Tribuna, ianuarie-martie 1887 (Anul 4, nr. 1-72)

1887-01-14 / nr. 9

Nr. 9 Dice apoi Părintele At. Mera: „este tim­pul suprem să ne gândim serios la cultivarea femeii române“. — Cât de serios s'a interesat Părintele de cultivarea acelei femei, respective de fiitoarea ei c­rescătoare se adeveresce destul prin cele­ ce le-am înșirat până acum. Dar’ să admitem că des numita învăţătoare ar fi avut cualificaţiunea recerută, — şi atunci trag la în­­doeală, că odraslele noastre, ar fi câştigat ceva moralminte dela ea, — deşi Părintele Atanasie Mera M­ice, că ea „are o distinsă purtare morală“. Şi pe ce se basează Părintele At. Mera, când afirmă aceea, nu sciu, — poate pe împregiurarea, că Al. Doboş deşi de 3 ani se află la noi, ca în­văţător, n’a aflat cu cale ca după buna cuviinţă să-’şi fi făcut onoarea cu soţia sa Maria­n. Lucaciu, baremi la vre-o familiă a inteligenţei din Siria. — Se d­l­cem însă, că pe această împregiurare nu ne putem basa, în privinţa moralului numitei învăţătoare. Nu numai presentul, dar’ şi trecutul unei învăţătoare, are să fie şi să fi fost oglinda mo­ralului, — dar’ la numita ca învăţătoare în co­muna Curticiu credem că n’a fost, cel puţin noi poporul aşa ne-am convins, din cele-ce sun ob­servat la numita; — mă mir însă de Părintele At. Mera, cum d-sa ca preot nu s’a convins despre conduita numitei și fără alte documente — când și poporul s’a convins, întreb acum pe Păr., ar fi în interesul cul­tivării femeii române, când este timpul suprem a ne gândi serios la aceea, — ca acela să-­l concredem unei astfel de învăţătoare ca Maria Doboş, pentru care d-ta aşa mult te-ai întrepus ? — Este opul măreţ al marelui Andreiu — o chimeră ori o culisă, dacă nu se concede popo­rului a călca în picioare cu on. d-ta, §-ul 13 al acelui op ? — Ai raportat d-ta adevărul oare, când zici, că cele mai bune testimonii le-a avut M. Doboş, — ce din contră le-a avut Câmpianu? — Nu ai mistificat oare adevărul când ai afirmat, că din capul locului aţi fost hotărîţi la alegere provisorie — şi când c aici, că totalitatea sinodu­lui a dorit şi a aflat de mai corespunzătoare pe M. Doboş, — deşi sinod nu s’a ţinut? Aşadar’ nu eu, anonimul, ci on. d-ta, deşi subscris cu numele, ai răspuns şi raportat ceea­ ce nu era tocmai adevărat. Un plugar, membru al comitetului. Cronică. Numiri în armată. S’au numit de cape­lani militari cl. II. în reservă: Nicolau Mun­te­a­n­u, preot gr.- cat. în archidiecesa Albei- Iulia şi Făgăraş şi Iuliu Berinde, preot gr.-cat. din diecesa Gherlei.* Numiri. Ministrul de instrucţie publică a numit definitiv de învăţător şi învăţătoare la şcoala elementară de stat din Ciucia pe Carol Cserja şi soţia acestuia, eare pe Amalia Tóth de învăţătoare la şcoala elementară de stat din T­e­u­ş. * La universitatea din Cluj s’au numit de profesori ordinari: profesorul extraordinar Dr. Iuliu Vâlyi şi docentul privat dela univer­sitatea din Budapesta Dr. Iuliu Farkas, cel dintâiu pentru matematica elementară, al doilea pentru fisica matematică. * Pronuoțiune. La 22 ianuarie a. c. a fost promovat prin universitatea din Viena la rangul de Dr. în sala teologie dl Ioan Pop, ab­solvent al acelei universităţi şi stipendist al fon­durilor scolastice grăniţeresci năsăudene. Despărţământul XI (Selagiu) al „Aso­­ciaţiunii transilvane pentru literatura ro­mână şi cultura poporului român“, în adu­narea sa generală ţinută în T.­Santau la 30 Au­gust 1886, a decis, ca spre a promulga cunos­­cinţele economiei de câmp între poporul ţeran şi învăţătorii mai puţin iniţiaţi — să se escrie 2 premii de câte 15 fl. v. a. pentru doi învăţători selăgeni, cari la primăvara viitoare în comune desemnate prin comitet să ţină prelegeri practice din economie şi să aranjeze grădinile de pomărit în aceleaşi comune. Direcţiunea despărţământului pe baza decisiunii susamintite, prin acestea invită pe d-nii învăţători români selăgeni, cari ar dori a concurge la careva din premii, respective pre lângă remuneraţiunea modestă indicată, ar fi aplicaţi la primăvara viitoare a ţine prelegeri practice din economie în vre-o 3—4 comune şi acolo după putinţă a arangia grădinile de pomărit, cel mult pănă la 15 Februarie 1887 st. n. să se insinueze la direcţiunea subsemnată. Este pros­pect, că pentru călătorie vor primi prefunctură gratuită din partea comunelor. Direcţiunea despărţământului XI al „ A s­o cia­ți u n i­i transilvane pentru literatura română și cultura poporului român“. Șimleul- Silvaniei, la 10 ianuarie 1887. Alimpiu Barbo­­lovici, director. Andreiu Cosma, actuar. * Retragerea unui president de tribunal. „Székesfehérvár és Vidéke11 află, că presidentul dela tribunalul reg. din Alba-Regala, Bela de T­a­­măsi are intenţia să renunţă la postul seu şi să păşească la viitoarele alegeri ca deputat dietal guvernamental într’un cerc ardelenesce. Sărac Ardeal! * TRIBUNA Trecere religionară, în Petrifălău (lângă Bolcaciu) au trecut 13 membri ai comunităţii bi­­sericesci ev. A. B. la catolicism. Causa acestei treceri ar fi — după­ cum se spune — neînţe­legerile între preot şi do­poren­i. * Necrolog. Primim următorul anunţ: Nariţa Tecla născ. Boancăş ca soţie, Maria Motora născ. Nariţa, Valeriu Nariţa ca fii, Nicolae Motora, ca­pelan gr.-or. ca ginere, Vasilie, Traian şi Elena Motora ca nepoţi cu inima înfrântă de durere aduc la cunoscinţa rudeniilor, amicilor şi tuturor cunoscuţilor, că iubitul soţ, tată, socru şi moş, paroch gr.-or. Teodor Nariţ­a din Sohodol, după scurte, dar­ grele suferinţe de 8 dile, în etate de 54 ani după împărtăşirea cu sf. taine ’şi-a dat nobilul suflet în mânile Creatorului la 25 Decemvrie anul 1886 12 care din dir înmor­mântarea s’a întâmplat la 28 Decemvrie. Fie-’i ţărîna uşoară.* Foc mare în Bucuresci. Vineri seara la 11 Va care a isbucnit în „Grand hotel Boule­vard“ din Bucuresci un foc. Otelul, în care se afla şi cafeneaua Schreiber, a ars cu desăvîrşire însărcinatul de afaceri italian, marchisul Vizoni ’şi-a perdut tot ce a avut. In toaletă de noapte a trebuit să caute ospitalitate în clubul regal. Şi secretarii de legaţiune, baron Hammerstein şi baron Weber s’au păgubit. Focul s’a început într’o mansardă, în care locuiau două corişte dela opera italiană şi s’a pricinuit prin încălzirea prea mare a cuptorului ce se afla acolo. Edifi­ciul a fost asigurat cu 800.000 franci, car’ mo­biliarul cu 300.000 franci la „Dacia“. Asociaţiunea transilvanii pentru literatura română şi cultura popo­rului român. Nr. 2/1887. Proces verbal al comitetului luat în şedinţa dela l­a Ianuarie n. 1887. (Urmare.) Preşedinte: Iacob Bologa, vice-preşedinte. Membrii presenţi: G. Bariţiu, B. P. Hărşanu, I. Popescu, Dr. N­. Puşcariu, E. Măcellariu, Z. Boiu, P. Cosma. Secretar: Dr. D. P. Barcianu. Nr. 10. Direcţiunea şcoalei de fete se roagă pentru facerea unei căi pardosite sau unui trotuar de la s poarta casei pănă la portalul edificiului şcolar. (Nr. 412/1886.) — Rugarea se transpune comisiunii exmise în afacerile de zidire ale scoalei, pentru preopi­­nare şi eventuala executare. II. 11. Direcţiunea scoalei de fete presentă planul împărţirii oarelor pe săptămână la această şcoală. (Nr. 398/1886.) — Se transpune membrului Z. Boiu pentru studiare şi raportare asupra ei în şedinţa proximă. Nr. 12. Dl Carol Reifenkugel, bibliotecarul bibliotecei c. r. a universităţii din Cernăuţi ade­veresce primirea publicaţiunilor Asociaţiunii tran­silvane, trimiţând totodată pentru biblioteca Aso­ciaţiunii scrierea d-lui Dr. I Pallek despre „Co­loniile lipovane în Bucovina“ şi „Catalogul de lecţiuni al universităţii pro 1886/7“. Cu această ocasiune face cunoscut, că în decursul verei anului 1886, eliminându-se din biblioteca universităţii mai multe dublete, cu învoirea autorităţilor mai înalte, va trimite şi pentru biblioteca Asociaţiunii dintr’însele, care din scrierea sa: „Die Bukowi­­naer Landesbibliothek“ trimite încă 5 exemplare pentru distribuire între membri de ai Asociaţiunii, cari vor dori să aibă această scriere. (Nr. 415/1886). — Spre plăcută sciinţă, avend a se distribui exemplarele donate spre acest scop. Nr. 13. Elevii Vincenţiu Tola­n dela şcoala reală din Odorheiu, Iosif Moian dela şcoala de sculptură în lemn din Satulung şi Victor Stan dela gimnasiul de stat din Sibiiu presentă atesta­tele şcolare, prin cari dovedesc progres suficient. — Spre sciinţă, lăsându-li-se în folosire sti­pendiile şi pentru anul şcol. 1886/7. Nr. 14. Nichita Pascu din Salomon cere un ajutor de 25 fl. pentru fiiul seu Iulian, în­văţăcel de căldiunar. (Nr. 338/1886.) — Nefiind ajutoare de această natură disponibile, cererea nu se poate satisface. Nr. 15. loan Vătaşianu, absolvent de cl. a Il-a comercială în Braşov nulţumesce pentru stipendiul ce ’i­’l-a oferit Asociaţiunea pănă acum. (Nr. 293/1886.) — Spre sciinţă, având a se escrie concurs pentru acest stipendiu vacant şi pentru celelalte, cari au devenit vacante cu începerea anului şcolar 1886/7. Nr. 16. Teodor Pop din Borgo-Prund şi Coman Gligor din Răşinari cer stipendii pentru continuarea studiilor. (Nr. 281/1886 şi 336/1886.) — Cererile se vor pertracta dimpreună cu cele ce vor incurge la concursul ce este a se escrie. Nr. 17. Elia Cismaş, absolvent al facul­tăţii de drepturi din Sibiiu mulţumesce pentru aj­utorul în bani ce ’i­ s’a fost acordat. (Nr. 108/1886.) — Spre sciinţă. (Va urma.) amintit al lui Paul Hunfalvy, ce va fi tractat în partea aceasta. Autorul critică în el — cum arată deja titlul opului —­ metoda istoriografiei române re­lativ la originea şi locuinţele Românilor în evul mediu, şi oferă cetitorilor spre a semnifica starea istoriografilor români, în cartea sa „sciipta tech­­nică“, care o dă istoria adevărată, ca să poată judeca el singur, ori de-i marfa, care o aduce pe piaţa literară clio românească, o istorie critică, al cărei scop adevărat este adevărul obiectiv, sau că clio acesta la lucrul seu are mai mult, înaintea sa agitaţia politică. Din punctul ăsta de vedere tractează au­torul productul cel mai nou literar al lui Xeno­­pol: „Une énigme historique. Les Roumains au Moyen-Age. Paris 1886“; al lui Densuşian în limba română subtitlul: „Revoluţiunea lui Horia în Ardeal şi Ungaria 1784—1785“, Bucuresci 1884, cum şi broşurele lui apărute la anul 1885 în limba română: „Monumente pentu istoria ţerii Făgăraş.“ Afară de aceasta mai se interesează autorul de opurile istoriogafilor mai vechi români, aşa de Maior („Din scrierile lui Petru Maior“, nou editat 1883 tom. I), Şincai şi Balcescu. „Opinia gene­rală română a istoriei române“ după Balcescu, la care se pot înşira ideile lui P. Maior. Cearta întreagă se învertesce asupra teoriei puse de Hunfalvy, că „românismul a dispărut tot aşa în Ardeal şi provinciile megieşe ca în Britania, în Vindelicia, Noricum, Panonia, în lâuntrul Dalmaţiei etc. şi că prin aceasta poporul valahic sau român de astăzi în Transilvania şi provinciile megieşe nu stă nici într’o legătură de descendenţă cu romanimea acea dispărută“. Contra opiniei acesteia se îndreaptă — ce şi Hunfalvy singur concede — istoriografii români nu fără sciinţă şi Xenopol dice în prefaţa opului seu amintit, că fiindcă Românii ca descedenţii coloniilor acelora romane, cari veniseră sub Traian în Dacia, şi astădi încă locuesc în această ţeară a părinţilor sei, este cu totul natural de a die©­ că ei îndeobşte nici când nu o părăsiră. Ro­mânii din Ardeal şi dintr’o parte a Ungariei, „cari formează aci majoritatea poporaţiunii, trăit-au aci pănă în timpul din urmă în sclavia cea mai mare şi n’au nici astăzi toate libertăţile. Ro­mânii cred, că prin subjugătorii lor, — Ma­ghiari, Secui şi Germani — au fost umiliţi la sclavia aceasta şi cer în numele dreptului istoric ca locuitorii cei mai vechi ai ţerii, o altă tractare.“ Hunfalvy demonstră apoi scurt opinia isto­riei române a lui Balcescu şi Petru Maior. După primul, ajunseră coloniştii români în Ardeal la o cultură înaltă, şi deşi se retraseră înaintea Goţilor în munţi, avuseră totuşi o influenţă civilizătoare asupra domnilor săi barbari. (Va urma.) 10 cr.; Lupea Hăşigan 20 cr.; Ioan Herţa 20 cr.; Oprea Rodeanu 10 cr.; Maria Ghibu 10 cr.; Dim V. Popa 10 cr.; Ilie Soră 20 cr.; Dumi­itru Gheorghină 10 cr.; Biserica gr.-or. din Sălişte 2 fl. Suma 39 fl. 55 cr. . Din comuna Sibiel 4 fl. 10 cr.: 1 fl. din cassa bisericii; 1 fl. din cassa alodială; 2 fl. 10 cr. co­lectaţi în biserică dela popor. Din comuna Ti­lişca 14 fl. 70 cr.: 5 fl. din cassa alodială; 2 fl. din cassa bisericii ; 7 fl. 10 cr. colectaţi în bise­rică dela popor. Din comuna Vale 2 fl. 30 cr. colectaţi în biserică dela popor. II. Din protopresbiteratul Sebeşului şi anume: Din oraşul Sebeş 19 fl. 07 cr. Din comuna Deal 70 cr. Din comuna Şugag 1 fl. 46 cr. Din comuna Cioara 1 fl. Din comuna Ohaba 4 fl. 80 cr. Din comuna Daiu 4 fl. Suma: 31 fl. 03 cr., co­lectaţi prin dl protopop I. Tipeiu. Primească marinimoşii binefăcători ai acestei biserici şi în special Prea On. Domni Protopresl, ai tracturilor respective, pentru bunăvoinţa­ cu care au sprijinit o causă naţional bisericească, adânca mulţumită ce o exprim în numele comi­tetului par. respectiv. Sepsi-Sân-Georgiu, în 3 ianuarie 1887. D. Coltofean, protopop. Istoriografia asupra Românilor. (Urmare din nr. 7.) II. „Apariţiunile nouei istoriografii române, des­făşurate de către Paul Hunfalvy“. Viena tipografia c. r. de curte Carol Pro­­chaska, 1886. M’am încercat în partea primă, de a des­făşura cetitorului desvoltarea literară a cestiunii române, căci stau în legătură strînsă cu aparenţa cea mai nouă pe terenul acesta, adecă cu opul Din public.*) Dare de seamă publică. (Al 2-lea comunicat.) Pentru ajutorarea bisericii gr.-or. din Căpeţ (Köpecz) în protopresbiteratul Trei-Scaunelor, au mai incurs la acest oficiu protopresbiteral urmă­toarele colectări de bani: I. Din protopresbiteratul Săliştei şi anume: Din comuna Aciliu 1 fl. din lada bisericii. Din comuna Amnaş 2 fl. 23 cr., colectaţi dela popor 21 cr.; 18 cupe de grâu computate în bani 1 fl. 12 cr. şi 19 cupe cucuruz computate în bani 90 cr. v. a. Din comuna Cacova 1 fl. 10 cr.­ colectaţi în biserică dela popor­ Din comuna Galeş 3 fl. 63 cr., 1 fl. din cassa bisericii; 2 fl. 63 cr. colectaţi în biserică dela popor. Din co­muna Gurarîului 5 fl., dela: Ioach­im­ Muntean, paroch Nicolau Henţu, not., loan Manta, înv. loan Tristiu, primar, câte 1 fl.; Dionisiu Aron, paroch, George Popa, înv. loan Voie, câte 20 cr.; Petru Catoiu, înv. 10 cr.; în biserică colectaţi 30 cr. Din co­muna Mag 1 fl. prin colectă dela popor. Din co­muna Socel 60 cr. colectaţi în biserică dela popor. — Din comuna Sălişte 46 fl. 45 cr. şi anume dela: Dr. Nicolau Maier, protopop ca colectant 2 fl.; d-na Maria Maier 1 fl.; L. Lemeny, pretor 1 fl.; Ni­colau Greavu 1 fl.; Petru Hanciu 1 fl.; Petru Tâm­­pănariu 1 fl.; Dumitru Lucaciu 1 fl.; Dumitru Tâm­­pânariu 1 fl.; Doru N. Simion 1 fl.; Stana lui N. Brânduş 1 fl.; Lupea Bloţ 1 fl.; Bucur Comşa, primar 1 fl.; Stan Herţa 1 fl.; Petru Cergen 1 fl.; Danii Bârzan 1 fl.; Nicolau Ţintea 1 fl.; Nicolau Schitea 1 fl.; Vasilie Dăbârlat 1 fl.; Maria D. Bloţ 1 fl.; Prie Prie 70 cr.; Maria N. Greavu 50 cr.; N. Loşniţa 60 cr.; Petru I. Roşea, căpit. 50 cr.; Romul Mircea 50 cr.; Aron Gogonea 50 cr.; Dumitru Lăpădat 50 cr.; Nicolau Neamţu 50 cr.; Mihail Stoica 40 cr.; Danii Marcu, paroch 50 cr.; Nicolau Herţa 30 cr.; Dumitru Beju 40 cr.; Oprea Sora 30 cr.; Ioan Banciu 40 cr.; Danii Neamțu 30 cr.; Ioan Ţintea 20 cr.; Moise Rozan 30 cr.; Oprea Greavu 40 cr.; Dumitru Răsoiu 20 cr.; Ioan Comşa 20 cr.; Opria Steflea 20 cr.; Nicolau Ciucur 30 cr.; Dan Cristiu 40 cr.; Ioanes Păn­grad 30 cr.; Dumitru Ţintea 30 cr.; Dumitru Borcia 40 cr.; Maria Banciu 20 cr.; Opria Hă­­sigan 30 cr.; loan Simian 30 cr.; Nicolau Mos­­sora 30 cr.; Maria D. Herţa 20 cr.; Onisifor Borcia, paroch 20 cr.; Teodor Popa 30 cr.; N. Creţu 20 cr.; Nicolau Păn­grad 25 cr.; loan Herţa 20 cr.; Petru Simian 20 cr.; Doru Popa bătrânil 30 cr.; Nicolau Moisiu 30 cr.; Ilie Steflea 40 cr.; iroima 40 cr.; Dumitru Blot 20 cr.; Dumitru Băncișor 20 cr.; loan Muntean 20 cr.; Dumitru Ivan 20 cr.; Achim Roș­a 10 cr ; Du­mitru N. 10 cr.; N. 10 cr.; loan Giurgiu 10 cr.; N. 20 cr.; loan Șandru 20 cr.; Dumitru Ghibu 20 cr.; N. 10 cr.; N. 10 cr.; Nicolau Sima 20 cr.; Nicolau Ivan 10 cr.; Maria Diru N. *) Pentru cele cuprinse­ în rubrica aceasta redacția nu primesce respunderea. Posta ultimă. Budapesta, 24 Ianuarie­­. După o serie a ghiarului „Pester Lloyd“, consi­lierul de la ambasada din Londra, Hen­­gelmüller a fost numit de ambasador austro-ungar la Bucuresci în locul ba­ronului M­a­y r. Berlin, 24 Ianuarie n. După „Biroul Wolff“ ordonanța cu privire la oprirea exportului de cai se așteaptă cifrele aceste. Pag. 85 Redactor responsabil: Aurel Popa. Serviciul telegrafic al „TRIBUNEI“. Budapesta, 25 Ianuarie n. Casa deputaților. Continuându-se discuţiu­­nea budgetară, Dimitrievici (naţional) declară, că el ocupă în casă o poziţie se­parată, pentru­ că ar fi o stare ne­firească, ca naţionalităţile de­­zece milioane să fie cu totul prin doi deputaţi representate. Oratorul nu se poate împrieteni cu organismul de aeri al statului cu atât mai puţin, cu cât în virtutea aceluia şese milioane de Maghiari au stăpânire absolută asupra a rece milioane naţionali­tăţi. (Tumult, contradiceri.) Sârbii vor unire politică, dar’ nu unitate culturală cu Maghiarii. Un răs­­boiu în contra Rusiei ’l-ar in­ti­m­p­i­n­a pretutindene şi Serbii cu entusiasm. Gyurkovici (Croat) declară, că Sârbii numai de la o înţe­legere şi concordie cu cetăţenii maghiari pot să spereze prosperarea progresului. (Aplause.) Desider Szilágyi (afară de partide) e de părere, că nici un stat, excepţie făcând poate deja unul federa­tiv, n’ar accepta la crearea corporaţiunilor autonome drept basă principiul de naţio­nalităţi, aceasta ar servi spre discordie şi ar aduce cu sine tulburare şi nemulţumire. Trecând la budget, oratorul declară, că nu îl poate accepta, pentru­ că nu ofere nici un mijloc pentru s­ana­rea calamităţilor financiare. Desbaterea se continuă. Carlo­vet, 25 Ianuarie n. Sinodul sârbesc a ales de episcop sârbesc în Ver­­şeţ pe archimandritul Dimitrievici. Berlin, 25 Ianuarie n. Casa de­putaţilor. Arătând la cea din urmă desbatere din „Reichstag“, Bismarck a contestat adevărul afirmaţiunii, ca şi când guvernul ar voi să introducă monopolurile spre a provoca marele periool de reacţiune. Guvernul persistă pre lângă sep­­tenat care e justificat prin situaţia europeană. Orientul atacă cu multă vehemenţă pe partidul pro­gresist şi termină cu aceea, că proiectul militar cu toate aceste va ajunge la va­loare de drept. Paris, 25 ianuarie n. (Scriea „Agenţei Havas“.) La invitarea Rusiei, puterile eu­ropene s-au învoit la iniţiarea de pourpar­­leuri în ceea­ ce priveste cestiunea bul­gară.

Next