Tribuna, octombrie-decembrie 1886 (Anul 3, nr. 225-299)

1886-11-25 / nr. 271

Nr. 271 Se vorbesce, că deputaţiunea intenţionează se propună cabinetelor candid­ate a re­gelui Milan pentru tronul bulgar pe basa uniunii personale. După o depeşă din Londra, Ru­sia a respins proiectul Austro- Un­gar­iei, care mergea într’acolo, ca comisiunea t­urco-bu­l­gar­ă pentru revizuirea statutului rumeliet să se înlo­­cuească prin o comisiune in­ter­­n­aţi­on­al­ă şi să se reguleze relaţiunile dintre Bulgaria şi Rumelia­ orientală în­­nainte de alegerea principelui. Totodată a declarat Rusia, că alegerea principelui tre­­bue să formeze primul pas pentru re­­solvarea cestiunii bulgare. Turcia şi Francia au răspuns în acelaşi în­­ţeles. Numai Anglia şi Italia s-au alăturat Austro-Ungariei. Ion­x J­ucovina. (Informaţiuni particulare ale „Tribunei“.) Expositvi din Cernăuţi. (Urmare.) Mai bine representată a fost industria cas­nică din districtele române ale Bucovinei, unde se putea cunoaste starea ei adevărată. Cum stau împregiurările acum, nu poate fi vorba de progres la industria casnică, ci din contră o degenerare a stilului păstrat de mulţi secoli din causa intro­ducerii manufacturii străine. Cămeşi brodate, ştergare, năfrămi au fost expuse din districtul Câmpulungului de co­munele Ciocănesci (Berzovan Roman), Dorna (Urda Varvara a lui Gerasim), Vatra-Moldaviţa (Zugrav Ambrosi), Vama, Câmpulung (Porcuţan Elisaveta); din districtul Rădăuţilor de comunele Frătăuţii, Arbora, Bilea (Baca Samfira a lui loan, Muntean Maria, Cuciurean Maria a lui An­ton, Cuciurean Irmna a lui Constantin, Cucurean Mar­­talina a lui George, Poha Minodura, Iremescul Ana­­ lui Anton, Brăilean Maria), Horodnic (Zub Horea şi Caterina, Onica Margarita, Cioran Re­feca, Macoveiu Ana, Andronachi Natalia, Bod­­narescu Vasilie), Rădăuţi (Bezuşi Basan), Suce­­iţa (Bodnarescu Avram), Straza (Zuravle Va­­ilie, Ştirbeiu Constantin), Vicov (Mandici Maria lui loan, Nistor Paraschiţa al lui Stefan), Poeni Todoraş Petru), Pertesci (Gorze Artemie), Botu­­aniţa (Leşian Dumitru); din distrul Siretiului de cmuna Calafindesci; din districtul Sucevei din cmunele Comănesci (Georgian George), Valesaca, Maiaresci (Mariul Gan­ţa, Blănar vel Cariţa), I­ăesci (Reşia Ioana), Drăgoesci (Doboiu Teodor, iredeţian Iremia al lui Alexandru), Stupea (Mo­­oşan Ioan), Stroesci (Bezar Veronica, Cimbriu­eana, Boba Olimpia, Bodnar Domnica), Reuseni Marian Rachita), Teşcuţi (Praznitichi Portira, Lxentovici Ana, Bosancea, (Blendu­ Galafira), in districtul Storojineţului de comunele Bobesci Miti Varvara şi Catrina), Broscouţi (Mitrau­eorgian), Budeniţi (Burlă Eudochia), Crasna Bărbuţă Sandu, Iliuţ Manole, German Aniţa, Alan George, Braha loan), Opaiţi (Burlă Ale­­andru), Petrouţi (Schipor Grigorie loan, Gavri­­liu Dumitru Todor, Grisenco Vasilie loan), Iudin (Bendiu Maria a lui Vasile Alexandru, dlinsca Aniţa a lui loan). Dl Sireti Matia din Ornavatra a expus o figură îmbrăcată în co­­umul român din munţi. Bondiţe şi prăjitoare au­­pus Beligan Domnica şi Porcuţian Elisaveta­n Câmpulung, Muntean Zaharia din Bilca, Pras­­tichi Porfiria din Teşcuţi, Schipor Grigorie loan­­ Petrouţi. Cătrinţe au trimis Porcuţian Elisa­­sia din Câmpulung, Urdă Varvara a lui Ge­­sim din Dorna, Cuciurean Maria a lui Ariton, allan Odochiţa a lui Eusebiu din Bilca, Chir­­iu Domnica a lui Laurenti şi Cuciurean Anisi a lui Lazar din Bilca, Mandici Sandu din Vicov 3. Au mai fost expuse sumane (din Câmpulung, idăuţi, suman negru, Bilca, Botuşiana), traiste ( Câmpulung, Bilca, Frătăuţi, Petrouţi şi udiu), pelării (din Câmpulung, Boca, Straja), âne (din Câmpulung, Dorna, Frătăuţi, Ră­uţi, Bilca, Sipot, Straja, Comănesci, Stroesci, Ideniţi, Crasna, Opaiţi, Petrouţi, Ciudin),­­ de Pasci (din Dornavatra, Vama, Cârlibaba), inece (din Dorna, Frătăuţi), brobodea şi cârpă­­ Dorna, mantale (din Frătăuţi, Straja, Poeni), nuci (din Frătăuţi, Sipot), cojoace sau peptare n Bilca din 5 piei de oaie, Straja, Vicov, tuşana, Frătăuţi, Crasna), basmale de nas din ca, pânză, linguri mari şi mici de lemn, ţoale ., Dovalciuc Gavrilă al lui George din Arbora ,spus o vioară cu arcuşul (lucrată de el), car’ rohariu Trifon al lui Simion tot de acolo, cruci teiu, icoane şi cadre din teiu, car’ dl Orbán revin din Podul­ Casin o cruce sculptată şi un­a cu figuri (turnurile representând cetăţile răsboiul turco-ruso-român: Vidin, Plevna, lafat etc., regele Carol, regina Elisabeta, pio­­ii, dorobanţii) sculptată cu cuţit:’,ştii, o lucrare tate maiestră, dar’ nepremiată, Vasiloviei Mag­dalena din Vicov, o flasie în care e o măsuţă cu o cruce, Câmpian Petru din Humora o­ cadră sculptată de icoană, Dunin Valerian din Bo­sancea coşciuguri din lemn, d-na Maria cav. de Grigorcea din Carapciu pe Şirete mobile ca canapele, foteluri, scăunaşe îmbrăcate cu brâne ţerănesci, covoare de părete, masă cu acopere­­ment, cortine, ştergare, o colecţiune foarte inte­resantă, căci pare a se­ ridica din ţerănimea noastră, de aceea e foarte admirată la exposiţie. Din districtele rutene au fost expuse co­voare, cămeşi, brâne, oue de Pasci, mantale, că­trinţe, trăişti, năfrămi, perini, linguri de lemn, coşerci, pelării de paie, tăiere de lemn, cupe de lemn, cofe şi pieptare. între industria din districtele române şi cea din cele rutene nu e nici o diferenţă în forme şi motive. Tot aceleaşi forme şi motive găsim între Români şi Ruteni. Se scie bine, că Rutenii în mare parte sânt Români rutenisaţi, şi că Rutenii emigraţi în secolul acesta aparţin toţi bisericei unite, precând massa Rutenilor apar­ţine bisericei gr.-or. împregiurările triste po­litice şi sociale silită pe Românii de preste Prut a­’şi perde naţionalitatea şi limba şi a se asi­mila poporului rutean din Galiţia. Ei declară şi astăzji cu mândrie, că sânt Români. Totuşi se găsesce o mare degenerare în stilul ornamen­­taţiunii, cum şi în forma lucrurilor casnice la Ruteni. Aceasta o constatară chiar şi cei mulţi în­văţaţi, ce au visitat exposiţia. Stilul devenise la Ruteni mai urît, precând e foarte fin în districtele muntene române. Culorile de pe lucrurile ru­tene sunt mai urîte, se observă mult o disar­­monie întru aşertarea lor, precând la cele române e deplină şi minunată concordanţă. Lucrurile industriei casnice române manifestă urme ale unei industrii vechi pe la Români, care ca şi fiinţa sa representă urme netăgăduite ale vieţii sale istorice şi mitice din trecut. Dacă se vor strînge toate desemnurile în­trebuinţate pe cămeşile, cojoacele etc. Românilor, desigur s’ar găsi o unitate, ce ar pute fi de cel mai mare folos sciinţei. Este un ce misterios în desemnele lor, ce ca prin un vel întunecat lasă să se observe trecutul industriei şi vieţii sociale românesci. Se găsesc în aceste desemne nisce motive străine, industriei textile europene, ce bine studiată de industria de artă vor servi pentru productele cele mai frumoase industriale. Asta se observă bine la fotoliurile în canapeaua doam­nei Grigorcea, care sunt îmbrăcate cu brâne ţeră­nesci din districtul Storojineţului. Desemnurile sunt lineare de fel de fel de colori şi sunt executate cu o artă deosebită. Brânele sunt de o substanţă firmă, care promite o trăinicie lungă; vedem deci cu frumseţa extraordinară împreunată şi partea prac­tică. Fotoliurile au fost mult admirate de cătră visita­­tori, între cari numim pe Alteţele Lor archiducii Rainer şi Carol Ludovic, cari le-au şi cumpărat pentru palaturile lor. Comisia trimisă de cătră ministerul cultelor spre a studia industria cas­nică românească din Bucovina s’a respirat în­­tr’un mod foarte măgulitor pentru ea şi în mu­­seul de meserie, ce e­a se înfiinţa în Cernăuţi, vor fi strînse modelări de lucruri casnice româ­­neşti de prin toate districtele ţerii. Deci se va face întrebuinţare de ele în industria de artă; vom vede, la ce resultat vor ajunge. în desemnu­rile de pe lucrurile române găsim mai ales re­­representate ornamentele lineare, figuri şi repre­­sentări din zoologie omitem cu totul. (Va urma.) angagiate ca actori şi actrice, seim chiar şi ro­lele, seim locul şi timpul desemnat de actori, în care să se joace respectiva piesă. Trecem preste toate aceste şi ne oprim la localul şi timpul statorit, când să se teatra­li­seze, şi să combinăm apoi toate cu corespon­denţii, deoare­ce aceasta va servi odată ca cal de bătaie. Din capul locului sântem datori a declara, cum că chiar astăzi nu este de loc bine şi nici declin potrivit din partea actorilor, ca să pă­şească pe bine, — şi încă chiar în mijlocul celor prin dînşii învrăjbiţi şi ocăriţi. Aceasta trebue să o vad­ă actorii, şi în special societatea maghiară din Năsăud, care de sine ar fi chiămată a sta puţin timp în liniile, în care se află. Ei! dar’ tot ei ne ocăresc şi tot ei voiesc a afla pretexte, ca să poată dovedi, cum că drep­tate au avut când au susţinut aşa ceva în „El­lenzék“ despre noi. Dînşii voiesc să atlce: inteligenţa română din Năsăud nu numai că nu scie limba ma­ghiară­, dar­ e şi drept, că e maghiarofagă, şi mai mult încă, nu scie nici preţui silinţele cul­turale ale unor oameni, cari voiesc a le atrage inima şi gândul asupra unor lucruri, care ochii nu le-au văc­ut şi nici urechile nu le-au auzit. Vor­­zice, cum că voiesc a ne cultiva, şi ne dau chiar şi ocasiune spre aceasta, dar’ noi ca unii, Care respingem şi fugim de cultură, nici atât nu pricepem ce va să dică: spirit social. De sine urmează, cum că publicul mare ma­ghiar întru adevăr va da creijămentul acestora! Noi însă­­jicem: Astăzi ne daţi bună pace; lăsaţi-ne cum ne sciţi nesciuitori de limba ma­ghiară, ne lăsaţi chiar maghiarofagi. Şi vom face: Faţă cu aceia, care se poartă cu noi — cu Românii — astfel, nu sunt nici ei vrednici a fi tractaţi altcum din partea noastră. Nu negăm însă, cum că în alte timpuri şi sub alte împregiurări vom da sprijinul necesar — chiar unei trupe teatrale maghiare,­­— ace­lora însă, care ne nesocotesc pe noi, nici noi nu putem a ne purta altmintrelea cu dînşii. Voiţi a ne face puţină distragere chiar în spre seara anului nou iulian — adecă al nostru? La asta nu ne învoim. Inteligenţa română din Năsăud îşi va afla în acea seară ca de ea ceva petrecere, dela carea însă fiţi siguri, nu veţi fi respinşi, după­­cum nu aţi fost respinşi nici pănă acum. Ca să sciţi: Noi voim a saluta anul nou în limba română, car’ la asta avem drept chiar din motive calendaristice. Nici noi nu o să vă conturbăm în spre seara anului nou plăsnuit conform legii şi călindarului vostru. Jucaţi atunci teatru. . .! în ceea­ ce priveşte localul, avem a­­ncea cum că aparţine consiliului „Reuniunii române de lectură din Năsăud“, ca să hotărască. Vă dăm deocamdată consiliu de a vă căuta un alt local, şi mai mult încă, a vă alege un timp mai potrivit scopurilor şi planurilor voastre, în acel tim­p, când buna armonie va fi re­stabilită între noi, vom pute vorbi şi ne vom în­ţelege pe altă cale. Românul este obicinuit a ţine minte, şi mai cu seamă astăzi, când mai mult ca ori­şi­­când are,­ mintea cea mai de pe urmă. Iniţium, tribuna Corespondenţă particulară a „Tribunei“, Năsăud, Decemvrie 1886. Afacerea cu corespondenţa „Ţarului „El­­lenzék“ încă nu este terminată. Nu vom lăsa această afacere să se termine până atunci, până când ilustrul comisar regesc sau regimul nu ne va da satisfacţia cuvenită. Aceasta trebue se o scie corespondentul şi bine să ’şi-o însemne. Grăniţerii în genere şi inteligenţa română din Năsăud în special, nu vor mai suferi atari lovituri, fără de răspuns. Se vede, că inspiratorii sau autorii acelei corespondenţe au fost pregătiţi la toate aceste. Ei au lovit în inteligenţa română — fără deosebire de rang sau persoane — cu cugetul, ca în scurtă vreme să poată documenta cu fapte pipăibile adevărul celor scrise de ei. Cu reaua lor intenţiune au mers pănă acolo de ne-au desbrăcat de sciinţa şi cunoştinţa limbei unguresci; ba au mers mai departe, ne-au spus şi ceea­ ce nu vtiam noi, ne-au spus, că am fi chiar maghiarofagi! Aceste au fost de minune calculate. Şi cum ca au fost calculate, vom demonstra. E vorba, ca să se joace o bucată teatrală maghiară. Seim chiar şi persoanele, care sânt C r­o fi­­­c­ă. Delit Curte. Maiestăţile Lor au sosit alaltăieri în V­i­e­n­a. La porunca preaînaltă nu s’a întâmplat la gară nici o primire oficială; în Burg au fost Maiestăţile Lor întimpinate de cătră părechia moştenitoare de tron, şi archi­­ducesa Valeria.* Titlul de baron unguresc s’a acordat marelui proprietar Albert Wodianer de Ca­pri­oara şi urmaşilor sei legitimi; totodată’i­ s’a acordat lui şi urmaşilor sei bărbătesc­ dreptul de a fi membri ereditari în casa magnaţilor. * Nuntiri. Ministrul ungar de justiţie a numit pe dl Petru Ungur, fost vice-notar la tribunalul reg. din Braşov, de notar tot la acel tribunal, car’ pe dl Emil Petro­viei, vice-notar la tribunalul reg. din Panciova, tot în aceeaşi calitate la judecătoria cercuală din Al­­­b­u­n­a­r.* De ale căilor ferate. Ministrul ungar de comunicaţia ne a dat d-lor Stefan Bonis, proto­notar al comitatului Cojocna şi Eugen Fischer de Farkasháza concesiunea pentru întreprinderea lucrărilor prealabile referitoare la construirea căii ferate vicinale dela staţiunea Lec­hin­ţa (linia Ludoş—Bistriţa) la Reghinul-săsesc (linia­­ Oţorheiu—Reghin­ul-săsesc). * Podul de fer dela Ocna-Sibiiului este acum cu desăvîrşire gata. Sâmbătă în 4 n. al curentei el a fost terminat și apoi numai decât s’a făcut o probă cu privire la soliditatea lui, care probă a reuşit pe deplin. Astfel acum este Pag. 1083 înlăturată piedeea principală, care în atâtea rîn­­duri a alterat comunicațiunea pe linia Copşa­­lni­că—S­i­b­­i­u.* Postai, în comuna Demsuș (cotul Hu­nedoarei) , de a se ocupa postul de magistru poştal prelungă încheierea unui contract de ser­viciu şi depunerea unei cauţiuni de 100 fl. Emo­­lumentele sunt: 120 fl. salar, 40 fl. pauşal de scris şi 240 fl. pauşal de expres pentru un ex­pres pedestru, ce are se comunice în toate zilele între Demsus şi Haţeg. * Alegerile comitatense în comitatul Hu­nedorii au avut, cât pentru Români, următorul resultat: în cercul Petrojenilor n’a reuşit nici un Român; în cercul P­uiu s’au ales dnii Alexandru R­i­m b­a­ş , Ioan D e n c i­ş o­r şi Petru Pop; în cercul Sălaşului superior: Zaharie Muntean; în Peştişul-mare: nici un Român; în Haţeg: loan Raţ; în Hune­doara: Nicolae Dim­a, loan Popu şi Mihaiu R­i­m­b­a­ş­sen­; în Deva: Alexandru Ş­­­u­l­u­ţ­i­u; în Peştişul-inferior: Iosif Popu; în Do­bra: George Nan­dr­a, Romul de Crainic, Ioan Moldovan, Toma Anicuţa, Romul A­n­i­c­u­ţ­a şi loan Ardean; In­­lia­ mure­­şană: Lazar Piposiu, Demetriu Lăcătuş şi Simeon Dragomir; în Raportul­ mare: Basiliu Piposiu; în Lorad nici un Român; în Romos: Procopie Herlea, Petru Belei, Francisc Hossu-Longi­n şi loan Simeon­aş; în Orăştie: Iosif Orbonaş şi Iustin Moldo­van; în B­r­a­d : George P­ă­r­ă­u, Ştefan A­l­b­u, Ioan Rusu, Anton Cutean, Ioan Rusu, Pe­tru Rimbaş, Iosif Cont­ea, Vasile Bonean, şi Iosif B­e­r­n­a; în B­ă­i­ţ­a: George Moldovan, Dr. Cornel Moldovan, Nicolae Fug­ea­ta, Toiie To­dor­an, Constantin Cos­tin, Dr. Ştefan Erdélyi şi Nicolae Păcurar; în faţa­ inferioară: loan Bulz­a­n şi loan Oncuţ în Baia-de-Criş: loan M­i­c­­­u­ţ­a , Teodor Pop­o­vi­ci şi Vasile Tomuţa. Cu totul s’au ales 51 Români faţă cu 78 Maghiari. Dintre Români au rămas afară 27. # Necrolog. Primim următorul anunţ: Re­­bega Deacu născută Eli, în numele seu, al fii­celor sale Emilia văd. Murăşian, Ana şi Cor­nelia văd. Surdu, precum şi în numele a lor 5 nepoţi, cu inima frântă de durere, aduce la cunoştinţa tuturor consângenilor şi cunoscuţilor, că preaiubitul lor soţ, tată şi moş Ioan Deacu, protopop gr. - cat. al S.­­ Sebeşului după un morb greu şi îndelungat ’şi-a dat nobilul seu suflet în manile Creatorului la 3 Decemvrie n. în etate de 76 ani. ’Osemintele defunctului se vor aşezta spre eternă odihnă în cimiterul gr.-cat. d­in loc la 5 Decemvrie 2 oare post-me­­ridiane. Fie-’i ţerîna uşoară şi memoria eternă! S.­Sebeş, în 4 Decemvrie 1886. * Holeră. Din Timișoara se raportează : După spirile ce au sosit aici, în I v­a­n d­a .(cotul Torontal) a isbucnit în mare măsură holera asiatică. Dela 22 Noemvrie încoace s’au bol­năvit 30 persoane, dintre cari 17 au murit. Alaltăeri s’au ivit 6 cașuri de holeră. * Primate al României a fost ales de senat, de cameră și de sfântul sinod în 4 i. e. n. Iosif, episcopul Dunărei-de-Jos cu 190 de voturi. Episcopul Melchisedec de la Rom­an a pri­mit 51 de voturi, care Iosif, metropolitul Moldovei numai 6 voturi. * Poetul Mihail Eminescu. Sănătatea po­etului Eminescu merge din ce în ce mai rău. In urma avizului unui consiliu medical şi prin îngrijirea administraţiunii judeţului Iaşi, nenoro­citul poet a fost transportat la mănăstirea Neamţu. * Stipendiu austriac pentru un Român. Pentru dl Dr. Cornel­iu Save­scu, care se prepăreaza pentru ocuparea catedrei de teologie dogmatică la facultatea din Cernăuţi, a încu­viinţat ministerul c. r. austriac de culte şi in­strucţiune un stipendiu anual de o miie de flo­rini V. a. Dr. Cornel­u Savescu va cerceta uni­versităţile din Viena, Göttingen, Kiev, Peters­burg şi Atena. * O reminiscenţă istorică. Foile olan­deze anunţă, că regele Olandiei a dăruit Ţarului rusesc casa, în care Petru-cel-Mare a locuit pe timpul, când petrecea la Saar­dam în Olanda învăţând bărdăşitul şi arta de a construi corăbii. Redactor responsabil: Aurel Popa. * Ser­viciul tel­eg­rafic al SIRIBUMEF. Budapesta, 6 Decemvrie n. Casa deputaţilor a votat indemnity cu ma­­joritate preponderant. Paris, 6 Decemvrie n. Cri­za mi­nisterială încă nu e terminată. După­­care G r­é v y ţine, că în actuala situaţie parlamentară încurcată formarea cabinetu­lui nu e cu putinţă, ar trebui să se li­niştească spiritele. Negocierile respective vor începe numai la sfîrşitul săptămânii. Cork, 6 Decemvrie­­. Ieri la mee­­tingul de stradă s-au întemplat tulburări serioase. A intervenit poliţia. Răniţi nu­­măroşi în ambele părţi.

Next