Tribuna, ianuarie-martie 1886 (Anul 3, nr. 6-74)

1886-01-09 / nr. 6

Nr. 6 C. cav. de Popovici, E. Popovici, G. Popovici, T. Popovici, B. de Pruncul, T. Simionovici- Venti, I. Stefanelli, Gr. br. Stîrcea, G. Turturean, V. Vasilescu, V. Zacharoschi. Costumul naţional e bine văzut. Preţul pentru lege 20 fl., pentru persoană 4 fl., în familie 3 fl. Biletele se vor vinde la 2, 3, 4 Februarie st. n. dela 1 până la 6 oare p. m. în localităţile societăţii filar­monice.* Societatea academică socială-literară „România Jună“ din Viena,­­şi-a ales pe an. 1886 următorul comitet: Drd. med. G. Filipescu- Brăescu, president; Drd med. Al. Pop, vice­­president; stud. jur. loan Crăciunel și stud. jur. loan bar. de Stîrcea, secretari; stud. jur. loan Mavrocordatu, controlor; stud. med. G. A. Ţie­­ranu, cassar; stud. med. Iosif Turcu, bibliotecar; stud. silv. loan Deacu, econom. In comisia li­terară Drd filos. Ilie B. Gherghel, Drd red­. şi stud. filos. George Popoviciu, stud. med. loan Papanicol, stud. med. LG. Ţiefan şi stud. med. Aurel C. Popoviciu, în comisia revedătoare: Drd med. Dum. Pubaciu, Drd med. D. A. Goilav și stud. med. Victor Roşea. * Reuniunea învățătorilor români gr.-or. din districtul „Abrud“ a dat în 29 Decem­vrie st. v. 1885, în acest oraş o şedinţă publică cu următorul program: 1. „Cuvânt de deschidere“ de vice-preşedintele reuniunii, G. Candrea. 2. „Şi oare te-am perdut pre tine“ romanţă de Schiller, solo-bariton, de N. Corcheşiu. 3. „Fe­meia română“ — crescerea şi educaţiunea ei — disertaţie de I. Motora. 4. „Nu voiu spune a mea durere“, romanţă de I. Dinic, solo de d-na învăţătoare E. Aliescu, cu acompaniament de vioară, de N. Corcheşiu. 5. Forme noue de limbă la poetul Eminescu“, disertaţie de Gr. Sima. 6. „Un suspin“, de A. Murăşan, decla­mat de G. Candrea. 7. „Carneval de Veneţia“ executat pe vioară de N. Corcheşiu. 8. „Cântec vânatoresc“ de V. Bumbac, cântat de corpul învăţătoresc. După finirea programului a fost petrecere cu dans. Cu această ocasiune au întrat următoarele su­­prasolviri în folosul fondului reuniunii noastre, cari domni contribuenţi binevoească a primi căldu­roasa noastră „mulţumită publică“ pentru zelul arătat faţă de causa învăţătorului român. Din Abrud: dd. I. Gali, protopresbiter 40 cr.; I. Crişan, adv. 1 fl. 20 cr.; A. Filip, adv. 2 fl.; Borza, pădurar 60 cr.; Oc. Boer, jur. absolut 40 cr.; Perzian, comerciant 60 cr.; I. Visa, comerciant 1 fl.; Knoblauch, hotelier 1 fl. 40 cr.; Hendrea, comerciant 40 cr.; Al. Marșani, co­merciant 40 cr.; N. Cirlea, pielar 1 fl. Din Buciumani: d-nii Al. Danciu, director de mine 2 fl. 40 cr.; Al. Maca­vei, prop. de mine 1 fl. 20 cr.; Aron Macavei, prop. de mine 1 fl.; N. Băesafi, preot gr .­-or. 1 fl.; Dr. A. Chișbac, 1 fl.; I. Ciura, preot gr.-cat. 1 fl.; N. Adamovici, preot gr.-or. 1 fl.; I. Iancu, preot gr.-or. 1. Din Roşia: d-nii Dr. Balint, med. mont. 80 cr.; A. Popescu, notar cerc. 20 cr.; G. Cosma, pro­prietar de mine 1 fl.; Al. Ciora, 70 cr.; E.­­­­ochman, înv. gr.-cat. 40 cr.; I. Hochman, far­macist 40 cr. Din Câmpeni: dl R. Furduiu, poresbiter 40 cr. Preste tot venitul total a fost de 71 fl. 50 cr., din care substragendu-se spe­sele de 58 fl. 60 cr., resultă un venit curat de 12 fl. 90 cr., care sumă s’a şi administrat la locul competent. — Câmpeni, 4 Ianuarie v. 1886. Ioan Candrea, vice-preşedinte. * Şedinţă festivă, ţinută în 25 Decemvrie 1885 de societatea de lectură a tinerimii de cl. VII şi VIII din gimnasiul gr.-cat. de Beiuş. Tinerimea română din cl. VII şi VIII a gimna­­siului român gre­cat de Beiuş precum în anii precedenţi aşa şi acum inspiraţi de glorioasa re­amintire a fundatorilor şi mecenaţilor gimnasiu­­lui nostru, arangiară şi în acest an la 25 Decem­vrie 1885 — pe care e le cade şi doua de pa­rastas pentru primul, marele fondator al gimna­­siului, a lui în Domnul fericitului prelat Samuil Vulcan, o şedinţă publică festivă, cu urmă­torul program: 1. „Marşul lui Mihai Eroul“, executat de corul instrumental sub conducerea lui Ştefan Nagy şi supraveghiarea d-lui profesor Traian Farkas. 2. „Cuvânt de deschidere“ prin conducătorul societăţii dl prof. Vasiliu Ştefănică, în care arată folosul acestui gimnasiu, mai ales pentru părţile ungurene locuite de Români 3. „Cântecul gintei latine“, executat de corul vocal, sub conducerea d-lui prof. Ioan Butean. 4. „Ca­­her“, de I. Negruzzi, declamată de Nicolae Po­povici, stud. de cl. VII. 5. „Polca Irina“, de Stefan Nagy, execut, de corul instrumental. 6. „Die Bürgschaft“, de Fr. Schiller, declamată de Romul Vernica, stud. de cl. VIII. 7. „O pri­vire fugitivă asupra literaturii române în secolii XVIII şi XIX“, disertaţiune de loan Domian, stud. de cl. VIII. 9. „Valurile Dunării“, vals de I. Ioanovich, execut. de corul instrumental. 10. „Pokainé“, de P. Gyulai, declamată de Iustin Ardelean, stud. de cl. VIII. 11. „Steaua Ro­mâniei, exec. de corul vocal. 12. „Potpouri ro­mâne“, de St. Nagy, exec, de corul instrument. 13. „Muciu Scevola“, de P. Dulfu, declamată de Iuliu Moldovan, stud. de cl. VIII. 14. Polca „Kincsem“, exec, de corul instrumental. 15. „Cu­rânt de închidere“ prin conducătorul societății. 16. „Drum bun“, executat de corul vocal — sub al cărui răsunet publicul părăsi sala. Beiuş, 10 Ianuarie 1886, Ioan C­ostea, not. corespondenţelor. *­vîrşită în înţelegere de mai multe persoane. Defraudările sunt de altcum foarte isteţ mascate prin compunerea cifrelor, încât o revisiune su­perficială uşor le-ar fi trecut cu vederea. Pănă acum s’a constatat o defraudare în suma de 4000 fl. Ministrul de justiţie Pauler a recer­­cat pe procurorul suprem din Budapesta, K o s m a, să înceapă cercetarea criminală în această afa­cere. Procurorul suprem a trimis pe procurorul de stat al Budapestei pentru revizuirea cărţilor de comptabilitate ale procuraturii din Zălau, în­­cepând de pe la a. 1870. Procurorul Havas va petrece la Zălau mai multe săptămâni. Din Timişoara se telegrafează, că gu­vernul turcesc voieşce să înfiinţeze acolo un vice­­consulat, a cărui conducere se va concrede lui Leon Schwimmer.* Defraudare. Protocolistul Gr­o­di­a­n de la oficiul de poliţie al cercului VI din Budapesta a fost dovedit cu o defraudare în suma de 110 fl. bani depuşi.* Desparţementul unguresc al reuniunii de asigurare „Adriatica“ a ales de director al seu pe bar. Frideric Podmaniczky , fost intendant al operei reg. şi al teatrului na­ţional maghiar. Directorul general, în cuvân­tarea de recomandare, a­­zis între altele: „Noi am hotărît să transformăm agentura noastră ge­nerală în o secţiune ungurească . . . Cine nu cunoasce în această ţeară pe ... . patriotul sărbătorit! . . . .“* Agitaţiuni panslave în Pojon. Am fost adus şi noi scriea despre mai multe relegări de teologi din seminarul teologic din Pojon pentru „agitaţiuni panslaviste“. Din Pojon­­i­ se scrie lui „Pester Lloyd“, că advocatul Vendel Kutlik, pretinsul agitator c­are se fie pus în stare de acusaţiune, drept agitator prim. * „Defraudarea“ din Chich­inda - mare. P­este 2500 cetăţeni din Chichinda-mare au ţinut o adunare, în care protestează în contra administraţiunii defrauduloase a oraşului şi cer completarea representanţei comunale. * Un vot pentru egala îndreptăţire a Rutenilor. Consiliul comunal al cetăţii C­o­­lomea, în care evreii formează majoritatea, a hotărît să petiţioneze la dietă pentru introdu­cerea egalei îndreptăţiri a limbei rutene cu cea polonă.* „Să jucăm pentru Kultur-egylet“. Sub acest titlu comunică „Magyar Polgár“ din Cluj, că filiala „Kultur-egylet“-ului din Mediaş a luat în perspectivă ţinerea unui „bal de cultură“ la 14 Februarie­­.* Conferenţele militare în România. „Re­vista armatei“ face în ultimul seu număr urmă­toarea propunere foarte folositoare mai cu seamă pentru tinerii ofiţeri, cari nu cunosc în toate amă­nuntele lui scientifice şi strategice răsboiul inde­pendenţei României. Credem, că pentru a pro­fita mai bine de cheltuielile ce se fac cu între­ţinerea clubului militar şi pentru a face, ca ofi­ţerii să se adune mai des, ar fi bine ca comi­tetul clubului se organiseze nisce conferenţe, re­gulat odată pe săptămână, în tot timpul iernei, deosebit de conferenţele mari, la cari asistă ade­seori M. S. Regele, şi cari sânt în număr res­­trîns şi la epoce determinate. Aceste conferenţe ar fi niste conferenţe intime, asupra unor su­biecte scientifice mai puţin generale şi menite a face lumină asupra cestiunilor, cari interesează deaproape pe ofiţerii diferitelor arme. Aceste conferenţe ar fi publicate apoi în „Revista ar­matei“ sau chiar în broşuri speciale spre a se răspândi în armată. Cât de interesant ar fi de exemplu, ca un conferenţiar să ne facă is­toria răsboiului nostru din Bulgaria, la cari ti­nerii noştri ofiţeri n’au luat parte, şi din care ei ar ave multe de învăţat! Rugăm cu insis­tenţă pe comitetul clubului militar, ca să orga­niseze aceste conferenţe în înţelegere cu dl co­mandant al corpului de armată şi sântem siguri, că vor ave recunoscinţa ofiţerilor. * Nenorocire în Chili. Din Newyork se de­­peşează, că la 15 a­­. e. n. s’a nenorocit în apro­pierea Valdiviei (Chili) un tren militar, în care se aflau preste 500 soldaţi. Unspreciece ofiţeri şi nouăsprezece soldaţi au murit,­ vre-o optzeci per­soane au fost greu rănite. * Emigrarea Turcilor în Rumelia. „Po­­krok“ e informat din Filipopol, că Turcii din Rumelia se pregătesc în mare măsură să emi­greze în Asia, îşi vînd moşiile şi proprietăţile pe preţuri de batjocură, fiindcă nu se pot deda cu nouăle stări din Bulgaria, deşi unirii nu se opun, ba chiar au intervenit la Sultanul prin preoţii lor pentru ea. Posesorii turci, când îşi vînd realităţile, atr­c: „Dorinţele voastre s’au împlinit dar’ noi nu putem exista aci. Vom merge acolo unde este cruce şi unde nu sună clopotele“. între Pomacii din munţii Rhodope, şi anume între satele nesupuse, în acea repu­blică pomacă, care nu se ţine nici de Turcia nici de Rumelia, se observă o mare mişcare. Când delegaţii turci aveau se sosească în Filipopol, Pomacii luară o atitudine ameninţătoare faţă cu Bulgarii, ei declarară, că o vor ajuta Sultanului ca să atace pe Bulgari, în unele sate din dis­trictele Rapclo şi Konjus, Pomacii se pregătiră chiar să deschid­ă ostilităţile în contra Bulgarilor. Dar’ această mişcare a încetat, în Filipopol se consideră unirea ca un fapt ce nu se mai poate schimba. Funcționarii primesc deja lefurile de la guvernul bulgar, scădendu-li-se opt procente pentru scopuri de răsboiu. * Malversațiuni la procuratura reg. din Zelau. Oficiul de comptabilitate din ministerul de justiţie a descoperit în timpul mai nou în ra­­ţiociniile anuale ale procuraturii din Zălau erori, cari îndreptăţesc a conclude la o defraudare să­ tribuna Indigenate în România. S’au sancţionat legile prin care se recunoasce şi se acoardă ca­litatea de cetăţean român­ilor P. I Dan, Pavel B. Panţu, Panait Chiriazi, D. Scurei, G. Bucur Cloacă, Ed. Seyman, Ioan Vineş, şi C. D. Sutzu. * Adelina Patti a dat Sâmbătă seara ul­tima representaţiune la teatrul naţional, din Bu­­curesci cu acelaşi succes strălucit ca şi în cele­lalte seri. De aci celebra cântăreaţă a plecat la Viena.* Revărsare de ape în România. Pra­hova şi Teleajenul au debordat din causa sloiu­­rilor de ghiaţă, care au oprit scurgerea regulată a acestor ape. Din causa acestor debordări, vre­o 3 stîlpi telegrafici, cei mai înalţi şi care se aflau îngropaţi chiar în alina sus numitelor rîuri, au fost dărîmaţi, ceea­ ce a făcut ca cir­culaţia telegrafică pe linia Ploeşti-Tergovişte să fie întreruptă.* Transport de ghiulele pentru România. Din Praga se scrie, că în 14 i. e. n. au trecut pe la staţiunea Bodenbach 20.000 ghiulele de tunuri cu destinaţiune pentru România. Trans­portul umplea 11 vagoane. Se spune, că vor urma încă şi alte transporturi de material de resboiu tot cu destinaţiune la România. * Foamete în România. Lui „Pester Lloyd“­­i­ se telegrafează din Bucuresci, că în mai multe comune din districtul Galaţi ar fi isbucnit foa­metea. Consiliul districtual a hotărît cumpărarea de bucate şi împărţirea la cei lipsiţi. * Vieaţă­ lungă, în noaptea de 5 Decem­vrie curent, a încetat din vieaţă femeia Bălaşa lui Niculae Tanara din comuna Priboiu (Ro­mânia) judeţul Dâmboviţa, de 116 ani trecuţi. Societate nouă în Iaşi. Pentru anul 1886 înregistrăm cu plăcere înfiinţarea unei societăţi, care va purta numele Hi Ilari­a. Această so­cietate scrie „Curierul Balasan“, s-a constituit în Iaşi sub administraţiunea unui comitet, care numără între membrii sei multe persoane onora­bile cunoscute în oraşul nostru şi are de scop introducerea şi propagarea de petreceri prin în­truniri sociale. Deocamdată sunt proiectate patru serate dansante în decursul acestui carneval, câteva representaţiuni teatrale de diletanţi în de­cursul postului viitor, o excursiune de plăcere în Ziua de 1 Mai­ şi una în timpul culesului viitor. Plata de inseriere este de 4 lei noi, eare aceea a contribuţiunii anuale de 6 lei. Comitetul va împărţi invitaţiuni, pentru­ ca doritorii să se în­scrie ca membri în această societate. Amănun­tele se vor face cunoscute la timp. * * Mare vânătoare în România, ziarele oficioase anunţă o mare vânătoare, care se va face spre Frătesei şi la care va asista şi M. S. Regele României. Sunt invitaţi din ordinul M. S. Regelui a lua parte la această vânătoare mi­niştrii puterilor străine, mai mulţi senatori, de­putaţi şi generali români. * O nouă republică. Se anunţă din Ca­petown, că o nouă republică s’a fundat în Ovam­­boland (la Nord dela Damarland), sub numele de republica Upingtonia. Teritorul noului stat este format din terenuri cumpărate dela indigeni și aceste terenuri vor fi concese Europenilor. * Instiinţare. Multele agende de tot soiul sporite în zilele din urmă în un mod foarte însemnat, abia îmi lasă timpul de lipsă la redactarea ziarelor „Ami­cul Familiei“ și „Preotul Român“. Drept aceea voind a-­mi jertfi tot timpul disponibil spre a ridica aceste două ziare au mele la niveul publicisticei moderne şi aflând pentru continuarea scrierii periodice poporale „Cărţile Sătea­nului Român“ un individ destoinic în per­soana d-lui Ioan Pop Reteganul, bine cu­noscut publicului român din scrierile sale de până aci. —­i i-am transpus d-sale redactarea şi editarea mai departe a acestei scrieri. Despărţindu-mă dar’ prin acestea de „Căr­ţile Săteanului Român“ înfiinţate chiar acum sânt dece ani (1 Ianuarie 1876) mulţumesc din inimă fierbinte tuturor Românilor de inimă şi sim­­ţeminte căci, în butul tuturor pornirilor duşmă­noase şi a număroaselor procese de presă ur­lite contra noastră în decursul acestor Zece ani, ne-au rămas credincioşi susţiitori , fie ca colaboratori, fie ca abonaţi, împărtăşească, îi rugăm, în bine­voitorul lor sprijin moral şi material şi pe noul redactor-editor, care de bună seamă îşi va da toată instinţa spre a se face demn de acest sprijin , îmbunătăţind din ce în ce mai mult „Cărţile Săteanului Român“. Dumnezeu cu noi şi cu causa noastră! Gherla, 10 Ianuarie 1886 st. n. N. F. Negru­ţiu m. p., redactor şi proprietar. Rugare. Precum se vede din însdiinţarea de mai sus, am luat asupra-­mi redactarea şi editarea­­­­ pe mai departe a scrierii periodice poporale „Cărţile Săteanului Român“ susţinută pănă aci cu atâtea jertfe din partea d-lui N. F. Negruţiu, proprietar în Gherla şi redactor al Zilelor „Amicul Familiei“ şi „Preotul Român“. Drept prin acestea deschid abona­ment pe anul 1886 la scrierea poporală: „Cărţile Săteanului Român“. Va eşi la 1/13 a fiecărei luni câte o carte de o­coală în învălitoare colorată-papir bun, tipar mărunt şi îndesat, şi va publica: 1. Biografii de ale bărbaţilor români, cari au cultivat literatura, cu deosebire cea poporală, aducând totdeauna mustre din scrierile lor. 2. Anunţuri despre scrieri, cu deosebire poporale, vechi şi noue. 3. Material pentru literatura pur poporală: poveşti, fabule, proverbe, datine, cântece de tot soiul vechi şi noue ş. a. 4. Notiţe economice şi îndrumări speciale relative la cultivarea pomilor şi a altor romi de economie. 5. Articoli din higiena poporală. 6. Varietăţi ce stim că interesează pe po­porul nostru­ — politică însă — ba. 7. Articolii din literatura scrisă, cari vom crede că sânt interesanţi pentru poporul nostru. Cerem dlar’ sprijinul moral şi material al publicului cetitor român şi mai ales al prea ve­neratului cler, al onorabilului corp învăţătoresc şi al tuturor cărturarilor dela sate — spre a putea satisface justelor aşteptări. Cartea I va apără preste câteva Zie şi se va expeda gratis ori­cui o va cere. Preţul de abonament pe un an 1 fl. 20 cr., pe la an 60 cr., ne rugăm a se asigna cât mai curând la adresa: Redacţiunii de la „Cărţile Săteanului Român“ per Balăzsfalva în Sâncel. Dumnezeu ne-ajute ! loan Pop Reteganu, redactor-edit. al „Cărţilor Săt. Rom.“ Posta ultimă. Sofia, 19 Ianuarie n. Guvernul bulgar a acceptat propunerea Germa­niei, în urma căreia se statoresce Bu­cur­e­sti­­, ca loc al negociărilor de pace. New-York, 19 Ianuarie n. Guver­nul uniunii a trimis o corabiă de răs­­boiu spre insulele Samoa. I’aff. 23 Serviciul telegrafic al „TRIBUNEI*. Budapesta, 20 Ianuarie n. Cassa deputaţilor. Budgetele mai mici des­­bătute s’au votat. La budgetul croat Thaly declară între aprobarea generală a casei că Banul Hederváry luptă cu credinţă pentru idea de stat ungar repre­­sentată prin el. Ar fi numai cuviincios ca parlamentul ungar, fără deosebire de par­tid, să accentueze meritele lui câştigate în această direcțiune și să declare că în această luptă nobilă Inderetul Banului stă națiunea întreagă. La cheltuielile pentru Fiume, Csernatonyi clarifică rapoar­tele fiu­mane care nu dau prilegiu la în­grijiri. Din contră. Fiumanii sunt aceia la care cu ori­ce ocasiune de activitate, dau expresiune sentimentelor de alipire cătră Ungaria. (Aprobări.) Sofia, 20 Ianuarie­­. Răspunsul Bulgariei la nota puterilor respinge pro­punerea de desarmare, indicând la Serbia, care continuă cu înarmările în un mod mai febril ca ori­când. Bulgaria va des­­arma îndată ce puterile vor garanta, că Serbia nu va cuteza un al doilea atac. Guvernul bulgar a primit propunerea Ger­maniei, care designează ca loc al încheiării păcii Bucurescii. Belgrad, 20 Ianuarie n. Scriea că în urma răspunsului refusător al lui Ga­­raşanin, a urmat convocarea chiămării a doua de miliţie, e nebasată. Convocarea trupelor s’a întâmplat deodată cu conce­­diarea altor trupe. Beyrut, 20 Ianuarie n. Agenţia „Havas“ comunică că Turcia trimite arme număroase în Siria pentru înarmarea tu­turor Musulmanilor. Director: Ioan Slavici. Redactor responsabil : Cornel Pop Păcurar.

Next