Tribuna, iulie-septembrie 1886 (Anul 3, nr. 149-224)

1886-09-19 / nr. 215

Nr. 215 tăţenii din Cinci-Biserici a face o demonstra­­ţiune contra sentenţei ministeriale şi spre acest scop au pregătit o ovaţiune cu torţe, sub­loco­­tenentului degradat Herbert. Anunţând această ovaţiune magistratului spre exoperarea licenţiei. Acesta a concredat afacerea căpitanului orăşe­nesc, care a şi conces ţinerea ovaţiunii. In urma unei depeşe primite dela corniţele suprem­e i-a retras căpitanul licenţa dată. Cu toate acestea s’a adunat de cu seară o mulţime de mai multe mii de capete în strada principală. Un jurna­list a ţinut un discurs, în care recomandă mul­ţimii tact şi moderaţiune. După aceasta plecă mulţimea, fără sgomot prin mai multe strade pănă la locuinţa lui Herbert. Poliţia n’a pus nici o podecă demonstranţilor. Herbert a eşit pe balconul locuinţei sale, şi a fost agrait de un jurnalist cu numele Haksch şi întimpinat de strigăte de „Éljen!“ Dînsul a răspuns mulţimii, care în conţinu sbiera „éljen“-urile sale; apoi s’a despărţit mulţimea în linişte. * Foc: în Sebeşul-săsesc s’a aprins coperişul unei case; pompierilor însă li-a succes a stinge focul înainte de a lua dimensiuni mai mari. * Holera — scade. După­ cum se anunţă din Budapesta în cele din urmă 24 care au fost numai 35 caşuri de îmbolnăviri şi 11 decese. Aşadar’ se observă o scădere a­ epidemiei atât în îmbolnăviri, cât şi în decese. în Raab nu s’a întâmplat nici un cas de îmbolnăvire, car’ în co­mitatul Raab s’a ivit holera în comunele Györ­­sziget, Zsámoly și Révfalu, fnsă numai câte un cas. * Deraliarea unui tren de povară, în zilele aceste au deraliat trei vagoane din trenul de povară nr. 255, chiar când era se treacă acest tren prin tunelul ce urmează după gara din Bu­dapesta. Nenorociri nu s’au întâmplat şi nici mărfuri nu s’au stricat. Trenul de persoane nr. 204, care venia dela Pragerhof, a fost reţinut în gara Kelenföld, pănă­ ce s’a deschis linia, şi aşa a avut trenul o întârziere de 2 oare şi 4 minute. * Din Bucovina. Ieri a avut loc aci o în­trunire a alegătorilor români din Cernăuţi pentru alegerea consilierilor magistratuali. De president al întrunirii se alese prin aclamaţie dl Dr. Ţurcan, consilier metropolitan. După desbateri de trei oare se decise unanim, de a se alia cu străinii, dacă din jumătate din consilierii magistratuali vor fi adoptaţi de cătră comitetul alegător al lor. Ca candidaţi români se aleseră d-nii: Dr. Ţurcan, V. Morariu, Isopescul Dimitrie, Dr. Mitrofanovici, Andronic Max. Dl Andronic Max renunţă la candidatura sa în onoarea dlui Mihaiu Piteiu, ante­­luptătorul român vechiu bucovinean şi patriotul detins, ce şi primi. * Cum se disciplinează clerul înalt din România, „Răsbolci“ scrie: Sinodul se va con­voca, se duce, la 1 Octomvrie. Se vorbesce despre darea în judecată şi caterisirea episcopu­lui şi a unui archiereu din Huşi, pentru fapte incompatibile cu demnitatea ca­racterului lor de păstori sufletesci, însuși ministrul cultelor va propune și va cere, după­ cum se afirmă, această caterisire. * Noul Metropolit-Primat al României. Ca succesor al scaunului metropolitan din Bu­­curesci se desemnă ca sigur P. S. S. Păr. Iosif, Episcopul D­u­n­ă­r­i­i-d­e-j­o­s, care este agreat, în prima linie, de guvern. Candidaţi de episcopi cu mai multe şanse sunt doi: Archiereii Ca­­listrat Orleanu şi Partenie Clinceanu. * Gramatica limbei germane de dl I. Cionca. Ministerul instrucţiunii publice din Ro­mânia a aprobat ca operă didactică pentru cla­sele inferioare ale şcoalelor secundare și speciale de ambe­ sexe cartea d-lui Ioan Cionca: „Gra­matica teoretică-practică a limbei germane“. * Un generos fondator, „România Liberă“ scrie: „Dl Iordeche Zossima, mare proprietar în Ialomiţa, după­ ce a făcut o frumoasă biserică la Armăşesei, a construit o şcoală, cum nu există în nici o comună rurală la noi, pentru care a cheltuit 170.000 lei. Generosul fondator a cerut ministerului să-’i trimită profesori, pe cari îi va remunera, cât timp va fi în viaţă, dînsul, car’ după moartea sa şcoala va fi întreţinută tot din averea s­a. Exemplul ce-’l dă venerabilul Iordache Zos­sima este mai presus de ori­ce cuvânt de laudă. Trăească mult bătrânul, pentru­ ca să se bucure de opera sa!“ * Măsurile României contra holerei. Di­recţiunea generală a serviciului sanitar român publică următoarele: Se aduce la cunoscinţa pu­blică, că în scop de a ne garanta cât se poate mai bine în contra invasiunii la noi a holerei, ce bântue în mai multe localităţi din Austro-Un­­garia, ministerul pe basa avisului consiliului sa­nitar superior, a decis, ca prelungă măsurile cu­prinse în publicaţiunea inserată în „Monitorul oficial“ cu nr. 125 din 5 Septemvrie 1886, să se aplice şi cele următoare, în portul Turnu- Severin: 1. Căpitanii sau patronii ori­cărui bastiment, fie el de călători sau de mărfuri, ce sosesce din susul Dunării (Austro-Ungaria), vor presenta mai înainte de a comunica cu ţărmul, actele lor de bord căpitanului portului. Acesta împreună cu medicul însărcinat cu serviciul de revizuire sanitară se vor informa de la căpitanii sau patronii bastimentelor despre starea sănătăţii poporaţiunii din localităţile, pe unde au abordat, şi medicul va examina starea sănătăţii întregului personal de pe bord (călători şi echipagiu) şi va * Profesorul Billroth asupra îndesuirii facultăţii de medicină din Viena. Profesorul Billroth a întregit broşura sa din 1875 întitulată „Ueber Lehren und Lernen der medizinischen Wissen­schaften“ (Despre învăţarea sciinţei medicinale) cu o nouă broşură întitulată: „Aphorismen zum Lehren und Lernen der medizinischen Wissen­schaften“ (Aforisme asupra învăţământului sciinţei medicinale). Extragem din această din urmă broşură pasage referitoare la îndesuirea studen­ţilor la facultatea de medicină din Viena. „Nu­mărul străinilor — 4*ce Billroth — a fost în anii 1866—1871 cu puţin mai mic decât numă­rul Austriecilor, un timp adecă din 1871—1874 a fost numărul străinilor egal cu al indigenilor, care în anii 1874—1881 a fost mai mare nu­mărul străinilor; pănă când în anii 1881—1884 a devenit numărul străinilor egal cu al indige­nilor, și numai în anii 1885—1886 a început se scadă numărul străinilor. între străinii aceștia majoritatea a fost de origine din Ungaria, ba în anii 1877—1880 era mai mare numărul stu­denţilor din Ungaria decât al celor din Austria. Guvernul ungar prea uşor ar pute pune stavilă curentului acestuia centrifugal şi antinaţional, d. e. dacă numai acelor indi­vid i le dă dreptul de pradă, cari au studiat cel puţin 3 ani la facultatea de medicină din Budapesta sau la cea din Cluj, sau le dă dreptul de prată nu­mai acelor individi, cari au depus r­i­­­guroasele la una din universităţile maghiare. De vreme­ ce însă din partea guver­­ nR 1­8 U­NA desinfecta bagagiile călătorilor, cari pentru a continua călătoria pe apă, vor trece pe alte ba­stimente destinate a circula între Turnu-Severin şi Sulina. Bastimentele de mărfuri își pot con­tinua călătoria lor la vale. 2. Când medicul va constata la vre­una din persoanele aflate pe ba­stiment simptome suspecte de holeră, o va de­barca şi a ceda în infirmeria, dându-’i ajutorul medical necesar, şi va cere căpitanului portului, ca să oprească bastimentul de marfă de a-’şi continua călătoria la vale, şi-’l va isola astfel, ca nici o persoană de pe bord să nu poată co­munica cu ţărmul, raportând totodată telegrafic direcţiunii generale a serviciului sanitar despre o asemenea eventualitate, în celelalte por­turi dunărene. Căpitanii şi medicii de port, şi în lipsa acestora medicii de oraşe de pe malul Dunării, la sosirea bastimentelor din susul Du­nării în portul respectiv, se vor informa dela căpitanii şi patronii bastimentelor despre starea sănătăţii poporaţiunii localităţilor, pe unde au abordat, şi medicul se va încredinţa în persoană, dacă persoanele aflate pe bord se găsiau în de­plină sănătate, şi la cas când ar constata vre­o persoană presentând simptoame suspecte de ho­leră, îi va procura imediat ajutorul medical ne­cesar, va cere căpitanului portului, ca să oprească bastimentul de a-’şi urma călătoria şi să-­l iso­­leze şi va raporta imediat telegrafic un asemenea cas direcţiunii generale a serviciului sanitar. * Asasinul Stoica Alexandrescu. Stoica Alexandrescu, individul care în dipta de 4 Sep­temvrie s-a încercat se ridice viaţa d-lui prim­­ministru român, de pe dealul „Rîmnicul Sărat“, este de fel din comuna Becenii, judeţul Buzău, în acea­ comună el­­şi-a făcut educaţia şi instrucţia, cu care apoi a venit în R.­Sarat, atras fiind de interesele şi legăturile ce fratele seu vitreg, G. Protopopescu, contractase cu puţin mai înainte. Stoica fiind luat în armată ,şi-a făcut serviciul militar la gendarmi în Bucuresci, de unde mai acum câţiva ani s’a întors cu gradul de sergent. El este un om cam înalt, cu faţa roşcovană, cu mustaţa blondă; are o înfăţişare obraznică, o privire fugitivă, un caracter resbunător şi violent totodată. Un ce inexplicabil se observă cu toate acestea la Stoica, când el se presentă înaintea unui om, pe care îl scie sau îi pare că valorează mai mult decât dinsul, îşi perde cumpătul în­dată. Aşa era deajuns, ca să aibă ocasia de a vorbi cu un om mai bine îmbrăcat ca dînsul, că să-’l vezi perdându-se şi vorbind anapoda. Când se găsia între ai sei, lui Stoica îi plăcea mult să-’şi admire singur curagiul şi forţa ce pretindea că are şi căuta să convingă chiar pe cei mai necrezători dintre amicii sei, că nimeni nu este aşa­­de grozav ca dînsul. Mai acum un an Stoica, pentru a face un act de bravură se vede, — aşa cum înţelegea el — îşi pusese în gând să fure doi pui de lup de la un oare­care comer­ciant, şi a pândit în acst scop două nopţi de a rîndui pănă să-’i apuce. Ce ţanţoş, ni­ se spune că mergea el cu lupuşorii în braţe, când a fost prins de un comisar şi dus la poliţie! — Altă- dată Stoica, supărându-se pe un biet Ţigan, că nu-’i spoise bine tingirile, a găsit cu cale ca, în loc se-’i plătească, să-’i dee cu tingirea în cap şi să-’l rănească destul de greu. — In sfîrşit, isprăvi d’ al­­­de - astea se plCe ca făcea cam multe asasinul Stoica. în daraverile lui de ne­gustor, căci făcea şi el negoţ, Stoica era foarte negligent şi prea puţin cunoscător. Din această causă el a dat şi un faliment. în vieaţa lui privată era prea puţin cumpătat, aşa că odată cheltuia prea mult şi altădată se abţinea chiar de la mâncare, spre a face economii. în timpul din urmă ni se spune, că Stoica căzuse la dorul cotitului, şi că nu îi rămăsese viaţă de haiduc, pe care să n’o resfoească. El se înflăcăra groaz­nic de bravurile lui Miu, Jianu, Tunsu, etc. şi simţia o deosebită plăcere, ca se vorbească numai despre dînşii, când se găsia într’un cerc mai intim. Mai mult încă, după­ ce Stoica istorisia cu un entusiasm nespus faptele cutărui şi cu­­tărui haiduc, admirând abilitatea şi curagiul lor, întreba din când în când pe câte unul din cei de faţă că, ce ar a' cea când ar v­e­de, că şi despre dînsul se scrie cum bună­oară s’a scris despre Jianua­nului maghiar nu se face nici un pas în pri­vinţa aceasta — după părerea mea e obligat guvernul nostru de a lua iniţiativa, şi a lăsa nu­mai pe acei individi la riguroase, cari pot arăta un testimoniu de maturitate dela un gimnasiu austriac (cislau­an). Aceste măsuri sunt justificate şi prin aceea, că referinţele la gimnasiile maghiare sunt cu mult mai puţine decât cele dela gimnasiile noastre, şi aşa s’a creat o basă neegală pentru primirea studenţilor, care basă e în favorul Ungurilor. Dacă există cause ponderoase — mie necunoscute — ce ar exclude aplicarea acestor măsuri, atunci nu rămâne alta — după cât pot eu prevede — decât a se înfiinţa Numerus clausus pentru Viena, cu sau fără înmulţirea institutelor de medicină — ori a clinicelor. Ceterum censeo: Numai individi, cari produc testimonii de maturitate din Austria, să fie primiţi la riguroase. * Proces de presă. Un anumit Carol To­­mâcsâny din Canija-mare, a edat anul trecut o broşură sub titlul „Amor“, care conţine pican­terii, dar’ poate prea triviale, de vreme­ ce pro­curorul de stat din Steinamanger ’i-a intentat autorului proces de presă. Tomâcsâny a fost nu demult achitat din partea juriului. După­ ce însă s’a dovedit, că unii dintre juraţi au vorbit în decursul pertractării cu mai mulţi individi din auditor, a şi înaintat procurorul la timpul seu cererea pentru nulitate. Această cerere s’a primit şi în doele trecute a avut Tomocsony fe­ricirea a­sta a doua oară înaintea juriului. Ce­rând procurorul, ca să se cetească tot cuprinsul broşurei — aceasta a făcut mare sensaţiune atât pe banca juraţilor, cât şi în sală. în urmă a fost declarat Tomâcsâny de culpabil şi a fost pedepsit din partea judecătoriei, la 3 luni în­chisoare, la o amendă de 100 fr. şi la purtarea speselor procesuale. * Grevă de cărăuşi îin România. Săptă­mâna trecută, — spune „Vocea Brăilei“ — că­ruţaşi din portul Brăila, în număr de preste 1000, s-au pus în grevă a doua oară, de astă­­dată nu în contra comercianţilor, ci în contra primăriei locale, pentru­ că nu reparează pavaj­ul dintre magazii, care a devenit imposibil de cir­culat fiind deteriorat cu desăvîrşire, şi al 2-lea în contra direcţiunii drumului de fer, care a pre­lungit două linii de drum de fer printre magazii, ridicându-le la o înălţime de 2 palme deasupra nivelaţiunii pavaj­ului, astfel, că le făcea impo­sibilă trecerea preste acele linii cu căruţele în­cărcate. Cu toată ameninţarea, că se vor aduce ghepd­ari din Galaţi, greva a ţinut 2 d­le de ju­­mătate; în acest timp cât a ţinut greva, se gră­mădiseră pe liniile ferate din port preste 800 va­goane cu producte, din causă, că n’avea cine se le descarce. Atât primăria, cât şi direcţia drumului de fer, recunoscând de juste preten­­siunile căruţaşilor, au luat măsuri, punând în executare, cea dintâi, astupând gropile cu petriş, şi cea de a doua punând în nivel liniile dru­mului de fer cu pavaj­ul. Mulţumiţi cu aceste mă­suri oare­cum satisfăcătoare, toţi căruţaşii ’şi-au reluat ocupaţiunile lor Mercuri la ameadi. * Cause mici — urmări mari. Damele noastre vor zimbi poate, când le aducem serios la cunoscinţă, că ambiţiunea lor — strică mult agriculturii tropice. Un eminent cunoscător al împregiurărilor economice scrie de tot negalant următoarele: „De când s’au pus damele din Eu­ropa şi America­ nordică, pe o treaptă cu sălba­tecii, prin aceea, că obicinuesc a-’şi împodobi pă­lăriile cu fel de fel de pene, a şi început o ni­micire groaznică a bietelor paseri, aşa încât din multe locuri se scrie, că s’au stîrpit paserile, încât a devenit vânatul lor o meserie fără leac de prospect, în India au cerut poporenii ajutorul regimului, pen­tru­ că prin stîrpirea paserilor s’au înmulţit insec­tele aşa de tare, încât nimicesc toate plantagele. Nici nu e mirare, căci cu sutele de mii se omoară paserile, şi se trimit penele, ca să împodobească pălăriile damelor moderne. Şi această stîrpire sistematică a paserilor folositoare durează de ani fără cel mai mic prospect, ca simţul uman îm­preună cu bunul gust să poată scoate din modă aceste rătăciri. Dacă considerăm, că cele mai multe paseri ce se omoară spre acest scop, sunt paseri ce mănâncă insecte, — precum multele soiuri de colibri — cari au cele mai frumoase pene, mai departe fiind nimicirea insectelor o ce­­stiune de vieaţă pentru agricultura tropică, e de dorit, ca această nebunie a împodobi pălăriile cu fel de fel de pene să fie scoasă odată din modă“, marine. Resultatul sondajelor făcute pare a con­firma această suposiţiune. (Pentru fumătorii de tutun.) — Iată o mică socoteală, care desigur va plăce membri­lor societăţii contra abusului tutunului. Nu vor­bim de cheltuiala modeştilor fumători cari, din când în când, în momentul de distracţie, fumează câte-o ţigare; este interesant să vedem, la ce sumă se ridică cheltuiala unui fumător în adevăr demn de acest nume Să luăm de exemplu o persoană, care fu­mează tutun pentru 50 de bani pe d.­ Aceasta face 15 lei pe lună și 180 pe an. Adăugând 20 lei pentru ţigări de Havana, vom ave în cifră rotundă suma de 200 lei cheltuială anuală a fumătorului în cestiune. Dacă presupunem acum, că aceste 200 lei ar fi fost puse la o parte în fiecare an, cu dobândă compusă numai de 3 la sută, am fi avut după 10 ani o economie de 2290 lei şi 42 bani. în timp de 20 de ani, dacă fumătorul în cestiune pune la o parte în fiecare an 200 lei şi lasă să fructifice dobânda de 3 la sută fără să se atingă de dînsa, va ajunge să poseedă o sumă de 5371 lei 6 bani. Cinci mii trei sute şepte-deci-şi­ unul de lei şi şese bani, puşi la dobândă cu 3 la sută, aduc pe fiecare an 161 lei 13 bani. Astfel după două­zeci de ani de economie, fumătorul nostru ar avea o mică rentă aproape egală cu suma, pe care în fiecare an o prefăcea în fum! Dar’ sânt unii octogenari, cari fumează încă din adoles­cenţa lor! Aceştia pot să fi consumat tutun pentru mai bine de 12.000 lei. Şi apoi câţi nu sânt, cari cheltuiesc pe fie­care zi pentru tutun mai mult decât 50 bani! V a r i e t ă ţ i. (Cutremurile de păm­ânt.) în insula Malta continuă niste violente cutremuri de pă­mânt. Mai multe sguduituri au fost atât de vio­lente, încât ele au înspăimântat toate vieţuitoa­rele; cânii urlau, pisicile miorlăiau, paserile şi găinile scoteau niste slrigăte lugubre. Prelângă in­­cidente nenorocite se află întotdeauna şi incidinte comice. Călugării dintr’o mănăstire de lângă Va­lette ’şi-au părăsit locuinţele la primele sgudui­turi numai în cămăşi. Un vânt violent închi­­dendu-le poarta mănăstirii, călugării fură nevoiţi să sară preste ziduri. Un alt amănunt, acesta însă scientific, este următorul: Nisce ingineri, cari au făcut acum de curând oare­cari reparaţiuni la un cablu submarin, în apropiere de coasta de la Navarin, au găsit, că sub mare coaja pă­mântului se înfundase în aceste regiuni , la o adâncime de aproape două mii de metri. în alte părţi, afundătorii au găsit diferenţe simţitoare în raport cu nivelurile constatate în 1864 şi 1865. Cu ocasiunea cutremurului de pământ, care a pricinuit atât de mari stricăciuni pe coastele Moreeii, s’a emis ipotesa, că aceste tulburări te­restre era, o contralovitură a perturbaţiunilor sub­ Bibliografie. „Candela“. Foaiă bisericească-literară. Ese odată pe lună. Cernăuţi, 1 Septemvrie 1886. Anul V. Nr. 9. Sumar: Fântânile şi Codicii drep­tului bisericesc ortodox. — Vieaţa şi activitatea Metropolitului Ţerii­ Românesci, Antim Ivireanul (1708—1716). — Opt documente române privi­toare la mănăstirea Putna (1707—­1778). — Ar­ticol rutenesc. — Cuvântare ţinută în ţintirimul ortodoxilor din Cernăuţi în Sâmbăta moşilor (30 Maiu, 11 Iunie) 1886. — Articol rutenesc. — Cronică. * * * „Meseriaşul român“. Foaie pentru în­văţătură şi petrecere, alcătuită pentru meseriaşi şi toţi iubitorii de meserii. Ese la 1 şi la 15 a fiecărei luni. Braşov, 15 Septemvrie 1886. Anul I. Nr. 15. Sumar. Instruirea meseriaşului ro­mân. — Legea pentru meserii din 1884. — Din higiena lucrătorului. Despre curăţenia trupului (urmare). — Statistica meseriaşilor români din Transilvania şi Ungaria. — Ariciul şi soborul (fabulă), de Iacob Murăşan. — Diverse. — Din traista cu minciunile. — Felurite pentru mese­riaşi. — Tîrgurile dela 15—30 Septemvrie 1886. Pag. 859 Serviciul telegrafic al „TRIBUNEI“. Budapesta, 30 Septemvrie n. Casa deputaţilor. Ministrul-president Tisza respundând la interpelaţiunile făcute în cestiunea bulgară, respinge presupunerea ca­ şi­ când ministrul nostru de externe ar fi fost informat de mai nainte despre depu­nerea Principelui Bulgariei. Nu există nici un fel de convenţie între Austro-Ungaria şi Rusia relativ la sferele de putere în Pen­insula­­ Balcanică. Austro - Ungaria se ţine de stipu­l­aţiuni­l­e trac­tatului de Berlin, care m­u­l­ţ­u­­­m­e­s­c e pe deplin interesele noastre. Austro-Ungaria re­spinge d­e l­a s­i­n­e ori­ce po­fte de expansiune sau cucerire ş­i-­ş­i î­n­­dreaptă instiinţele spre d­e­s­v­o­l­­­tarea independentă a statelor bal­canice. Austro-Ungaria totodată va împedeca să se stabilească pro­tectoratul vre­unei puteri stră­ine, protectorat ce nu e înteme­iat pe tractate. Raporturile noastre cu puterile străine sunt neschimbate. Cu Germania pe case vechi, Austro - Un­garia priveşte tractatul de Berlin — pre­lungă toate violaţiunile multiple — ca fiind în vigoare. Ori­ce schimbare a ra­porturilor de putere în ţerile balcanice se poate face numai prin învoeala pu­terilor signatare. Austro-Ungaria va lucra spre aceste ţinte cu linişte şi mode­raţiune, dar’ totodată cu toată serio­­sitatea şi hotărîrea. (Aprobare gene­rală.) Răspunsul se ia spre sciinţă. Sofia, 30 Septemvrie­­. Gene­ralul Kaulbars a adresat tuturor representanţilor Rusiei din Bu­l­­garia un circular, în care se ci­tează punctatim pretensiunile cu­noscute ale Rusiei, a căror îm­plinire din partea Bulgariei se cere în mod categoric. Agitaţia e mare. Astăzi se ţine consiliu de miniştri. Director: Stas« Slavii*». Redactor responsabil: Aurel Popa.

Next