Tribuna, iulie-septembrie 1886 (Anul 3, nr. 149-224)

1886-07-01 / nr. 149

Nr. 149 TRIBU­N­A „4. Senatul epitropesc n’a făcut în întreg timpul dela 1 Octomvrie 1881 pană astăzi nici o singură revisiune a casselor metropolitane. „5. Oficiul de cassă nu poartă jurnal de cassă, ci numai unele însemnări, care privesc starea fondurilor. „6. Cuotele eparchiilor pentru susţinerea organismului consistorului metropolitan n’au in­curs regulat şi sunt încă în parte restante. „7. Raţioniniile reconstruite şi originale sunt în regulă. „8. Scontrarea casselor îndeplinită de co­­misiunea financiară a dovedit o consonanţă de­plină a stării fondurilor, cu valorile ce se aflau în cassă. „9. Starea fondurilor cu finea anului 1885 este următoarea: Fondul general metropolitan. Efecte publice .... 19.500 fl. Elocaţi în cassa de păstr. 592 fl. 72 cr. Bani gata........ 2 fl. 04 cr. Suma . 20.094 fl. 76 cr. Fondul domestic. Elocaţi în cassa de păstr. . 58 cr. Bani gata...............................22 fl. 25 cr. Suma . 22 fl. 83 cr. Fondul congresual. Efecte publice..................... 300 fl. Elocați......................................90 fl. 45 cr. Suma . 390 fl. 45 cr. Pe baza acestor constatăr­ comisiunea finan­ciară așterne congresului următoarele proiecte de cond­use: „1. Fiind rațiociniile în regulă se dă ab­­solutorul consistorului metropolitan pentru timpul din 1 Octomvrie 1881 pănă la 31 Dec. 1885. „2. Consistorul metropolitan se însărci­nează, ca numai­decât să fee disposițiunile ne­cesare, ca: a) să introducă și să se poarte la oficiul de cassă un jurnal de cassă în regulă și o carte principală a fondurilor; b) să se păstreze cărțile de contabilitate, rațiociniile și documentele în cassa de fer sub încuietoare duplă; c) să treacă sumele de bani ce întră cu acte la protocolul de exibție al consistorului me­tropolitan încă în ziua presentării lor la oficiul de cassă metropolitan. „3. Consistorul metropolitan se fee dispo­­sițiuni, ca revisiunea rațiociniilor să se îndepli­nească din an în an și ca în decursul fiecărui an să se facă cel puțin două scontrări ale averii, ce se află în manipularea și subîngrijirea oficiului de cassă. „4. Consistorul metropolitan se fae dispo­sițiunile necesare la cuptele eparchiilor pentru susți­nerea organismului consistorului metropolitan încât ele ar fi restante să se incasseze, care pentru viitor să incurgă regulat.“ La cererea comisiunii financiare,­­ acest ra­port se primesce de basă pentru desbaterea specială. Trecându-se la desbaterea specială a pro­iectelor de cond­use ale comisiunii financiare ex­puse în raportul ei de mai sus, acele se primesc. Același raportor referează asupra raportului consistorului metropolitan ca senat epitropesc Nr. 85 din 1886, cu privire la proiectul de regula­ment pentru afacerile epitropesci în întreaga me­­tropolie, elaborat în urma cond­usului congresual Nr. 88 din 1881. La propunerea comisiunii financiare,­­ con­gresul enunţă următorul conclus: Constatându-se prin raportul consistorial, că sinoadele eparchiale nu s’au pronunţat în meritul acestui regulament din causa scurtimii timpului destinat spre acest scop, consistorul metropolitan se însărcinează a lua disposiţiuni, ca fără amâ­nare să se comunice acest proiect de regulament constoriilor eparchiale pentru a pute aceste pre­găti propunerile lor la sinoadele eparchiale pro­xime ; fiind în posesiunea voturilor sinoadelor eparchiale, consistorul metropolitan să supună pro­iectul unei revisiuni şi astfel statorii să se tipă­rească şi de o parte să se trimită deodată cu con­vocarea la congresul proxim deputaţilor aleşi, care de altă parte să se aştearnă congresului proxim spre aprobare. Acelaşi raportor referează asupra propunerii deputat”'--’ Andreiu Ghidiu, care sună: „Avend că localul cancelariei metropolitane le trebuinţelor higienice şi demnităţii lor metropolitan, considerând, că mai mulţi deputaţi congresuali ’şi-au exprimat dorinţa a vedea cancelaria metropolitană în o stare mai corespunzătoare, — congresul se însărcineze pe consistorul metropolitan a se îngriji de un local mai corespunzător pentru cancelaria metropolitană. La propunerea comisiunii financiare, con­gresul însărcinează pe consistorul metropolitan a se îngriji de un local mai corespunzător pentru cancelaria metropolitană. (Va urma.) Câteva cuvinte despre cestiunea naţio­nalităţilor. De Ludovic Mocsdry. (Urmare.) Ar fi vai şi amar de ţeara aceea, în care jumătatea locuitorilor ar fi trădători de patrie ! Căci principiul divisiunii muncii are valoare şi la munca patriotică. Acel Român, acel naţionalist, care se străduesce se ridice rasa sa proprie, chiar aşa se străduesce la ridicarea causei patriotice ca şi Maghiarul, ce se ostenesce să sporească ma­ghiarismul materialicesce şi spiritualicesce, tot­­iusul în măsura facultăţilor sale şi a cercului seu de activitate. Poftească cu toţii şi emuleze în direcţiunea aceasta, dar o privilegiare nu are ni­menea dreptul să pretindă. Maghiarul să se con­sidere de fiul cel mai mare al patriei şi în mă­sură cu rangul şi cu respectul mai mare, de care se bucură, primească asupra sa şi partea cea mai mare din munca patriotică, dar’ nu excludă pe fraţii sei dela patriotism! Ce confusie de idei domnesce în giurul de­­finiţiunii patriotismului se vede lămurit din de­cursul sărbării lui 15 Martie de cătră studenţii universitari, care după o datină lăudabilă şi pre a avut loc şi în anul curent. Reproduc aici în extras vorbirea, care a ţinut-o un distins tinăr ascultător de filosofie pe piaţa universităţii. Este interesant să vedem cum cu­getă cu deosebire Ungaria viitoare. Numele tinărului nostru amic însă îl refac, căci va ave el timp să guste plăcerea şi neplăcerea stării, în care numele omului este cunoscut ca banul cel rău. Tinărul orator a vorbit astfel: „Piscul, care are numai viscole, rîul, care se pune şi în contra mea, şesul, pe care joacă fata morgana sunt ale mele şi le iubesc, precum iubesc cetăţile, în care unica mea avere este bu­curia, că toate sunt ale poporului meu, precum iubesc chiar şi oamenii, care sunt indiferenţi faţă cu nedreptăţile ce­­mi­ se fac şi sunt scumpi în afecţiuni faţă cu mine. Le iubesc pe toate aceste şi mă în­sufleţesc de principiile, care sunt comorile popo­rului, le privesc de ale mele, le ţin sfinte şi le cultivez, deşi pe întinsul patriei nu am altă avere, decât o movilă de mormânt; şi jertfesc pentru ele fiinţa mea, pieptul meu credincios, inima mea ,fiiască, viitor splendid, mireasă iubită, şi chiar şi vieaţa. O fac aceasta, o facem cu toţii, căci şi noi iubim cu sinceritate patria, căci pe fruntea noastră stă scris cuvântul şi suntem consoli de el, că numai voinţa sfântă a fiilor ei poate face patria mare“. Pănă aici n’am nimica în contra vorbirii, ba recunosc, că exprimă idei foarte frumoase în mod splendid şi poetic, după­ cum se pot aştepta dela o inimă tineră; nu este liberă de frase, dară sentimentul cel adevărat tot străluce din ea. Dar’ după aceea astfel continuă: „Cătră voi vorbesc, junimea Ungariei, cătră voi, luptă­torii viitori ai Ungariei! Spiritul lui 15 Martie 1848 vă privesce pe voi, trebue se-’l înţelegeţi, trebue să-’l simţiţi şi să sciţi, că a trăi în liber­tate, a susţine libertatea, a se bucura de egali­tate şi a o desvolta, a urma cu credinţă princi­piul sfânt al fraternităţii, nu însămnează încă a-’şi iubi patria. „Păstrarea şi urmarea acestora este comună tuturor popoarelor. Dar, chiar dacă ar fi numai ale noastre şi dacă am adăuga lângă ele cea mai zeloasă şi cea mai fecundă lucrare, pe pă­mântul acesta încă nu însemnează a-­şi iubi patria. „Pe pământul acesta, unde toată glia este udată cu lactem­i şi rescumpărată cu sânge de martir; pe pământul acesta, al cărui drept de existenţă este câştigat cu preţul atâtor virtuţi şi atâtor mii de jertfe, prima poruncă a iubirii de patrie este că: „Tot omul să fie om şi Maghiar, pe care pământul acesta îl ţine, îl poartă şi îl copere cu cerul seu“. Să fim Maghiari, dar’ nu să fim numai, ci să ne manifestăm aşa, „ca şi peatra să simtă, că este osul nostru, că este maghiară. Al lor a fost acest principiu, al acelora, care au fost cei mai lumi­noşi luceferi ai istoriei secolului XIX! Dar’ acest principiu trebue lăţit prin aer, pe pă­­mânţi prin apă, pe întreg întinsul pa­triei, ca se fructifice şi stâncile, ca toată glia coperită de mantaua st­ului Ştefa­n, şi cel mai mic locuitor al patriei să fie Maghiar adeverat, cum au fost fiii lui 15 Martie! Nu s­e m­a­i poate, ca pământul acesta se formeze unica ţeară, în care locuitorul patriei nu se poate ruga la Dumnezeu în limba naţiunii. Nic­iri în lumea aceasta nu veţi mai afla lucru ca acesta, ca milioanele celor să­raci cu spiritul se aştepte atâta vreme după apo­stolii cei adevăraţi, că să-şi scape de profeţii cei mincinoşi. De secoli rânes­ce poporul orfan sub Carpaţii de secoli aerul maghiar ţine vieaţa în el şi urechia lui remâne şi astăzi surdă la cuvintele lui Petőfi!“ (Va urma.) Cronică, împărăteasa-regina Elisabeta se va duce la băile din Ga­ştein. Monarchul nostru o va petrece şi va sta însuşi acolo, spre a întimpina pe împăratul Germaniei Wilhelm, care va apoi în Gastein la 18 i. c. * Noua lege municipală va intră în vi­goare cu 18 August a. c. * Exerciţii de puşcat. Exerciţiile de puşcat ale artileriei s’au început azi dimineaţă pe locul de puşcat de lângă Poplaca. Spre evitarea ne­norocirilor la începutul locului de puşcat stau posturi de siguranţă.* Publicaţiune de licitare. Spre asigu­rarea lucrărilor de şosele pe şoselele C o r n ă ţ e i- Săcădate-Brat pe anul 1886 va fi în 20 Iulie n. înainte de ameazi la 9 oare în saleta de şedinţe din casa comitetului o licitație în­chisă. Preliminarul face 1499 fl. 32 cf. Oferte închise şi provozute cu radiul de 5%, sânt a se presenta pănă la terminul de mai sus. Planu­rile şi condiţiunile se pot vedea în cancelaria vice­­comitelui.* Ocuparea Bulgariei prin trupe rusesci. „Nemzet“ primesce din Bucuresci cu datul de 10 iulie n. următoarea depeşă: „Astăzi s’au dus de aici toţi miniştrii la Sinaia, unde va ave loc un consiliu de miniştri sub presidenţa regelui. în acest consiliu se vor pertracta lu­cruri foarte importante, care stau în legătură cu evenimentele din Peninsula­ Balcanică. De vreo­o câteva Zile se înmulţesc din nou stirite despre intenţiunile Rusiei de a ocupa Bulgaria şi precum se aude, Rusia să fi făcut de repeţite ori României propuneri spre a mijloci dela ea trecerea trupelor ru­sesti în scopul ocupării Bulgariei. De două Zile stau aici mai mulţi înalţi ofiţeri ru­sesci, despre care se afirmă, că presenţa lor stă în legătură cu o misiune oare­care“. * Pentru ridicarea industriei ardelenesci, „Magyar Polgár“ află din isvor sigur, că direc­ţiunea căilor ferate unguresc­ a decis, ca pe vii­tor uniformele tuturor funcţionarilor şi servitorilor aplicaţi la căile ferate să se commandeze dela postăvarii din­ Ardeal, car’ la cas, când aceste se vor procura pe calea licitării minuendo, industriaşii din Ar­deal se fie preferiţi. Această măsură s’a luat cu scopul ameliorării crisei escate în urma răsbo­iului vamal cu România.* Scoală de stat în Sebeşul-săsesc, în Sebeşul-săsesc se va deschide la 1 Septemvrie a. c. o scoală capitală de stat. Pe a cui seamă se mai­ înfiinţează şi aceasta a treia scoală capitală? * Focul de artificii al pirotechnîcului Stuwer nu s’a putut ţină ieri din causa ploii abundante, care de ieri după ameazi numai în­ceată. Fiind vremea hotărît rea şi nefiind pre­­semne de îndreptare pentru Zilele viitoare, pro­­ducţiunea din cestiune se amână pănă Duminecă în 18 Iulie nou.­­* Adunarea generală a învăţătorilor gr.-or. din despărţământul Ciacovei ţinută la 25 iunie a. c. deschizându-se prin o vorbire bine accentuată din partea preşedintelui ei, dl A u r e l­i­u D r a g a n, învăţător în G h i­l­a­d, a deliberat următoarele puncte: 1. S’au cetit raportul presidiului, al cas­­sarului şi al bibliotecarului, care rapoarte aflân­­du-se toate în ordinea cea mai bună, adunarea generală la propunerea comisiunii alese pentru censurarea lor, a dat preşedintelui, cassarului şi bibliotecarului absolutorul, prelfingă mulţumită protocolară. Din raportul cassarului s’a putut cu bucuria vede, că membrii acestui despăr­ţământ sânt pătrunşi de sublimul scop al reu­niunii lor învăţătoresci, căci prelângă toată starea miseră materială, totuşi şi în acest an a incurs la cassa reuniunii o sumă destul de frumoasă. 2. Propunerea d-lui Romul Ancuşa în­văţător în Ram­na făcută în şedinţa comitetului reuniunii, ţinută la 6/18 Februarie a. c. cu pri­vire la ameliorarea salarelor învăţătoresci­n adunarea generală după o desbatere mai lungă, a primit-o în întregul ei cuprins. 3. S-au ţinut trei prelegeri practice, şi anume : a) Dl Petru Doboş învăţător în P­a­r­­t­o­ş a propus din fisică — despre scripiia (diga) fixă şi mobilă. b) Domnişoara Emilia R­a­ţ învăţătoare în Ghilad a propus din gramatică — despre substantiv; car’ c) Dl Ş­t­e­f­a­n Alexa, învăţător în B­a­n­­­o­c a propus tot din grama­tică — despre Zicerea desvoltată (atributul şi obiectul). Merită a fi amintit și aceea, că adunarea a fost bine cercetată, —­ semn că membrii ei sânt pătrunşi de convingerea adevărată a folosu­lui, ce îl pot câștiga de la asemenea conveniri. * Propagandă panslavistă. Sub acest titlu publică „Pester Lloyd“ o scrie din Peters­burg, după care societatea panslavistă de acolo a obţinut de la stat o sumă mare pentru înfiin­ţarea unei tipografii şi unei turnătorii de litere. Scopul acestora este, ca să introducă la toate po­poarele slave alfabetul ci­ilian, dându-le tuturor litere ch­iliane cu un preţ bagatel şi în cas de lipsă și în cinste. Cu deosebire se au în vedere Slavii din Austro-Ungaria, care pănă acuma numai cu greu ’și-au putut procura literele ci­­rile, care sânt foarte scumpe. Numitul institut va răspândi și scrieri cu litere ciriliane între toți Slavii.* Pag1. 595 Un exces militar în Elveţia. Din Basel se scrie cu datul de 5 Iulie n.: Poliţia din Basel a arestat ieri seara pe un ofiţer pru­sian în uniformă, care a provocat într’o restau­raţie pe mai mulţi cetăţeni şi şi-a rănit cu sabia. Probabil că acest incident va avea consecvenţe de natură diplomatică.* Monstru: în Ziua de 28 Maiu trecut, o oaie a locuitorului Vasilie Pârvu, din comuna Ne­­greni, judeţul Olt (România) căsnindu-se să fete şi neputend, a fost spintecată şi s’a scos dintr’însa un viţeluş avend pe dînsul lână amestecată cu păr, cu picioare mari, două capete, două boturi, două guri, patru urechi, patru ochi şi două coade. Ni se cere să dăm publicitate urmă­toarei depeşe expedate ieri de aici din Sibiiu: Domnului Simeon Popescu, protopop. T u ş n a d. Dascălii întruniţi în Ziua de Petru şi Pavel la terminarea secerişului intelectual al şcoalelor din tractul Sibiiului felicită pe apostolul progre­sului din acest tract, ca pe adevăratul dascăl al dascălilor. Trăiască protopopul Simeon Popescu, ca întroducătorul conferenţelor di­dactice. Dascălii români din tractele Agnita, Avrig, Făgăraş şi Sibiiu: Joandrea, Petrişor. Opriş. Tatu. Morovin. Gâlbincea. Tat. Suciu. Racotă. Cucu. Săcărea. Stăneasă. Mocean. Negrilă. Puică. Popa. Societatea pentru fond de teatru va ţină adunarea sa generală de ăstimp în Şomcuta-mare la 11 şi 12 August st. n. cu ur­mătoarea programă: I. în 11 August 1886: 1. Preşedintele va deschide adunarea ge­nerală la 10 oare înainte de ameadăzi. 2. Se aleg doi notari pentru şedinţele adunării. 3. Secretarul societăţii va ceti raportul co­mitetului societăţii asupra lucrării sale, începută dela adunarea generală din urmă. 4. Se alege o comisiune de 5 membri pentru propuneri, şi raportul comitetului și­ se predă spre examinare. 5. Cassarul societăţii va ceti rapotul despre starea cassei, cu sportul dela ultima adunare în­coace şi preste tot despre averea ei. 6. Se va alege o comisiune de 5 membri pentru examinarea raportului cassarului. 7. Se va alege o comisiune de 5 membri, cari în înţelesul a­ lui 4 din statutele societăţii, vor câştiga membrii fondatori, ordinari şi ajută­tori pentru societate. 9. Se vor ceti discursuri corespumnitoare scopului societăţii sau de altă materie literară, ce sânt de a se insinua vice-preşedintelui Iosif Vulcan înainte de adunare. 9. Preşedintele închide şedinţa. .I. în 12 August 1886. 1. Preşedintele deschide şedinţa, şi proto­colul şedinţei de ieri se va ceti şi autentica. 2. Raportul comisiunii pentru câştigarea membrilor noi. 3. Raportul comisiunii asupra socoţilor cas­sarului. 4. Raportul comisiuni­i asupra raportului comitetului societăţii şi insinuarea altor propuneri în interesul fondului. 5. Se va decide locul şi Ziua adunării ge­nerale pentru anul 1887. 6. Se va alege o comisiune de trei mem­bri pentru autenticarea protocolului din şedinţa a doua. 7. Preşedintele va închide adunarea. Din şedinţa comitetului societăţii ţinută în Budapesta în 18 Iunie 1886. Dr. Al. Marienescu, Iosif N­ossu, secretar, preşedinte. Serviciul telegrafic al „TRIBUNEI“. Budapesta, 12 Iulie n. în Oradea­m­­are s’a întâmplat ieri în cel mai solemn mod instalarea episcopului Ipolyi. Paris, 12 Iulie n. Ducele d’Au­­m­a­­­e a făcut recurs la consiliul de stat în contra ștergerii sale din listele armatei și a adresat totodată o scrisoare presi­­dentului Republicei amintind, că nimenea nu e îndreptăţit de a-­l declara lipsit de rangul de general. Şi ducele de Char­tres a făcut recurs la consiliul de stat. Petersburg, 12 Iulie n. Un ocas al Ţarului dispune închiderea porto­­franc­ului Ba­turn de la 17 i. c. încolo. Ms, 12 Iulie n. Regele a sosit. Scupcina îşi ţine astăzi cea dintâiu şe­dinţă şi se va deschide în mod solemn de către regele în 15 i. c. Director: Ioan Slavici, Redactor responsabil: Septimiu Albini.

Next