Tribuna, iulie-septembrie 1886 (Anul 3, nr. 149-224)
1886-09-19 / nr. 215
Nr. 215 tăţenii din Cinci-Biserici a face o demonstraţiune contra sentenţei ministeriale şi spre acest scop au pregătit o ovaţiune cu torţe, sublocotenentului degradat Herbert. Anunţând această ovaţiune magistratului spre exoperarea licenţiei. Acesta a concredat afacerea căpitanului orăşenesc, care a şi conces ţinerea ovaţiunii. In urma unei depeşe primite dela corniţele supreme i-a retras căpitanul licenţa dată. Cu toate acestea s’a adunat de cu seară o mulţime de mai multe mii de capete în strada principală. Un jurnalist a ţinut un discurs, în care recomandă mulţimii tact şi moderaţiune. După aceasta plecă mulţimea, fără sgomot prin mai multe strade pănă la locuinţa lui Herbert. Poliţia n’a pus nici o podecă demonstranţilor. Herbert a eşit pe balconul locuinţei sale, şi a fost agrait de un jurnalist cu numele Haksch şi întimpinat de strigăte de „Éljen!“ Dînsul a răspuns mulţimii, care în conţinu sbiera „éljen“-urile sale; apoi s’a despărţit mulţimea în linişte. * Foc: în Sebeşul-săsesc s’a aprins coperişul unei case; pompierilor însă li-a succes a stinge focul înainte de a lua dimensiuni mai mari. * Holera — scade. După cum se anunţă din Budapesta în cele din urmă 24 care au fost numai 35 caşuri de îmbolnăviri şi 11 decese. Aşadar’ se observă o scădere a epidemiei atât în îmbolnăviri, cât şi în decese. în Raab nu s’a întâmplat nici un cas de îmbolnăvire, car’ în comitatul Raab s’a ivit holera în comunele Györsziget, Zsámoly și Révfalu, fnsă numai câte un cas. * Deraliarea unui tren de povară, în zilele aceste au deraliat trei vagoane din trenul de povară nr. 255, chiar când era se treacă acest tren prin tunelul ce urmează după gara din Budapesta. Nenorociri nu s’au întâmplat şi nici mărfuri nu s’au stricat. Trenul de persoane nr. 204, care venia dela Pragerhof, a fost reţinut în gara Kelenföld, pănă ce s’a deschis linia, şi aşa a avut trenul o întârziere de 2 oare şi 4 minute. * Din Bucovina. Ieri a avut loc aci o întrunire a alegătorilor români din Cernăuţi pentru alegerea consilierilor magistratuali. De president al întrunirii se alese prin aclamaţie dl Dr. Ţurcan, consilier metropolitan. După desbateri de trei oare se decise unanim, de a se alia cu străinii, dacă din jumătate din consilierii magistratuali vor fi adoptaţi de cătră comitetul alegător al lor. Ca candidaţi români se aleseră d-nii: Dr. Ţurcan, V. Morariu, Isopescul Dimitrie, Dr. Mitrofanovici, Andronic Max. Dl Andronic Max renunţă la candidatura sa în onoarea dlui Mihaiu Piteiu, anteluptătorul român vechiu bucovinean şi patriotul detins, ce şi primi. * Cum se disciplinează clerul înalt din România, „Răsbolci“ scrie: Sinodul se va convoca, se duce, la 1 Octomvrie. Se vorbesce despre darea în judecată şi caterisirea episcopului şi a unui archiereu din Huşi, pentru fapte incompatibile cu demnitatea caracterului lor de păstori sufletesci, însuși ministrul cultelor va propune și va cere, după cum se afirmă, această caterisire. * Noul Metropolit-Primat al României. Ca succesor al scaunului metropolitan din Bucuresci se desemnă ca sigur P. S. S. Păr. Iosif, Episcopul Dunării-de-jos, care este agreat, în prima linie, de guvern. Candidaţi de episcopi cu mai multe şanse sunt doi: Archiereii Calistrat Orleanu şi Partenie Clinceanu. * Gramatica limbei germane de dl I. Cionca. Ministerul instrucţiunii publice din România a aprobat ca operă didactică pentru clasele inferioare ale şcoalelor secundare și speciale de ambe sexe cartea d-lui Ioan Cionca: „Gramatica teoretică-practică a limbei germane“. * Un generos fondator, „România Liberă“ scrie: „Dl Iordeche Zossima, mare proprietar în Ialomiţa, după ce a făcut o frumoasă biserică la Armăşesei, a construit o şcoală, cum nu există în nici o comună rurală la noi, pentru care a cheltuit 170.000 lei. Generosul fondator a cerut ministerului să-’i trimită profesori, pe cari îi va remunera, cât timp va fi în viaţă, dînsul, car’ după moartea sa şcoala va fi întreţinută tot din averea sa. Exemplul ce-’l dă venerabilul Iordache Zossima este mai presus de orice cuvânt de laudă. Trăească mult bătrânul, pentru ca să se bucure de opera sa!“ * Măsurile României contra holerei. Direcţiunea generală a serviciului sanitar român publică următoarele: Se aduce la cunoscinţa publică, că în scop de a ne garanta cât se poate mai bine în contra invasiunii la noi a holerei, ce bântue în mai multe localităţi din Austro-Ungaria, ministerul pe basa avisului consiliului sanitar superior, a decis, ca prelungă măsurile cuprinse în publicaţiunea inserată în „Monitorul oficial“ cu nr. 125 din 5 Septemvrie 1886, să se aplice şi cele următoare, în portul Turnu- Severin: 1. Căpitanii sau patronii oricărui bastiment, fie el de călători sau de mărfuri, ce sosesce din susul Dunării (Austro-Ungaria), vor presenta mai înainte de a comunica cu ţărmul, actele lor de bord căpitanului portului. Acesta împreună cu medicul însărcinat cu serviciul de revizuire sanitară se vor informa de la căpitanii sau patronii bastimentelor despre starea sănătăţii poporaţiunii din localităţile, pe unde au abordat, şi medicul va examina starea sănătăţii întregului personal de pe bord (călători şi echipagiu) şi va * Profesorul Billroth asupra îndesuirii facultăţii de medicină din Viena. Profesorul Billroth a întregit broşura sa din 1875 întitulată „Ueber Lehren und Lernen der medizinischen Wissenschaften“ (Despre învăţarea sciinţei medicinale) cu o nouă broşură întitulată: „Aphorismen zum Lehren und Lernen der medizinischen Wissenschaften“ (Aforisme asupra învăţământului sciinţei medicinale). Extragem din această din urmă broşură pasage referitoare la îndesuirea studenţilor la facultatea de medicină din Viena. „Numărul străinilor — 4*ce Billroth — a fost în anii 1866—1871 cu puţin mai mic decât numărul Austriecilor, un timp adecă din 1871—1874 a fost numărul străinilor egal cu al indigenilor, care în anii 1874—1881 a fost mai mare numărul străinilor; pănă când în anii 1881—1884 a devenit numărul străinilor egal cu al indigenilor, și numai în anii 1885—1886 a început se scadă numărul străinilor. între străinii aceștia majoritatea a fost de origine din Ungaria, ba în anii 1877—1880 era mai mare numărul studenţilor din Ungaria decât al celor din Austria. Guvernul ungar prea uşor ar pute pune stavilă curentului acestuia centrifugal şi antinaţional, d. e. dacă numai acelor individ i le dă dreptul de pradă, cari au studiat cel puţin 3 ani la facultatea de medicină din Budapesta sau la cea din Cluj, sau le dă dreptul de prată numai acelor individi, cari au depus riguroasele la una din universităţile maghiare. De vreme ce însă din partea guver nR 18 UNA desinfecta bagagiile călătorilor, cari pentru a continua călătoria pe apă, vor trece pe alte bastimente destinate a circula între Turnu-Severin şi Sulina. Bastimentele de mărfuri își pot continua călătoria lor la vale. 2. Când medicul va constata la vreuna din persoanele aflate pe bastiment simptome suspecte de holeră, o va debarca şi a ceda în infirmeria, dându-’i ajutorul medical necesar, şi va cere căpitanului portului, ca să oprească bastimentul de marfă de a-’şi continua călătoria la vale, şi-’l va isola astfel, ca nici o persoană de pe bord să nu poată comunica cu ţărmul, raportând totodată telegrafic direcţiunii generale a serviciului sanitar despre o asemenea eventualitate, în celelalte porturi dunărene. Căpitanii şi medicii de port, şi în lipsa acestora medicii de oraşe de pe malul Dunării, la sosirea bastimentelor din susul Dunării în portul respectiv, se vor informa dela căpitanii şi patronii bastimentelor despre starea sănătăţii poporaţiunii localităţilor, pe unde au abordat, şi medicul se va încredinţa în persoană, dacă persoanele aflate pe bord se găsiau în deplină sănătate, şi la cas când ar constata vreo persoană presentând simptoame suspecte de holeră, îi va procura imediat ajutorul medical necesar, va cere căpitanului portului, ca să oprească bastimentul de a-’şi urma călătoria şi să-l isoleze şi va raporta imediat telegrafic un asemenea cas direcţiunii generale a serviciului sanitar. * Asasinul Stoica Alexandrescu. Stoica Alexandrescu, individul care în dipta de 4 Septemvrie s-a încercat se ridice viaţa d-lui primministru român, de pe dealul „Rîmnicul Sărat“, este de fel din comuna Becenii, judeţul Buzău, în acea comună elşi-a făcut educaţia şi instrucţia, cu care apoi a venit în R.Sarat, atras fiind de interesele şi legăturile ce fratele seu vitreg, G. Protopopescu, contractase cu puţin mai înainte. Stoica fiind luat în armată ,şi-a făcut serviciul militar la gendarmi în Bucuresci, de unde mai acum câţiva ani s’a întors cu gradul de sergent. El este un om cam înalt, cu faţa roşcovană, cu mustaţa blondă; are o înfăţişare obraznică, o privire fugitivă, un caracter resbunător şi violent totodată. Un ce inexplicabil se observă cu toate acestea la Stoica, când el se presentă înaintea unui om, pe care îl scie sau îi pare că valorează mai mult decât dinsul, îşi perde cumpătul îndată. Aşa era deajuns, ca să aibă ocasia de a vorbi cu un om mai bine îmbrăcat ca dînsul, că să-’l vezi perdându-se şi vorbind anapoda. Când se găsia între ai sei, lui Stoica îi plăcea mult să-’şi admire singur curagiul şi forţa ce pretindea că are şi căuta să convingă chiar pe cei mai necrezători dintre amicii sei, că nimeni nu este aşade grozav ca dînsul. Mai acum un an Stoica, pentru a face un act de bravură se vede, — aşa cum înţelegea el — îşi pusese în gând să fure doi pui de lup de la un oarecare comerciant, şi a pândit în acst scop două nopţi de a rîndui pănă să-’i apuce. Ce ţanţoş, ni se spune că mergea el cu lupuşorii în braţe, când a fost prins de un comisar şi dus la poliţie! — Altă- dată Stoica, supărându-se pe un biet Ţigan, că nu-’i spoise bine tingirile, a găsit cu cale ca, în loc se-’i plătească, să-’i dee cu tingirea în cap şi să-’l rănească destul de greu. — In sfîrşit, isprăvi d’ alde - astea se plCe ca făcea cam multe asasinul Stoica. în daraverile lui de negustor, căci făcea şi el negoţ, Stoica era foarte negligent şi prea puţin cunoscător. Din această causă el a dat şi un faliment. în vieaţa lui privată era prea puţin cumpătat, aşa că odată cheltuia prea mult şi altădată se abţinea chiar de la mâncare, spre a face economii. în timpul din urmă ni se spune, că Stoica căzuse la dorul cotitului, şi că nu îi rămăsese viaţă de haiduc, pe care să n’o resfoească. El se înflăcăra groaznic de bravurile lui Miu, Jianu, Tunsu, etc. şi simţia o deosebită plăcere, ca se vorbească numai despre dînşii, când se găsia într’un cerc mai intim. Mai mult încă, după ce Stoica istorisia cu un entusiasm nespus faptele cutărui şi cutărui haiduc, admirând abilitatea şi curagiul lor, întreba din când în când pe câte unul din cei de faţă că, ce ar a' cea când ar vede, că şi despre dînsul se scrie cum bunăoară s’a scris despre Jianuanului maghiar nu se face nici un pas în privinţa aceasta — după părerea mea e obligat guvernul nostru de a lua iniţiativa, şi a lăsa numai pe acei individi la riguroase, cari pot arăta un testimoniu de maturitate dela un gimnasiu austriac (cislauan). Aceste măsuri sunt justificate şi prin aceea, că referinţele la gimnasiile maghiare sunt cu mult mai puţine decât cele dela gimnasiile noastre, şi aşa s’a creat o basă neegală pentru primirea studenţilor, care basă e în favorul Ungurilor. Dacă există cause ponderoase — mie necunoscute — ce ar exclude aplicarea acestor măsuri, atunci nu rămâne alta — după cât pot eu prevede — decât a se înfiinţa Numerus clausus pentru Viena, cu sau fără înmulţirea institutelor de medicină — ori a clinicelor. Ceterum censeo: Numai individi, cari produc testimonii de maturitate din Austria, să fie primiţi la riguroase. * Proces de presă. Un anumit Carol Tomâcsâny din Canija-mare, a edat anul trecut o broşură sub titlul „Amor“, care conţine picanterii, dar’ poate prea triviale, de vreme ce procurorul de stat din Steinamanger ’i-a intentat autorului proces de presă. Tomâcsâny a fost nu demult achitat din partea juriului. După ce însă s’a dovedit, că unii dintre juraţi au vorbit în decursul pertractării cu mai mulţi individi din auditor, a şi înaintat procurorul la timpul seu cererea pentru nulitate. Această cerere s’a primit şi în doele trecute a avut Tomocsony fericirea asta a doua oară înaintea juriului. Cerând procurorul, ca să se cetească tot cuprinsul broşurei — aceasta a făcut mare sensaţiune atât pe banca juraţilor, cât şi în sală. în urmă a fost declarat Tomâcsâny de culpabil şi a fost pedepsit din partea judecătoriei, la 3 luni închisoare, la o amendă de 100 fr. şi la purtarea speselor procesuale. * Grevă de cărăuşi îin România. Săptămâna trecută, — spune „Vocea Brăilei“ — căruţaşi din portul Brăila, în număr de preste 1000, s-au pus în grevă a doua oară, de astădată nu în contra comercianţilor, ci în contra primăriei locale, pentru că nu reparează pavajul dintre magazii, care a devenit imposibil de circulat fiind deteriorat cu desăvîrşire, şi al 2-lea în contra direcţiunii drumului de fer, care a prelungit două linii de drum de fer printre magazii, ridicându-le la o înălţime de 2 palme deasupra nivelaţiunii pavajului, astfel, că le făcea imposibilă trecerea preste acele linii cu căruţele încărcate. Cu toată ameninţarea, că se vor aduce ghepdari din Galaţi, greva a ţinut 2 dle de jumătate; în acest timp cât a ţinut greva, se grămădiseră pe liniile ferate din port preste 800 vagoane cu producte, din causă, că n’avea cine se le descarce. Atât primăria, cât şi direcţia drumului de fer, recunoscând de juste pretensiunile căruţaşilor, au luat măsuri, punând în executare, cea dintâi, astupând gropile cu petriş, şi cea de a doua punând în nivel liniile drumului de fer cu pavajul. Mulţumiţi cu aceste măsuri oarecum satisfăcătoare, toţi căruţaşii ’şi-au reluat ocupaţiunile lor Mercuri la ameadi. * Cause mici — urmări mari. Damele noastre vor zimbi poate, când le aducem serios la cunoscinţă, că ambiţiunea lor — strică mult agriculturii tropice. Un eminent cunoscător al împregiurărilor economice scrie de tot negalant următoarele: „De când s’au pus damele din Europa şi America nordică, pe o treaptă cu sălbatecii, prin aceea, că obicinuesc a-’şi împodobi pălăriile cu fel de fel de pene, a şi început o nimicire groaznică a bietelor paseri, aşa încât din multe locuri se scrie, că s’au stîrpit paserile, încât a devenit vânatul lor o meserie fără leac de prospect, în India au cerut poporenii ajutorul regimului, pentru că prin stîrpirea paserilor s’au înmulţit insectele aşa de tare, încât nimicesc toate plantagele. Nici nu e mirare, căci cu sutele de mii se omoară paserile, şi se trimit penele, ca să împodobească pălăriile damelor moderne. Şi această stîrpire sistematică a paserilor folositoare durează de ani fără cel mai mic prospect, ca simţul uman împreună cu bunul gust să poată scoate din modă aceste rătăciri. Dacă considerăm, că cele mai multe paseri ce se omoară spre acest scop, sunt paseri ce mănâncă insecte, — precum multele soiuri de colibri — cari au cele mai frumoase pene, mai departe fiind nimicirea insectelor o cestiune de vieaţă pentru agricultura tropică, e de dorit, ca această nebunie a împodobi pălăriile cu fel de fel de pene să fie scoasă odată din modă“, marine. Resultatul sondajelor făcute pare a confirma această suposiţiune. (Pentru fumătorii de tutun.) — Iată o mică socoteală, care desigur va plăce membrilor societăţii contra abusului tutunului. Nu vorbim de cheltuiala modeştilor fumători cari, din când în când, în momentul de distracţie, fumează câte-o ţigare; este interesant să vedem, la ce sumă se ridică cheltuiala unui fumător în adevăr demn de acest nume Să luăm de exemplu o persoană, care fumează tutun pentru 50 de bani pe d. Aceasta face 15 lei pe lună și 180 pe an. Adăugând 20 lei pentru ţigări de Havana, vom ave în cifră rotundă suma de 200 lei cheltuială anuală a fumătorului în cestiune. Dacă presupunem acum, că aceste 200 lei ar fi fost puse la o parte în fiecare an, cu dobândă compusă numai de 3 la sută, am fi avut după 10 ani o economie de 2290 lei şi 42 bani. în timp de 20 de ani, dacă fumătorul în cestiune pune la o parte în fiecare an 200 lei şi lasă să fructifice dobânda de 3 la sută fără să se atingă de dînsa, va ajunge să poseedă o sumă de 5371 lei 6 bani. Cinci mii trei sute şepte-deci-şi unul de lei şi şese bani, puşi la dobândă cu 3 la sută, aduc pe fiecare an 161 lei 13 bani. Astfel după douăzeci de ani de economie, fumătorul nostru ar avea o mică rentă aproape egală cu suma, pe care în fiecare an o prefăcea în fum! Dar’ sânt unii octogenari, cari fumează încă din adolescenţa lor! Aceştia pot să fi consumat tutun pentru mai bine de 12.000 lei. Şi apoi câţi nu sânt, cari cheltuiesc pe fiecare zi pentru tutun mai mult decât 50 bani! V a r i e t ă ţ i. (Cutremurile de pământ.) în insula Malta continuă niste violente cutremuri de pământ. Mai multe sguduituri au fost atât de violente, încât ele au înspăimântat toate vieţuitoarele; cânii urlau, pisicile miorlăiau, paserile şi găinile scoteau niste slrigăte lugubre. Prelângă incidente nenorocite se află întotdeauna şi incidinte comice. Călugării dintr’o mănăstire de lângă Valette ’şi-au părăsit locuinţele la primele sguduituri numai în cămăşi. Un vânt violent închidendu-le poarta mănăstirii, călugării fură nevoiţi să sară preste ziduri. Un alt amănunt, acesta însă scientific, este următorul: Nisce ingineri, cari au făcut acum de curând oarecari reparaţiuni la un cablu submarin, în apropiere de coasta de la Navarin, au găsit, că sub mare coaja pământului se înfundase în aceste regiuni , la o adâncime de aproape două mii de metri. în alte părţi, afundătorii au găsit diferenţe simţitoare în raport cu nivelurile constatate în 1864 şi 1865. Cu ocasiunea cutremurului de pământ, care a pricinuit atât de mari stricăciuni pe coastele Moreeii, s’a emis ipotesa, că aceste tulburări terestre era, o contralovitură a perturbaţiunilor sub Bibliografie. „Candela“. Foaiă bisericească-literară. Ese odată pe lună. Cernăuţi, 1 Septemvrie 1886. Anul V. Nr. 9. Sumar: Fântânile şi Codicii dreptului bisericesc ortodox. — Vieaţa şi activitatea Metropolitului Ţerii Românesci, Antim Ivireanul (1708—1716). — Opt documente române privitoare la mănăstirea Putna (1707—1778). — Articol rutenesc. — Cuvântare ţinută în ţintirimul ortodoxilor din Cernăuţi în Sâmbăta moşilor (30 Maiu, 11 Iunie) 1886. — Articol rutenesc. — Cronică. * * * „Meseriaşul român“. Foaie pentru învăţătură şi petrecere, alcătuită pentru meseriaşi şi toţi iubitorii de meserii. Ese la 1 şi la 15 a fiecărei luni. Braşov, 15 Septemvrie 1886. Anul I. Nr. 15. Sumar. Instruirea meseriaşului român. — Legea pentru meserii din 1884. — Din higiena lucrătorului. Despre curăţenia trupului (urmare). — Statistica meseriaşilor români din Transilvania şi Ungaria. — Ariciul şi soborul (fabulă), de Iacob Murăşan. — Diverse. — Din traista cu minciunile. — Felurite pentru meseriaşi. — Tîrgurile dela 15—30 Septemvrie 1886. Pag. 859 Serviciul telegrafic al „TRIBUNEI“. Budapesta, 30 Septemvrie n. Casa deputaţilor. Ministrul-president Tisza respundând la interpelaţiunile făcute în cestiunea bulgară, respinge presupunerea ca şi când ministrul nostru de externe ar fi fost informat de mai nainte despre depunerea Principelui Bulgariei. Nu există nici un fel de convenţie între Austro-Ungaria şi Rusia relativ la sferele de putere în Peninsula Balcanică. Austro - Ungaria se ţine de stipulaţiunile tractatului de Berlin, care mulţumesc e pe deplin interesele noastre. Austro-Ungaria respinge de la sine orice pofte de expansiune sau cucerire şi-şi îndreaptă instiinţele spre desvoltarea independentă a statelor balcanice. Austro-Ungaria totodată va împedeca să se stabilească protectoratul vreunei puteri străine, protectorat ce nu e întemeiat pe tractate. Raporturile noastre cu puterile străine sunt neschimbate. Cu Germania pe case vechi, Austro - Ungaria priveşte tractatul de Berlin — prelungă toate violaţiunile multiple — ca fiind în vigoare. Orice schimbare a raporturilor de putere în ţerile balcanice se poate face numai prin învoeala puterilor signatare. Austro-Ungaria va lucra spre aceste ţinte cu linişte şi moderaţiune, dar’ totodată cu toată seriositatea şi hotărîrea. (Aprobare generală.) Răspunsul se ia spre sciinţă. Sofia, 30 Septemvrie. Generalul Kaulbars a adresat tuturor representanţilor Rusiei din Bulgaria un circular, în care se citează punctatim pretensiunile cunoscute ale Rusiei, a căror împlinire din partea Bulgariei se cere în mod categoric. Agitaţia e mare. Astăzi se ţine consiliu de miniştri. Director: Stas« Slavii*». Redactor responsabil: Aurel Popa.