Tribuna, aprilie-iunie 1887 (Anul 4, nr. 73-145)

1887-06-11 / nr. 130

Nr. 130 pregătirilor şi în restimpul alegerii în mare ză­păceală erau unii notari români, dar, cu deose­bire aceia dintre ei, cari cu ocasiunea alegerii mai recentă din Ilia a representanţilor pentru congregaţiunea comitatului au fost şi în tabăra ro­mânească şi în cea a stăpânilor, când apoi la adecă au lăsat-o în baltă pe cea românească. Ar fi atât în interesul dlor, cât şi în al căuşelor noastre naţionale-bisericesci, dacă ar fi mai cruţători cu ingerenţele dlor cele tiptile, şi dacă mai ţin ceva la naţionalitate, atunci să încungiure a suscita pedeci celor chemaţi a lua iniţiativa, ca oameni independenţi în de ale noastre, ci din contră a le da tot sucursul binevoitor posibil dar’ sincer, sau a-­i lăsa în pace: „tertium non datura. Nu puţină zăpăceală a excitat şi ţinuta acelora, cari pre lângă toate ispitele au stat firmi pre lângă cond­usul din Sibiiu. E drept, că în urma împregiurărilor de mai sus partea cea mai mare a poporului alegător nu s’a putut absţine dela votisare, dar’ aşa di­­când sufletul şi conducătorii naturali ai poporului, cu excepţiunea alor câţiva, s’au absţinut. Sigur, că „excepţiunea celor câţiva“ era să fie mai mare, însă mulţumită „apelului co­mitetului central“ distribuit la timp, delegaţii conferenţei generale din Sibiiu. Duminecă d. a. 5­ai de înainte de ziua de ieri a alegerii de depu­tat, în conferenţa convocată pe atunci în Dobra, au publicat şi motivat cond­usele din Sibiiu,­­ la care conferenţa au participat 150 alegători, cu toate că tot în aceeaşi ziil d. a. s’a ţinut în Zam cuvântarea de programă a dlui Lázár, unde între alţii a participat şi părintele Damaschin So­rin ca din Almaş-Sălişte, cel împărtăşit din ajutorul de stat, şi care, pentru­ ca să asculte la programă, dar, mai probabil, că pentru „aldămaş“ a întrelăsat, precum se afirmă, săvîrşirea unei cu­nunii ce a avut-o în acea zib astfel a înde­­plinit-o în ceealaltă­­ţi. Luni în prima z zi a postu­lui Sf. Petru, — şi că în­­ziua alegerii ambii delegaţi în persoanele domnilor protopopi Av­ram P. Păcurar şi Romul de Crainic au fost presenţi în Dobra. — Ba încă după­ ce s’a luat dejunul aşa numit „de furculiţă“ în casa ospitală a dlui protopop Crainic, la care au fost invitaţi dealtcum toţi preoţii şi învăţătorii, cari se aflau în acea­sta prin Dobra, respectivii domni de­legaţi s’au presentat şi printre alegători ca simpli privitori. Cei­ ce au votisat, petrecendu-şi musica cu stindarde Vineri, în aţi de post, sânt următorii: Alexandru Crişian, preot în Godineşti; Iosif O­pre­an, preot în Târnaviţa şi împărtăşit de două­ ori din ajutorul de stat: Damaschin S­o r i­n c a, preot în Almaş-Sălişte; Aron Suciu, preot şi mare proprietar în Dealul-mare; Tovie Popa, preot în Suligete; Petru Gabor sen., preot în Căienelul-de-jos; Alexandru Stoica, preot în Săliştioara; Petru Laslo, preot în Valişoara şi Petru Câmpean, preot în Fornădia. Preoţii susnumiţi din comunele Dealul-mare şi Suligete au fost împărtăşiţi şi din ajutorul de stat. .­. Cronică. Principele de coroană Rudolf în Londra. Se depeşează din Londra, că principele de co­roană Rudolf a cercetat Sâmbăta trecută afară de prințul de Wales şi pe regele Danemarcei. Ieri a făcut visita reginei Victoria. Vineri va primi principele de coroană Rudolf din partea reginei Victoria ordinul de Iaretiera. * Numiri. Maiestatea Sa a numit de sub­­judic la judecătoria cercuală din Sibiiu, pe Carol Dörner, pană acum notar la tribunalul reg. de aci; la judecătoria cercuală din Mediaş, pe Gavriel B­u­day, fost vice-notar la tribu­nalul reg. din Elisabetopol. — Ministrul reg. ing. de justiţie a numit de notar la tribunalul reg. din Chichinda-mare, pe Alexandru Gönczy, pănă acum vice-notar la judecătoria cerc. de acolo. — Ministrul reg. ung. de finance a numit de archivar la oficiul de loterie din Timișoara, pe Emanuil Malle, pănă acum oficial la oficiul de loterie din Sibiiu. * Transferări. Meiestatea Sa a transferat pe Samuil Gross, sub­ jude la judecătoria cerc. din Haţeg, la judecătoria cercuală din Sibiiu în aceeaşi calitate. — Ministrul reg. ing. de justiţie a transferat împrumutat: pe Andreiu Bátky, conducător de cărţile funduare la tribu­­bunalul reg. din Oradea-mare şi pe Ştefan Bartha, conducător de cărţile funduare la jude­cătoria cerc. din Mezőtúr; mai de­parte: pe Emeric Weiss, scriitor la judecătoria cerc. din Tăşnad şi pe Andreiu Balog, scriitor la jude­cătoria cerc. din Nyírbátor. # Camera advocaţială din M.-Oşorh­eiu anunţă, că Andreiu Kozma, fost advocat în M.-Oşorheiu, în urma morţii sale, s’a şters din lista camerei şi de curator al cancelariei acestuia s’a numit Dr. Oscar Lani, advocat tot de acolo. * TRIBUNA Manevrele artileriei, care de obiceiu se ţin în luna lui August, ăst­a­ nu se vor face, şi reserviştii de aceea nici că vor fi convocaţi în anul acesta la deprinderea de arme. * Kultur-egylet-ul ardelenesc a cerut nu de mult de la ministerul de finance licenţă, ca să poată pune discuri de cerşit între lucrătorii de la băile erariale din Ardeal, care contribuirile din aceste discuri să fie întrebuinţate în folosul Kultur­­egylet-ului. Ministrul a răspuns acestei cereri, „considerând și apreciând activitatea binefăcă­toare ce această reuniune maghiară culturală a prestat deja în decurs de abia doi ani“. * Resultatul alegerilor pentru dieta croată. Alegerile pentru dieta croată sânt ter­minate. Mai bine ilustrează terorismul şi pre­siunea făcută asupra alegătorilor, resultatul lor. Partidul naţional, adecă prietinii Maghiarilor şi sprijinitorii actualului Ban Khuen - Héderváry numără acum 87 membri, pe când în sesiunea trecută consista numai din 64 mameluci. Afară de partide apar aleşi 2 deputaţi, centrul a că­ţat din 4 la 2 membri, independenţii din 16 membri au că­ţat la 7, iar’ Starcevicianii din 24 la 9. Adecă partidul naţional numără 87, pe când toate fracţiunile oposante abia dispun de 18 deputaţi. Guvernul din Croaţia are deci o majoritate de 69 voturi, întrece încă pe partidul lberalului Coloman Tisza.* Inundaţiuni parţiale în Galiţia. Din Lemberg se depeşează, că în urma ploilor în­delungate rîurile Vistula, San, Nistru şi Dunaiet întru atâta au crescut, încât au causat în unele părţi inundaţiuni parţiale şi au rupt mai multe poduri. După­ ce ploaia a început să stea, se anunţă acum din toate părţile, că nu mai există mari primejdii de inundaţiune. *• Pentru incendiaţii din Botoşani, Re­gele şi Regina României au mai oferit 30.000 lei pentru incendiaţii de la Botoşani, cassa de de­puneri şi consemnaţii a subscris 10.000 lei, clubul tinerimei 5,000 lei. * Serbări în Bucuresci pentru incendiaţii din Botoşani. Cetim în „România Liberă“. Deşi vremea n’a fost tocmai potrivită, ser­bările organizate în Cişmigiu pentru incendiaţii din Botoşani au avut destul succes. Şi publicul a fost satisfăcut, şi incassările au mers bine. O atenţie deosebită suntem datori, cu pri­­legiul acestei constatări, gingaşelor doamne şi d-şoare, cari au dat binevoitorul lor concurs operei de caritate. Tirul a fost condus de d-na Săvescu. Audiţiunile telefonice de d-na Lina Budişteanu, d-na Mihăilescu Ştefan, directorul colonel Budişteanu. Chioşcul florilor, d-na Maria M. Şuţu, a doua z­i se adăugase un debit de fructe, care a avut succes mare. Ajutoare era d-şoara Leonida, Patzouris. Un pepene a adus 50 lei. Bazarul cel mare, generala Manu, d-na Elena Cornescu (ambele neobosite), d-şoarele Otiton Şuţu, Florescu, C. Cornescu. Jocul de curse, d-na doctor Kalenderu, d-na C. Olănescu şi d-na maior Odobescu, d-şoa­rele Băicoianu, dl A. Davila. Bani buni, succes persistent. La acest chioşc prinţul Cuza a dat 500 lei. Pavilionul presei, d-nele Marian, Ca­­terina Florescu şi Zoe Florescu. S’a adăugat un joc combinat de ruletă cu scândurele purtând combinaţiuni, care era de sigur cel mai vesel, graţie paradei făcută de d-nii Şuţu, Duca şi N. Brăiloiu: cei mai buni banchişti n’ar fi fost mai îndemânatici. * Procesul atentatorilor lui Mantoff. Sâm­bătă s’a judecat înaintea Curţii cu juraţi din Ilfov procesul celor doi Bulgari, Kavazoff, şi Iva­­noff, cari au atentat la viaţa dlui Mantoff, pre­fectul Rusciucului. Curtea era presidată de dl consilier de curte Iorgulescu asistat de d-nii jude­cători dl I. Ghica şi P. Obedenaru. Ministerul public a fost representat prin dl procuror gene­ral Populeanu şi dl prim-procuror Gr. Andro­­nescu. Acuzaţii au fost apăraţi prin d-nii advocaţi I. Poenar Bordea şi Chebapcea. Dl Mantoff nu s’a presentat la proces. Ambii acusaţi, după­ ce li­ s’au recunoscut circumstanţe atenuante, au fost condamnaţi la câte şepte ani de reclusiune. Con­damnaţii au făcut recurs. * Regele Milan va călători în curând la Viena. Cel puţin aşa se vorbesce prin cercurile diplomatice.* Cutremurul de păment din Turkestan. Schrile privitoare la cutremurul de pământ din Asia­ centrală, cutremur, care a distrus oraşul Vernoe constată, că sguduiturile s’au simţit mai multe­­jile consecutive şi că s’au pricinuit asemenea mari desastre la Kaskenlensk, care se află situat la o depărtare de cinci leghe de Verno, la Risdect, la Tercent și în mai multe sate de prin pregiur. Firele telegrafice s’au rupt pe o întindere de patrudeci de leghe. Casele din Ver­noe și altele din acea parte, pe cari primul cu­tremur de pământ le crepase, s’au derîmat în timpul sguduitorilor din urmă. Numărul morți­lor este foarte mare, mai cu seamă la Vernoe, unde vitele au suferit asemenea foarte mult. în părțile muntoase au fost mari scufundări de pământ, producându-se în acelaşi timp nisce mari crepături, cari formează nisce adevărate abisuri.* Societatea geografică română. Conformându-se dorinţei d - lor donatori, biroul publică următorul concurs: 1. Se institue trei premiuri de 500 lei fie­care, pentru cea mai bună prelucrare a unui Dicţionar geografic, topografiic şi statistic pentru oare­care judeţ din România, afară de judeţele deja premiate, adecă Dâmboviţa, Dorohoi şi Tutova. 2. Acest Dicţionar va cuprinde descrierea judeţului, plăşilor (ocoalelor, plaiurilor), comune­lor (oraşelor, târgurilor, satelor, cătunelor), locu­rilor istorice, a rîurilor, păraelor, gârlelor, lacu­rilor, insulelor, munţilor, dealurilor, şesurilor şi apelor minerale. 3. Descrierea judeţelor, a plăşilor, plaiuri­lor se va face pe larg arătându-se situaţia, ho­tarele (naturale sau artificiale), întinderea, clima, calitatea solului, munţii şi rîurile, producţia agri­colă, industrială şi comercială, a căilor de comu­nicaţie, împărţirea administrativă, judiciară, mi­litară şi bisericească, precum şi centrurile cele mai populate şi mai productive. 4. La descrierea fiecărei comune (oraş, târg, sat sau cătun) se va da: a) Numele actual obicinuit şi oficial (în transcrierea fonetică) precum şi numele ce­­l-a mai avut în vechime. b) Situaţia naturală, fixându-se pe râuri şi munţi, precum şi atitudinea lor deasupra nive­lului mării, pe cât va fi posibil. c) Popolaţia şi etnografia (atât pe comune, cât şi pe sate şi cătune, dându-se numărul con­tribuabililor, al familiilor şi al sufletelor.­ d) Producerea agricolă, industrială şi co­mercială. Numărul vitelor pe comune, sate şi cătune. e) Arătarea institutelor de cultură, de bine­facere, a fabricelor precum şi a monumentelor celor mai însemnate. Numărul bisericilor şi al deservenţilor, precum şi al şcoalelor cu statistica elevilor. f) Istoricul comunei, arătându-se evenimen­tele cele mai însămnate în istoria ţerii, care s’au petrecut într’însa. 5. Pentru elaborarea Dicţionarului pentru oare­care judeţ, se dă un termin pănă la 1 De­cemvrie 1887. 6. Manuscriptele se vor trimite la vice­preşedintele societăţii cu numele autorului sigilat şi cu un moto. 7. Manuscriptele nepremiate devin pro­prietatea societăţii. 8. Manuscriptele nepremiate se vor îna­poia după cerere; societatea însă îşi reservă dreptul să utilizeze părţile ce va crede de cu­viinţă din lucrările nepremiate. V.-preşedinte: Secretar general: General G. Manu. George I. Lahovari. Bucuresci, în 15 Februarie 1887. Bibliografie: „Şcoala şi Familia“. Foaie pentru părinţi şi învăţători. Ese de două­ ori pe lună Redactori: loan Popea şi Andreiu Bârseanu. Braşov, 1/13 Iunie 1887. Anul II. Nr. 5. Sumar: Intuiţiunea în învăţământ, de loan Sla­vici. — Scăderile în învăţământul religiunii în şcoala noastră poporală (ÎI.), de loan Popea. —­ Câteva observări cu privire la higiena şco­lară, de P. — Rândunelele (poesie), de A. B. — Bibliografie. — Diverse. — Posta Redacţiunii şi a Administraţiunii. Varietăţi. (O dramă sângeroasă.) Scena s’a pe­trecut la Paris, în strada Saint-Honoré. La nr. 36 al acelei strade, erau stabiliţi ca portari, de câtăva vreme, soţii Godard. Fiiul lor, Felix, în vârstă de 29 de ani, e lăcătuş, şi atelierul seu era în aceeaşi casă. Acesta făcea curte nevestei unui chiriaş al casei, d-na Pourey, al cărei bărbat e de vre­o patruzeci de ani. Vecinii băgaseră de seamă, de multă vreme, că Godard-tânărul făcea curte d-nei Pourey; mai mult, se vorbia chiar de oare­cari relaţii foarte intime. Toţi stiau aceasta, afară de bărbatul d-nei Pourey. Acum o lună însă, el primi o scrisoare anonimă anunţându-­i, că nevastă-sa îl înşela. El se puse la pândă şi se încredinţa, că aşa era. Neno­rocitul se certă — de atunci — strașnic, de mai multe ori, cu nevastă-sa. Apoi, se duse la comisarul de poliție de se plânse, declarându-’i, că ar vrea să se divorțeze, dar’ că n’are mijloace, ca să facă formalitățile. Pourey se întoarse, mai liniștit, crezând, că scăpase pentru câtăva vreme. Din nenorocire, n’a fost aşa. Marţia tre­cută, pe la nouă oare seara, el se uita pe fe­reastră în stradă şi fuma, când am fi jos un glas, pe care-­l cunoscea foarte bine, cântând un cântec murdar. El se uită şi vă­flu jos, în curte, pe rivalul seu, Felix Godard. Credând, că acesta-­şi bătea joc de dînsul, îngălbeni într’un chip în­grozitor și, luând un revolver încărcat cu șese focuri, eși. Pourey descarcă cele șese focuri ale revolverului seu în Godard. Acesta muri pe loc. In vremea asta, nevasta lui Pourey peri. Poliția, care arestase pe ucigaș, n’o găsi în cjiua ântâia. Tocmai a doua o­i dimineața, femeia fu scoasă moartă, din Sena. Nenorocita se în­­necase............. (O biserică de hârtie.) Diarul american „The Paper World“ spune, că se construesce acum la Bergen, în Norvegia, o biserică de hâr­tie. Forma bisericii e optunghiulară, care înlă­­untru rotundă şi poate să conţină o miie de per­soane. Atât acoperişul, cât şi turnul şi coloanele bisericii sunt de pastă de hârtie făcută imper­meabilă cu o soluţie de calciu, lapte şi albuş de ou. Din public.*) Mulţumită publică. Cu ocasiunea petrecerii de vară, arangiată din partea junimei române din Alba-Iulia în fa­voarea inundaţilor din loc şi a şcoalei gr.-cat. din Berebanţ, au incurs pănă în present 175 fl. 90 cr. v. a., au suprasolvit următorii domni: Iosif Walter de Hermanshort, general 10 fl.; Novak Ferencz, consilier şi primar 4 fl. 40 cr.; Gábor N., colonel 2 fl.; Dr. Mohai Sándor 3 fl. 50 cr.; Barez Gerencz, canonic 3 fl.; Michna N., maior 1 fl.; Cotovics N., căpitan 1 fl.; Hirsch, maior 1 fl.; casa Misselbacher 5 fl.; Florian, locotenent 40 cr.; Musteţu M., sub-locotenent 40 cr.; Hodoş N. 40 cr.; Grell M. 3 fl. 50 cr.; Laurenţiu Cutean 20 cr.; Cadar Sandru 40 cr.; Nicolae Şandru 2 fl. 50 cr.; Biju, locotenent 40 cr.; Zsumanca N., locotenent 40 cr.; loan Oniţiu (Sebeşul-săsesc) 40 cr.; loan Moga, învă­ţător 40 cr.; N. N., oficer 40 cr.; C. N., oficer 40 cr.; Ştefan Lepidus 40 cr.; loan Pleşia, primar (Limba) 50 cr.; loan Cirlea 50 cr.; Herlea Precup, notar cercual 1 fl.; Mateiu Mar­­ciac 50 cr.; E. Mărginean, căpitan 40 cr.; loan Rusan 40 cr.; Alexandru Tordoşan, prot. 50 cr.; Rubin Patiţa, advocat 50 cr.; Francisc Bottan, preot (Berebanţ) 50 cr.; N. lacobîciu, căpitan 40 cr.; Simion Micu, protopop gr.-cat. 40 cr.; N. Neamţu, sergent 20 cr.; Mezei Gligor (cracco) 40 cr.; N. Florescu 50 cr.; Alexandru Velican, advocat 50 cr.; Iosif Oniţ (Sas-Sebeş) 40 cr.; Vince Albert 50 cr.; Deutsch Adolf 1 fl.; Butuca N. 40 cr.; Mateiu Nicola, advocat 40 cr.; Nicolae Barb, advocat 1 fl.; Komaromi Victor 10 cr.; Rumpelmajer 40 cr.; George Filip, adv. 50 cr.; Barta Győző 40 cr.; N. Băcilă, căpitan 40 cr.; Duduciu Petru 50 cr.; Onisu N., locot. 50 cr.; loan Muntean 50 cr.; Spanis N., locot. 40 cr.; Hoffner N., locot. 40 cr.; loan Laurenţiu 40 cr.; N. Mar 40 cr.; Basiliu Sandor, căpit. 1 fl. 40 cr.; Fritz Waidlinger 20 cr.; Morena Ilies 1 fl. 50 cr.; Iosif Miclosi 40 cr.; Dimitrie Furduiu 2 fl.; Illustritatea Sa Gáspár János, inspector scol. 2 fl.; Nicolae Onca 1 fl.; Dr. Reiner Zsigmond (Buda­pesta) 3 fl. în numele comitetului: Alba-Iulia, 19 Iunie 1887 st. n. Romul Şandru, loan Muntean, secretar, președinte. Publiu M. Rozor, cassar. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta redacția nu primesce respunderea. Pag. 519 Pentru cei nenorociți prin apă și foc. fl. cr. lei Transport din numărul 127. 443.62 155. Prin colecta d-lui Gregoriu Andreşianu, parochrom.gr.-cat. din Grebenişul-de-Câmpie, au incurs de la mai mulţi parochieni din acea comună.........................15.— — Suma . 458.62 155. Contribuiri primesce Administraţia colarului „Tribuna“. Posta ultimă. Londra, 21 Iunie n. Calea, pe care trecu procesiunea regală înspre abaţia Westminster, a fost îndesuită de o mul­ţime nespusă. Procesiunile splendide au avut o înfăţişare măreaţă. La mai multe puncte s-au ridicat arcuri triumfale. Re­gina a fost primită cu mare entusiasm. La ameadi, Regina întră în abaţia West­minster între bubuitul tunurilor. Serviciul telegrafic al „TRIBUNEI*, Londra, 22 Iunie­­. Iluminaţiunea a reuşit în modul cel mai grandios. Stra­dele înnotau într’o mare de lumină. Or­dinea nu a fost conturbată. Mai multe accidente s’au întâmplat în decursul con­ductului festiv, și marquis-ul Lome a căczut de pe cal. Regina nu-i obosită. Jubileul a fost serbat de întreaga Engliteră. Redactor responsabil: Aurel Popa.

Next