Tribuna, aprilie-iunie 1887 (Anul 4, nr. 73-145)
1887-06-25 / nr. 142
Nr. 142 pentru că uitându-se la signatorul timpului ce-’l are în buzunar, nu poate să nu ’i se ivească în ochii minții: „coroana cea cu nouă capete“ din dosul aceluia. — Și aşa eu, care am primit 30 de zloți, ca să mă ajutor cu ei în sărăcia mea — deși n’am putut sei cu ce intențiune ’mi se dau, — sânt trădător causei naţionale; eară acela, care — pentru că a pus la spate causa naţională —şi-a umplut buzunarul de aur, este Român de omenie...................................................... „De la sublim pănă la ridicol numai un pas“. Şi oare cum de acest domn astăzi stă în reservă ? la această întrebare drept răspuns, voiu cita un pasagiu din articolul de fond din Nr. 130 al „Tribunei“, care sună: „Domnii cei mari, „matadorii“, oamenii cu „mare influenţă“ au stat de astădată în reservă, ceea ce le face onoare. „Nu trebue însă să ne facem ilusiunea, că onoarea aceasta e pentru toţi cu dreptate câştigată. „Cei mai mulţi au stat în reservă, fiindcă nu mai avea nimeni trebuinţă de „serviciile“ lor. „După ce timp îndelungat au propagat printre Români spiritul slugărniciei şi al venalităţii, treburile se pot face şi fără dînşii.“ Acest pasagiu e ca şi cum ar fi croit pe seama domnului fost pretor. E drept, aceste sânt trăsuri negre, dar’ durere la cas de lipsă aş mai pute servi cu de aceste. Nu sciu ce scop au avut cu corespondenţa din cestiune făuritorii ei, dar’ atâta sciu, că va ave urmări rele. Nu doară că eu voiu trece Rubiconul şi voiu întoarce spatele causei naţionale; nu, căci eu nu sunt Român de profesiune, ci din inimă, fără pentru că trecerea Rubiconului duce la Philippi. Dumnezeu ajute dreptăţii! Tiberiu Oăelu, preot, aminte de muşcătura din Sâmbăta Pascilor, scia că era turbat cânele şi că are neapărat să moară, ceea ce s’a şi întâmplat trei zile în urmă, Duminecă la oarele două după prârul. Pănă în clipa morţii nenorocitul a rămas liniştit şi ’şi-a păstrat presenţa. Sâmbătă ’şi-a scris el însuşi testamentul. Duminecă înainte de prârul a poftit la dînsul pe vecini, ca să le ceară iertare, şi vedend că una dintre cumnatele lui se cam temea de el, a încredinţa-o, că n’are să-’i facă nimic. înainte de a muri, el s’a opintit odată şi a beut un păhar de apă. Zicând: „Aşa, acum mă stâmpărai!“ — Şi aceste au fost cele din urmă cuvinte ale lui. Bucur Steflea a lăsat cu limbă de moarte 100 fl. pentru şcoala din Sălişte, exprimând dorinţa, ca copiii se’l petreacă la groapă şi să-’i „facă nunta.“* „Büdös oláh“. „Gazetei Transilvaniei“ ’i se scrie din Reşiţa-montană cu data de 1 Iulie e. n.: „Trecând prin Lugoj ’mi s’a povestit un cas de duel ce s’a întâmplat Mercuri în 22 Iunie a. c. în pădurea „Pogănesci“, aproape de Lugoj, între domnii Brosceanu, Român, și Gidofalvi, Maghiar, ambii asesori comitatensi. Causa duelului au fost cuvintele de „büdös oláh“ (Român puturos), cu cari ’l-a onorat Gidofalvi pe Brosceanu. Românul a provocat pe Ungur şi duelul s’a făcut cu pistoale. Descărcând amândoi duelanţii armele deodată şi nefiind rănit nici unul, pistoalele s’au încărcat din nou, dar’ acum aveau se se descarce armele pe rînd. Rîndul a fost al lui Gidofalvi ca al celui provocat; el descărca aşa dar’ mai ântâiu pistolul, dar’ n’a nimerit. Atunci dl Bresceanu a arătat, că posede un suflet nobil şi că este mărinimos ca toţi Românii şi a descărcat pistolul în aer. Astfel s’a terminat duelul.“* Emigrarea Ciangăilor din Bucovina. Cetim în „Revista Politică“ din Suceava. Domnii Maghiari din imper seamănă că s’au săturat acuma de fraţii lor din Bucovina. Entusiasmul sau fanatismul naţional a încetat de când au văzut ce elemente capătă de abia, şi când au înţeles, că numai cu vorbe şi cu patriotism nu se pot hrăni câteva sute de oameni, care vin în sinul patriei mame. Cea mai mare parte s’au întors în Bucovina prăpădiţi, rupţi şi peritori de foame, cerşind pe la uşile acelora, pe care îi părăsise în sunetul musicelor sub fâlfâirea steagurilor maghiare şi sub influenţa Maghiarului Odescalchi (!) şi a rachiului. Acuma şi guvernul maghiar s’a adresat cătră guvernul local al Bucovinei, rugându-’l să mijlocească şi să interdică Ciangăilor din Bucovina, care mai au gust a părăsi Bucovina, emigrarea în Ungaria, deoarece împregiurările nu ar fi oportune, şi ar lipsi şi mijloacele trebuincioase pentru susţinerea lor. Un sat de Ciangăi din Bucovina, anume Tolova, care voia să plece la Ungaria, a căpătat ordin de la guvernul din Cernăuţi a rămâne locului, arătându-li-se Ciangăilor şi căuşele, de ce patria mamă nu mai voesce să-i primească. Se vede că, domnilor Maghiari din imper li-au trebuit bani pentru alegeri şi n’au putut cheltui şi pentru fraţii lor cangăi. * Viaţă lungă, zilele aceste a murit în Stavna, în comitatul Ung, un om în etate de 123 ani. Acest bătrân s’a bucurat pănă cu vre-o 2—3 săptămâni înainte de a muri de o sănătate deplină.* încunoscințare. Superioritatea seminarului tinerimii române gr.-cat. dela gimnasiul din Blaj aduce la cunoscința Onoratului public, care voesce în anul scolastic viitor 1887/8 a’și cresce fiii în siminarul numit, cum că terminul concursului de primire s’a statorit pe z ziua de 15 August a. c., pănă la care cei toţi părinţii doritori ca fiii lor să fie primiţi în acel seminar pe anul scolastic viitor, vor ave să-şi trimită concursele adresate Excelenţei Sale Preasfinţitului Metropolit în Blaj, de unde apoi în timpul cel mai scurt li se vor expeda resoluţiunile. La concursul celor ce nu au mai fost în seminar, este de a se alătura şi testimoniul de pe clasa absolvată în anul şcolastic expirat. Condiţiunile primirii sunt următoarele: 1. Pentru un tânăr vor fi de a se plăti câte 10 fl. v. a. pe lună, şi aşa pe un an scolastic 100 fl. v. a.; plătirea are se se întâmple cu toată punctualitatea în două sau în patru rate anticipande. 2. Pentru unul fiecare tinăr la începutul anului este de a se solvi o taxă de înscriere de 4 fl. v. a. 3. Fiecare tinăr are să aducă cu sine: a) 4 părcchi de schimburi bune de pânză sau giulgiu; b) 4 năfrămi de buzunar şi 2 la grumazi; c) 2 părechi de călţuni buni şi 4 părechi peciorete (fuseoli sau obiele). 4. Vestminte de pat: a) un străjac (sac pentru paie) la aşternut de desupt; b) 3 feţe albe de pat; c) 2 perini şi 4 feţe de perini pistriţe; d) 2 feţe albe de coperit patul şi un ţol sau plapomă. 5. Fiecare tinăr are mai încolo să-şi aducă trei ştergare şi 2 piepteni, unul rar şi unul des, apoi un cuţit, o furculiţă şi o lingură de paciong un păhar şi trei şervete. 6. Fiecare tinăr are să-’şi aducă mai încolo perie de vestminte şi de curăţit călţunii. 7. Părinţii în decursul anului scolastic să nu trimită fiilor din seminar nici articoi de mâncare, decât poate la sărbătorile cele mari, fiind în privinţa aceasta de ajuns provăcuţi în seminar, nici bani, ci lipsele de vestminte, cărţi şi altele de genul acesta să li se împlinească pe calea superiorităţii, ca aşa să se evite orice ocasiune la excese şi transgresiuni de disciplină dăunăcioase educaţiunii şi progresului în studii. Pentru suma de 100 fl. u. a. pe un an scolastic tinerilor se vor da următoarele pevisiuni: 1. Locuinţă în stagiul seminarului în sale mari, sănătoase luminoase prevedute cu toate superectilele de lipsă şi curăţite de două ori în fiecare zi. 2. Vipt întreg regulat şi anume în dilele de dulce: a) dejun câte un pătrar de litră de lapte cald; b) plânti trei piese, şi anume: supă de carne, carne de sos şi mâncare groasă cu carne, ear’ în Duminecă şi sărbători pre lângă aceste şi aluat; c) cina două piese: supă de carne şi mâncare groasă cu carne, înjile de post dimineaţa supă de chim, ear’ la arnea şi cu o pieasă mai puţin. 3. Spălatul întreg preste an. 4. Luminatul în tot timpul recerut. 5. încălzitul în timp de iarnă în salele J ^ 1 Í4- ^ ^ G Í,-, „»v. X ^ „i ÍV. XCM^U-ilj U.C UUiaaij XXX XXXXXX XXXCtX XV> tpx XXX 6. Medic şi medicină din apotecă pentru cei morboşi şi viptul prescris de medic. 7. Instrucţiune în cas de lipsă prin indivieji eminenţi. După ce din motive de higienă şi curăţenie în anul din urmă s’a adaptat pentru tinerime în edificiul seminarial şi o scaldă de apă caldă, aşa ca fiecare tinăr să se poată folosi şi de scaldă de câteva ori pe an, după disposiţiunea superiorităţii, fiecare va solvi la începutul anului o taxă anuală de 1 fl. v. a. pentru folosirea scaldei. Părinţii, cari ar dori ca fiii lor să capete viptul superiorilor seminariali la masa acestora, aceia vor ave de a servi pentru un tinăr dela 14—16 fl. v. a. pe lună. Viptul acesta consistă: a) la dejun cafea cu lapte; b) la ameadi patru specii în fiecare zi afară de zilele de post, când sunt numai trei; c) seara două. Fiecare tinăr va căpăta pâne tot de o calitate şi anume dimineaţa 100 grame, la ameadi 300 grame, seara 300 grame, cu totul 700 grame pe zi. Fiindcă direcţiunea seminarului a observat greutăţile, ce le au părinţii cu prevederea tinerilor cu vestminte, de aceea, ca şi în privinţa aceasta să le vină părinţilor în ajutor, direcţiunea seminarială a încheiat legătură cu un literant, care pre lângă preţurile fixate şi foarte moderate va ave să prevadă pe orişicare tinăr, când va ave lipsă de ceva vestminte, cu vestmintele statolite şi uniforme pentru întreaga tinerime. Vestmintele sunt din materie frumoasă şi durabilă. Preţul lor este următorul: 1. Un rînd de vestminte de vară de aşa numita: „Segebtuch“ de coloare deschisă, tivite cu vînăt deschis, laolaltă cu pălăria cu frunză vînătă în giur, costă pentru un tinăr din gimnasiul inferior 4 fl. v. a., care pentru un tinăr din gimnasiul superior 5 fl. v. a. Materia e așa de tare, cât ori-și-care tinăr se poate ajunge o vară întreagă cu un rînd. 2. Un rînd de vestminte de iarnă din materie tare de păr, de coloare neagră, tivite cu vînăt, pentru un tinăr din gimnasiul superior 14 fl. v. a., care pentru un tinăr din gimnasiul inferior 12 fl. v. a. Cu deosebire tinerii mai mari se pot ajunge și două ierni cu un rînd. Cu vestmintele aceste are de a petrece tinerimea în casă și în şcoală. 3. Un mexican lung din materie asemenea de păr, tivit şi căptuşit cu vînăt, costă pentru un tinăr din gimnasiul inferior 11 fl. v. a., care pentru un tinăr din gimnasiul superior 14 fl. v. a. Vestmântul acesta lung îl îmbracă tinerimea preste celelalte de iarnă la preumblare şi la biserică. Mexicanul pentru omşicare tinăr e de ajuns şi în caşul cel mai rău două-trei ierni. 4. O pălărie de pâslă costă 1 fl. 50 cr., care una de paie 50 cr. 5. Fiindcă în institut sânt între alţii şi tineri mai cu stare, care ar dori să aibă vara şi vestminte de Dumineci şi sărbători, aşa ca să li se împlinească şi dorinţa acestora, la care vor voi şi când vor voi, pot să-şi procure prin superioritatea seminarială vestminte de vară pentru sărbători, din postav de aceeaşi coloare ca şi cele de vară de purtat, şi anume cu preţul, ce după etate variază dela 10 fl. pănă la 14 fl. v. a. Astfel părinţilor, ai căror copii vor fi primiţi în seminar, li se aduce la cunoscinţă, ca să nu-i prevadă cu veştmintele aceste, căci li se vor procura prin direcţiunea seminarială pre lângă preţurile amintite, îndată după intrarea lor în institut. Aceasta li se aduce la cunoscinţă cu atât mai vîrtos, că la nici un cas, când se procură pe acasă sau şi în Blaj pentru câte un singuratic, nu se pot procura din materie bună pre lângă un preţ atât de moderat. Atât tinerii, care au fost suscepuţi încă în anul trecut, cât şi cei ce doresc să fie suscepuţi Cronică. Numiri. Ministrul reg. ing. de finance a numit pe oficialul de dare cl. IV., Bela Meszlény, de controlor cl. III. la oficiul de dare din Bichiş-Ciaba. — Presidentul tribunalului reg. din Chezdi-Oşorheiu a numit pe juristul absolvent, Ioan Papp, de practicant de drepturi cu diurnă la judecătoria cerc. din Sepsi-St.-Georgiu. — Direcţiunea financiară din Sătmar a numit pe Andreiu Bajdik şi pe Tibor Raikovich de practicanţi de comptabilitate fără diurnă la aceeaşi direcţiune. * Exportul de cai din monarchia austroungară. Ca adaus la notiţa noastră din unul de ieri aflăm în „Wiener Alig. Ztg.“, că exportul de cai din monarchie nu este oprit cu desăvîrşire, ci la propunerea ministrului de răsboiu consiliul de miniştri a hotărît, ca el se se poată face numai pe la anumite puncte de la graniţă şi sub control a organelor statului. Această măsură s’a luat din acel punct de vedere, ca să se poată ține în evidență numărul cailor exportați, dar' când monarchia va ave lipsă de materialul de cai din țeară pentru întregirea puterii de apărare, exportul de cai se se poată sista la moment. * Alegerea din cercul Băiei-de-Criş e protestată, şi după cum suntem informaţi, instrucţia s-a şi introdus din partea tribunalului reg. din Deva.* Societatea „Männer-Gesangsverein“ de aici dă de seară în grădina „Hermann“ un concert cu concursul capelei orășenesci. Programul este următorul: 1. „Uvertură de bucurie“ de Weber. 2. „Zum Walde“, cor bărbătesc de I. Herbek. 3. „Romanţă“ pentru violoncel de Saint-Saëns. 4. „Zweifacher Frühling“, cor bărbătesc în 4 voci (solo şi cor) de Fr. Curţi. 5. „Serenadă italiană“ de A. Czibulka. 6. „Normanenzug“, solo pentru bariton cu cor unisono şi orcestră de M. Bruck. 7. „într’un album“ de G. Dima. 8. „Lorbeer und Rose“ pentru 2 tenori de A. Grell. 9. „Myrtenblüten“, vals de Strauss. 10. „Grussan’s Vaterland“ de Th. Koschat. 11. „Bilgut“, galop de E. Waldteufel, începutul la 8 oare seara. Preţul de intrare pentru nemembri este 1 fl. v. a. de persoană. * O moarte groaznică. Bucur Steflea, om tinăr, de 25 ani, din Sălişte, a fost sânt acum vre-o zece săptămâni, în Sâmbăta Pascilor, muşcat la mână de un câne. Rana altfel neînsămnată, s’a vindecat în curând şi sunt acum vre o trei săptămâni, Bucur Steflea s’a întors, — precum se (zice) ca să se căsătorească la Sălişte dela Bucuresci, unde petrecuse timp mai îndelungat ca teşghetar într’o băcănie de mahala şi unde ’i se întâmplase şi accidentul din Sâmbăta Pascilor. Câteva Zile după sosirea sa acasă, el a început se simtă un fel de nod în gât, încât îi venia greu să înghită; astfel joi, la 28 iunie st. n. el a consultat pe medicul comunal, care n’a putut să constate nici un fel de inflamaţiune în gât şi ’l-a încredinţat, prin urmare, că nu-’i lipsesce nimic, dar’ pentru liniştirea lui ’i-a prescris o soluţie, ca să gargariseze. Abia acum, în faţa unui păhar cu apă, medicul a constatat, că pacientul sufere de hydrofobie, şi nenorocitul de Şteflea aducendu-’şi Căile ferate din România. Din Bucuresci se telegrafează cu data de 4 Iulie n.: Ieri s’a deschis linia ferată Pitesci-Golesci-Câmpulung în lungime de 56 chilometri. In cele din urmă 8 luni s’au predat circulaţiunii 600 chilometri de căi ferate, dintre care 265 chilo, pe linia Bucuresci — Călăraşi şi căile vicinale, cari leagă Nordul şi Vestul României cu portul Constanţa printr’un pod, ce în scurtă vreme se va clădi preste Dunăre. 163 chilm. face linia de pe Olt, car’ a treia linie Bârlad— Văsuiu constitue legătura directă între Bucuresci şi Iaşi. Pretutindenea poporaţiunea rurală a luat voios parte la lucrarea acestor linii şi la deschiderea lor a adus ovaţiuni călduroase regelui şi guvernului Brătianu, căruia are să-i mulţumească o reţea de căi ferate în lungime de 2500 chilometri. TRIBUNA Pag. 567 acum mai ântâiu, vor ave să-şi trimită suplicele pănă la terminul indicat. Cei ce nu vor trimite suplicele în scris, nu vor fi luaţi în considerare. car’ cei primiţi vor ave să se presenteze pe 31 August n. a. c. înaintea rectoratului seminarial, spre a fi visitaţi prin medicul archidiecesan. Blaj, 4 Iulie n. 1887. Dr. Alexandru Grama, rector seminarial. Din public.*) Convocare. Adunarea generală a despărţământului X (Cluj) al „Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român“ se va ţine ăst-a. Duminecă, în 17 iulie st. n. 1887 înainte de ameadi în comuna Ascileul-mic. Obiectele vor fi: 1. Deschiderea adunării prin directorul despărţământului. 2. Raportul comitetului despre activitatea sa anuală. 3. Raportul cassarului. 4. Alegerea unei comisiuni de 3 membri pentru censurarea cassei. 5. Alegerea unei comisiuni de 3 membri pentru înscrierea membrilor noi și incassarea taxelor. 6. Alegerea unei comisiuni de 3 membri pentru propuneri. 7. Cetirea disertaţiunilor ce se vor insinua înainte la comitet. 8. Raportul comisiunilor. 9. închiderea adunării. La această adunare sânt invitaţi cu toată onoarea toţi membrii „Asociaţiunii“ aflători pe teritorul acestui despărţământ, precum şi toţi aceia, cari doresc prosperarea acestei „Asociaţiuni“. Din şedinţa comitetului: Cluj, în 5 iulie st. n. 1887. Dr. Gr. Silaşi, B. G. Podoabă, director, actuar. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta redacţia nu primeşte răspunderea. Pentru cei nenorociţi 3 prin apă şi foc. fl. cr. lei Transport din numărul 141 . 472.95 275. Prin colecta d-lui Romul Simu, învăţător în Orlat, au contribuit următorii d-ni: Ioan Creţu, notar comitatens 1 fl.; Petru Brad, viceprotopop onorar 1 fl.; Petru Muntean, magistru postal 50 cr.; d-şoara Maria Simonca, învățătoare 50 cr.; Nicolae Grancea, învățător 50 cr.; Simeon Loloiu, proprietar 50 cr.; Un nenumit 50 cr.; Elie Calburian, comerciant 40 cr.; loan B. Popa, propriet. 10 cr.; Colectantul Romul Simu 1 fl. — Suma: .... ..— — Suma : 478.95 275. Contribuiri primeste Administraţia (ziarului „Tribuna“. Serviciul telegrafic al „TRIBUNEI“. Budapesta, 6 Iulie n. Regele Sârbiei a sosit aseară. Astăzi a cercetat fabrica de majolică a lui Fischer şi societatea de mântuire. Tîrnova, 6 Iulie n. Sobrania a aprobat raportul deputaţiunii europene şi a însărcinat pe guvern să exprime mulțumită marilor puteri, care au primit deputațiunea. Londra, 6 Iulie n. în casa de sus a declarat Salisbury, că ratificarea încă n’a urmat și nici nu s’a refusat. Wolff e avisat să părăsească Constantinopolul încă în decursul acestei săptămâni. Londra, 6 Iulie n. Casa de jos a primit cu 153 contra 148 voturi propunerea combătută de guvern de a se amîna şedinţele pentru a se cerceta faptul, că o fată a fost pe nedreptul acusată de prostituţiune. Casaşi-a suspendat şedinţele fără a întră în ordinea Zilei Caşul acesta este unic în istoria parlamentului. Paris, 6 Iulie n. Proiectul de budget ce s’a presentat camerei arată 129 milioane economisiri. Senatul a acceptat urcarea la 70 franci a vămii de import pentru alcoholul străin. Alltverpen, 6 Iulie n. Ieri s’a întâmplat în neguțătoria de drogherii o exprosiune însemnată. Magazinul de naftă s’a distrus; de sub ruinele arzătoare ale aceluia s’au scos Zece persoane și pănă acum trei greu rănite. Redactor responsabil: în absența lui Cornel Pop Păcurar: Pompiliu Piposiu.