, indicând la Serbia, care continuă cu înarmările în un mod mai febril ca oricând. Bulgaria va desarma îndată ce puterile vor garanta, că Serbia nu va cuteza un al doilea atac. Guvernul bulgar a primit propunerea Germaniei, care designează ca loc al încheiării păcii Bucurescii. Belgrad, 20 Ianuarie n. Scriea că în urma răspunsului refusător al lui Garaşanin, a urmat convocarea chiămării a doua de miliţie, e nebasată. Convocarea trupelor s’a întâmplat deodată cu concediarea altor trupe. Beyrut, 20 Ianuarie n. Agenţia „Havas“ comunică că Turcia trimite arme număroase în Siria pentru înarmarea tuturor Musulmanilor. Director: Ioan Slavici. Redactor responsabil : Cornel Pop Păcurar.