Tribuna, octombrie-decembrie 1886 (Anul 3, nr. 225-299)
1886-11-25 / nr. 271
Nr. 271 Se vorbesce, că deputaţiunea intenţionează se propună cabinetelor candidate a regelui Milan pentru tronul bulgar pe basa uniunii personale. După o depeşă din Londra, Rusia a respins proiectul Austro- Ungariei, care mergea într’acolo, ca comisiunea turco-bulgară pentru revizuirea statutului rumeliet să se înlocuească prin o comisiune internaţională şi să se reguleze relaţiunile dintre Bulgaria şi Rumelia orientală înnainte de alegerea principelui. Totodată a declarat Rusia, că alegerea principelui trebue să formeze primul pas pentru resolvarea cestiunii bulgare. Turcia şi Francia au răspuns în acelaşi înţeles. Numai Anglia şi Italia s-au alăturat Austro-Ungariei. Ionx Jucovina. (Informaţiuni particulare ale „Tribunei“.) Expositvi din Cernăuţi. (Urmare.) Mai bine representată a fost industria casnică din districtele române ale Bucovinei, unde se putea cunoaste starea ei adevărată. Cum stau împregiurările acum, nu poate fi vorba de progres la industria casnică, ci din contră o degenerare a stilului păstrat de mulţi secoli din causa introducerii manufacturii străine. Cămeşi brodate, ştergare, năfrămi au fost expuse din districtul Câmpulungului de comunele Ciocănesci (Berzovan Roman), Dorna (Urda Varvara a lui Gerasim), Vatra-Moldaviţa (Zugrav Ambrosi), Vama, Câmpulung (Porcuţan Elisaveta); din districtul Rădăuţilor de comunele Frătăuţii, Arbora, Bilea (Baca Samfira a lui loan, Muntean Maria, Cuciurean Maria a lui Anton, Cuciurean Irmna a lui Constantin, Cucurean Martalina a lui George, Poha Minodura, Iremescul Ana lui Anton, Brăilean Maria), Horodnic (Zub Horea şi Caterina, Onica Margarita, Cioran Refeca, Macoveiu Ana, Andronachi Natalia, Bodnarescu Vasilie), Rădăuţi (Bezuşi Basan), Suceiţa (Bodnarescu Avram), Straza (Zuravle Vailie, Ştirbeiu Constantin), Vicov (Mandici Maria lui loan, Nistor Paraschiţa al lui Stefan), Poeni Todoraş Petru), Pertesci (Gorze Artemie), Botuaniţa (Leşian Dumitru); din distrul Siretiului de cmuna Calafindesci; din districtul Sucevei din cmunele Comănesci (Georgian George), Valesaca, Maiaresci (Mariul Ganţa, Blănar vel Cariţa), Iăesci (Reşia Ioana), Drăgoesci (Doboiu Teodor, iredeţian Iremia al lui Alexandru), Stupea (Mooşan Ioan), Stroesci (Bezar Veronica, Cimbriueana, Boba Olimpia, Bodnar Domnica), Reuseni Marian Rachita), Teşcuţi (Praznitichi Portira, Lxentovici Ana, Bosancea, (Blendu Galafira), in districtul Storojineţului de comunele Bobesci Miti Varvara şi Catrina), Broscouţi (Mitraueorgian), Budeniţi (Burlă Eudochia), Crasna Bărbuţă Sandu, Iliuţ Manole, German Aniţa, Alan George, Braha loan), Opaiţi (Burlă Aleandru), Petrouţi (Schipor Grigorie loan, Gavriliu Dumitru Todor, Grisenco Vasilie loan), Iudin (Bendiu Maria a lui Vasile Alexandru, dlinsca Aniţa a lui loan). Dl Sireti Matia din Ornavatra a expus o figură îmbrăcată în coumul român din munţi. Bondiţe şi prăjitoare aupus Beligan Domnica şi Porcuţian Elisavetan Câmpulung, Muntean Zaharia din Bilca, Prastichi Porfiria din Teşcuţi, Schipor Grigorie loan Petrouţi. Cătrinţe au trimis Porcuţian Elisasia din Câmpulung, Urdă Varvara a lui Gesim din Dorna, Cuciurean Maria a lui Ariton, allan Odochiţa a lui Eusebiu din Bilca, Chiriu Domnica a lui Laurenti şi Cuciurean Anisi a lui Lazar din Bilca, Mandici Sandu din Vicov 3. Au mai fost expuse sumane (din Câmpulung, idăuţi, suman negru, Bilca, Botuşiana), traiste ( Câmpulung, Bilca, Frătăuţi, Petrouţi şi udiu), pelării (din Câmpulung, Boca, Straja), âne (din Câmpulung, Dorna, Frătăuţi, Răuţi, Bilca, Sipot, Straja, Comănesci, Stroesci, Ideniţi, Crasna, Opaiţi, Petrouţi, Ciudin), de Pasci (din Dornavatra, Vama, Cârlibaba), inece (din Dorna, Frătăuţi), brobodea şi cârpă Dorna, mantale (din Frătăuţi, Straja, Poeni), nuci (din Frătăuţi, Sipot), cojoace sau peptare n Bilca din 5 piei de oaie, Straja, Vicov, tuşana, Frătăuţi, Crasna), basmale de nas din ca, pânză, linguri mari şi mici de lemn, ţoale ., Dovalciuc Gavrilă al lui George din Arbora ,spus o vioară cu arcuşul (lucrată de el), car’ rohariu Trifon al lui Simion tot de acolo, cruci teiu, icoane şi cadre din teiu, car’ dl Orbán revin din Podul Casin o cruce sculptată şi una cu figuri (turnurile representând cetăţile răsboiul turco-ruso-român: Vidin, Plevna, lafat etc., regele Carol, regina Elisabeta, pioii, dorobanţii) sculptată cu cuţit:’,ştii, o lucrare tate maiestră, dar’ nepremiată, Vasiloviei Magdalena din Vicov, o flasie în care e o măsuţă cu o cruce, Câmpian Petru din Humora o cadră sculptată de icoană, Dunin Valerian din Bosancea coşciuguri din lemn, d-na Maria cav. de Grigorcea din Carapciu pe Şirete mobile ca canapele, foteluri, scăunaşe îmbrăcate cu brâne ţerănesci, covoare de părete, masă cu acoperement, cortine, ştergare, o colecţiune foarte interesantă, căci pare a se ridica din ţerănimea noastră, de aceea e foarte admirată la exposiţie. Din districtele rutene au fost expuse covoare, cămeşi, brâne, oue de Pasci, mantale, cătrinţe, trăişti, năfrămi, perini, linguri de lemn, coşerci, pelării de paie, tăiere de lemn, cupe de lemn, cofe şi pieptare. între industria din districtele române şi cea din cele rutene nu e nici o diferenţă în forme şi motive. Tot aceleaşi forme şi motive găsim între Români şi Ruteni. Se scie bine, că Rutenii în mare parte sânt Români rutenisaţi, şi că Rutenii emigraţi în secolul acesta aparţin toţi bisericei unite, precând massa Rutenilor aparţine bisericei gr.-or. împregiurările triste politice şi sociale silită pe Românii de preste Prut a’şi perde naţionalitatea şi limba şi a se asimila poporului rutean din Galiţia. Ei declară şi astăzji cu mândrie, că sânt Români. Totuşi se găsesce o mare degenerare în stilul ornamentaţiunii, cum şi în forma lucrurilor casnice la Ruteni. Aceasta o constatară chiar şi cei mulţi învăţaţi, ce au visitat exposiţia. Stilul devenise la Ruteni mai urît, precând e foarte fin în districtele muntene române. Culorile de pe lucrurile rutene sunt mai urîte, se observă mult o disarmonie întru aşertarea lor, precând la cele române e deplină şi minunată concordanţă. Lucrurile industriei casnice române manifestă urme ale unei industrii vechi pe la Români, care ca şi fiinţa sa representă urme netăgăduite ale vieţii sale istorice şi mitice din trecut. Dacă se vor strînge toate desemnurile întrebuinţate pe cămeşile, cojoacele etc. Românilor, desigur s’ar găsi o unitate, ce ar pute fi de cel mai mare folos sciinţei. Este un ce misterios în desemnele lor, ce ca prin un vel întunecat lasă să se observe trecutul industriei şi vieţii sociale românesci. Se găsesc în aceste desemne nisce motive străine, industriei textile europene, ce bine studiată de industria de artă vor servi pentru productele cele mai frumoase industriale. Asta se observă bine la fotoliurile în canapeaua doamnei Grigorcea, care sunt îmbrăcate cu brâne ţerănesci din districtul Storojineţului. Desemnurile sunt lineare de fel de fel de colori şi sunt executate cu o artă deosebită. Brânele sunt de o substanţă firmă, care promite o trăinicie lungă; vedem deci cu frumseţa extraordinară împreunată şi partea practică. Fotoliurile au fost mult admirate de cătră visitatori, între cari numim pe Alteţele Lor archiducii Rainer şi Carol Ludovic, cari le-au şi cumpărat pentru palaturile lor. Comisia trimisă de cătră ministerul cultelor spre a studia industria casnică românească din Bucovina s’a respirat într’un mod foarte măgulitor pentru ea şi în museul de meserie, ce ea se înfiinţa în Cernăuţi, vor fi strînse modelări de lucruri casnice româneşti de prin toate districtele ţerii. Deci se va face întrebuinţare de ele în industria de artă; vom vede, la ce resultat vor ajunge. în desemnurile de pe lucrurile române găsim mai ales rerepresentate ornamentele lineare, figuri şi representări din zoologie omitem cu totul. (Va urma.) angagiate ca actori şi actrice, seim chiar şi rolele, seim locul şi timpul desemnat de actori, în care să se joace respectiva piesă. Trecem preste toate aceste şi ne oprim la localul şi timpul statorit, când să se teatraliseze, şi să combinăm apoi toate cu corespondenţii, deoarece aceasta va servi odată ca cal de bătaie. Din capul locului sântem datori a declara, cum că chiar astăzi nu este de loc bine şi nici declin potrivit din partea actorilor, ca să păşească pe bine, — şi încă chiar în mijlocul celor prin dînşii învrăjbiţi şi ocăriţi. Aceasta trebue să o vadă actorii, şi în special societatea maghiară din Năsăud, care de sine ar fi chiămată a sta puţin timp în liniile, în care se află. Ei! dar’ tot ei ne ocăresc şi tot ei voiesc a afla pretexte, ca să poată dovedi, cum că dreptate au avut când au susţinut aşa ceva în „Ellenzék“ despre noi. Dînşii voiesc să atlce: inteligenţa română din Năsăud nu numai că nu scie limba maghiară, dar e şi drept, că e maghiarofagă, şi mai mult încă, nu scie nici preţui silinţele culturale ale unor oameni, cari voiesc a le atrage inima şi gândul asupra unor lucruri, care ochii nu le-au văcut şi nici urechile nu le-au auzit. Vorzice, cum că voiesc a ne cultiva, şi ne dau chiar şi ocasiune spre aceasta, dar’ noi ca unii, Care respingem şi fugim de cultură, nici atât nu pricepem ce va să dică: spirit social. De sine urmează, cum că publicul mare maghiar întru adevăr va da creijămentul acestora! Noi însăjicem: Astăzi ne daţi bună pace; lăsaţi-ne cum ne sciţi nesciuitori de limba maghiară, ne lăsaţi chiar maghiarofagi. Şi vom face: Faţă cu aceia, care se poartă cu noi — cu Românii — astfel, nu sunt nici ei vrednici a fi tractaţi altcum din partea noastră. Nu negăm însă, cum că în alte timpuri şi sub alte împregiurări vom da sprijinul necesar — chiar unei trupe teatrale maghiare,— acelora însă, care ne nesocotesc pe noi, nici noi nu putem a ne purta altmintrelea cu dînşii. Voiţi a ne face puţină distragere chiar în spre seara anului nou iulian — adecă al nostru? La asta nu ne învoim. Inteligenţa română din Năsăud îşi va afla în acea seară ca de ea ceva petrecere, dela carea însă fiţi siguri, nu veţi fi respinşi, dupăcum nu aţi fost respinşi nici pănă acum. Ca să sciţi: Noi voim a saluta anul nou în limba română, car’ la asta avem drept chiar din motive calendaristice. Nici noi nu o să vă conturbăm în spre seara anului nou plăsnuit conform legii şi călindarului vostru. Jucaţi atunci teatru. . .! în ceea ce priveşte localul, avem ancea cum că aparţine consiliului „Reuniunii române de lectură din Năsăud“, ca să hotărască. Vă dăm deocamdată consiliu de a vă căuta un alt local, şi mai mult încă, a vă alege un timp mai potrivit scopurilor şi planurilor voastre, în acel timp, când buna armonie va fi restabilită între noi, vom pute vorbi şi ne vom înţelege pe altă cale. Românul este obicinuit a ţine minte, şi mai cu seamă astăzi, când mai mult ca orişicând are, mintea cea mai de pe urmă. Iniţium, tribuna Corespondenţă particulară a „Tribunei“, Năsăud, Decemvrie 1886. Afacerea cu corespondenţa „Ţarului „Ellenzék“ încă nu este terminată. Nu vom lăsa această afacere să se termine până atunci, până când ilustrul comisar regesc sau regimul nu ne va da satisfacţia cuvenită. Aceasta trebue se o scie corespondentul şi bine să ’şi-o însemne. Grăniţerii în genere şi inteligenţa română din Năsăud în special, nu vor mai suferi atari lovituri, fără de răspuns. Se vede, că inspiratorii sau autorii acelei corespondenţe au fost pregătiţi la toate aceste. Ei au lovit în inteligenţa română — fără deosebire de rang sau persoane — cu cugetul, ca în scurtă vreme să poată documenta cu fapte pipăibile adevărul celor scrise de ei. Cu reaua lor intenţiune au mers pănă acolo de ne-au desbrăcat de sciinţa şi cunoştinţa limbei unguresci; ba au mers mai departe, ne-au spus şi ceea ce nu vtiam noi, ne-au spus, că am fi chiar maghiarofagi! Aceste au fost de minune calculate. Şi cum ca au fost calculate, vom demonstra. E vorba, ca să se joace o bucată teatrală maghiară. Seim chiar şi persoanele, care sânt C ro fică. Delit Curte. Maiestăţile Lor au sosit alaltăieri în Viena. La porunca preaînaltă nu s’a întâmplat la gară nici o primire oficială; în Burg au fost Maiestăţile Lor întimpinate de cătră părechia moştenitoare de tron, şi archiducesa Valeria.* Titlul de baron unguresc s’a acordat marelui proprietar Albert Wodianer de Caprioara şi urmaşilor sei legitimi; totodată’i s’a acordat lui şi urmaşilor sei bărbătesc dreptul de a fi membri ereditari în casa magnaţilor. * Nuntiri. Ministrul ungar de justiţie a numit pe dl Petru Ungur, fost vice-notar la tribunalul reg. din Braşov, de notar tot la acel tribunal, car’ pe dl Emil Petroviei, vice-notar la tribunalul reg. din Panciova, tot în aceeaşi calitate la judecătoria cercuală din Albunar.* De ale căilor ferate. Ministrul ungar de comunicaţia ne a dat d-lor Stefan Bonis, protonotar al comitatului Cojocna şi Eugen Fischer de Farkasháza concesiunea pentru întreprinderea lucrărilor prealabile referitoare la construirea căii ferate vicinale dela staţiunea Lechinţa (linia Ludoş—Bistriţa) la Reghinul-săsesc (linia Oţorheiu—Reghinul-săsesc). * Podul de fer dela Ocna-Sibiiului este acum cu desăvîrşire gata. Sâmbătă în 4 n. al curentei el a fost terminat și apoi numai decât s’a făcut o probă cu privire la soliditatea lui, care probă a reuşit pe deplin. Astfel acum este Pag. 1083 înlăturată piedeea principală, care în atâtea rînduri a alterat comunicațiunea pe linia Copşalnică—Sibiu.* Postai, în comuna Demsuș (cotul Hunedoarei) , de a se ocupa postul de magistru poştal prelungă încheierea unui contract de serviciu şi depunerea unei cauţiuni de 100 fl. Emolumentele sunt: 120 fl. salar, 40 fl. pauşal de scris şi 240 fl. pauşal de expres pentru un expres pedestru, ce are se comunice în toate zilele între Demsus şi Haţeg. * Alegerile comitatense în comitatul Hunedorii au avut, cât pentru Români, următorul resultat: în cercul Petrojenilor n’a reuşit nici un Român; în cercul Puiu s’au ales dnii Alexandru Rim baş , Ioan D e n c iş or şi Petru Pop; în cercul Sălaşului superior: Zaharie Muntean; în Peştişul-mare: nici un Român; în Haţeg: loan Raţ; în Hunedoara: Nicolae Dima, loan Popu şi Mihaiu Rimbaşsen; în Deva: Alexandru Şuluţiu; în Peştişul-inferior: Iosif Popu; în Dobra: George Nandra, Romul de Crainic, Ioan Moldovan, Toma Anicuţa, Romul Anicuţa şi loan Ardean; Inlia mureşană: Lazar Piposiu, Demetriu Lăcătuş şi Simeon Dragomir; în Raportul mare: Basiliu Piposiu; în Lorad nici un Român; în Romos: Procopie Herlea, Petru Belei, Francisc Hossu-Longin şi loan Simeonaş; în Orăştie: Iosif Orbonaş şi Iustin Moldovan; în Brad : George Părău, Ştefan Albu, Ioan Rusu, Anton Cutean, Ioan Rusu, Petru Rimbaş, Iosif Contea, Vasile Bonean, şi Iosif Berna; în Băiţa: George Moldovan, Dr. Cornel Moldovan, Nicolae Fugeata, Toiie Todoran, Constantin Costin, Dr. Ştefan Erdélyi şi Nicolae Păcurar; în faţa inferioară: loan Bulzan şi loan Oncuţ în Baia-de-Criş: loan Micuţa , Teodor Popovici şi Vasile Tomuţa. Cu totul s’au ales 51 Români faţă cu 78 Maghiari. Dintre Români au rămas afară 27. # Necrolog. Primim următorul anunţ: Rebega Deacu născută Eli, în numele seu, al fiicelor sale Emilia văd. Murăşian, Ana şi Cornelia văd. Surdu, precum şi în numele a lor 5 nepoţi, cu inima frântă de durere, aduce la cunoştinţa tuturor consângenilor şi cunoscuţilor, că preaiubitul lor soţ, tată şi moş Ioan Deacu, protopop gr. - cat. al S. Sebeşului după un morb greu şi îndelungat ’şi-a dat nobilul seu suflet în manile Creatorului la 3 Decemvrie n. în etate de 76 ani. ’Osemintele defunctului se vor aşezta spre eternă odihnă în cimiterul gr.-cat. din loc la 5 Decemvrie 2 oare post-meridiane. Fie-’i ţerîna uşoară şi memoria eternă! S.Sebeş, în 4 Decemvrie 1886. * Holeră. Din Timișoara se raportează : După spirile ce au sosit aici, în I van da .(cotul Torontal) a isbucnit în mare măsură holera asiatică. Dela 22 Noemvrie încoace s’au bolnăvit 30 persoane, dintre cari 17 au murit. Alaltăeri s’au ivit 6 cașuri de holeră. * Primate al României a fost ales de senat, de cameră și de sfântul sinod în 4 i. e. n. Iosif, episcopul Dunărei-de-Jos cu 190 de voturi. Episcopul Melchisedec de la Roman a primit 51 de voturi, care Iosif, metropolitul Moldovei numai 6 voturi. * Poetul Mihail Eminescu. Sănătatea poetului Eminescu merge din ce în ce mai rău. In urma avizului unui consiliu medical şi prin îngrijirea administraţiunii judeţului Iaşi, nenorocitul poet a fost transportat la mănăstirea Neamţu. * Stipendiu austriac pentru un Român. Pentru dl Dr. Corneliu Savescu, care se prepăreaza pentru ocuparea catedrei de teologie dogmatică la facultatea din Cernăuţi, a încuviinţat ministerul c. r. austriac de culte şi instrucţiune un stipendiu anual de o miie de florini V. a. Dr. Cornelu Savescu va cerceta universităţile din Viena, Göttingen, Kiev, Petersburg şi Atena. * O reminiscenţă istorică. Foile olandeze anunţă, că regele Olandiei a dăruit Ţarului rusesc casa, în care Petru-cel-Mare a locuit pe timpul, când petrecea la Saardam în Olanda învăţând bărdăşitul şi arta de a construi corăbii. Redactor responsabil: Aurel Popa. * Serviciul telegrafic al SIRIBUMEF. Budapesta, 6 Decemvrie n. Casa deputaţilor a votat indemnity cu majoritate preponderant. Paris, 6 Decemvrie n. Criza ministerială încă nu e terminată. Dupăcare G ré v y ţine, că în actuala situaţie parlamentară încurcată formarea cabinetului nu e cu putinţă, ar trebui să se liniştească spiritele. Negocierile respective vor începe numai la sfîrşitul săptămânii. Cork, 6 Decemvrie. Ieri la meetingul de stradă s-au întemplat tulburări serioase. A intervenit poliţia. Răniţi număroşi în ambele părţi.