Tribuna, iulie-septembrie 1887 (Anul 4, nr. 146-220)
1887-07-01 / nr. 146
Nr. 146 şi aşa acestor patru corbi albi li-au mai urmat şi doi din epitropie, renumiţii Nicolae Goţia şi Nicolae Neagă. Cine scie mai mult, mai mult poate spune, eu numai atâta am aflat! Un pasivist. Beiuş, 1 Iulie n. 1887. Văzând că din toate părţile locuite de Români se aduc la cunoscinţa publică violările legii, scandale, presiuni şi omorurile înscenate la alegerile dietale deja efectuate, am tot aşteptat se cetesc ceva şi despre alegerea din acest cerc electoral. Deoarece nici unul dintre cei mai chemaţi nu se încumetă a-şi da puţină osteneală de a scrie câteva rînduri despre alegerea de aici, fiindcă şi aşa, după cum scrie anonimul A. în nr. 122 din 14 iunie, sunt foarte activi în tot ceea ce se numesce viaţa românească, astfel deşi cu niste trăsuri mai palide, am cugetat se retrimit câteva rînduri în acest merit. Alegerea deputatului guvernamental — de clasa celor ce dau în forma aprobativă numai cu capul — ca multe altele a fost de o formă oficioasă. Contracandidat nu a fost Cu toate că poporul nostru la sfatul preoţilor şi al învăţătorilor de omenie, a dorit se aprecieze şi observe condusele adunării generale de la Sibiiu, remânând în pasivitate, în urma presiunilor, intimidărilor făcute de organele administrative, a fost mai mult excortat la locul de alegere. Mulţi dintre alegătorii români au rămas acasă, ca totuşi corteşii se-şi elupte graţia lui Tisza şi patronagiul dlui deputat , prin aparenţa unei mulţimi de beţivi, fară ca se poseadă drept de alegere, erau în mijlocul lor, poate că şi pentru aceea, ca aceştia în cas de lipsă se voteze în numele celor absenţi. Precum se află şi în alte părţi Români de un caracter mârşav, întocmai astfel nici noi nu suntem scutiţi de asemenea oameni. Au luat parte la chiuituri de „Eljen“-uri, lipsind alegerea, vre-o patru persoane tot preoţi şi un învăţător: bravul preot N. Tulvan cu ginerele seu din V.Selisce, învăţătorul T. Tulvan, care ca corifei se obţină un mai mare lauru poate fi contracandidat cu program guvernamental, preotul din Burda, Farcuţiu au luat parte şi la banchetul ce s’a dat la casa deputatului. Dînsul ţinu un toast rostit cu multă elocvenţă; figurile oratorice ale sfinţitului părinte pot servi de model dlui deputat, la vorbirile ce se vor ţine în parlamentul viitor. Eram să uit pe un preot corteş, care n’a participat la alegere, dar’ în trei comune, unde servesce, a făcut toate posibilităţile să meargă la urnă; acesta este părintele Petru Dălea din Herzesci; sânt curios ce sentenţă va aduce Vener. Consistor gr.-or. din Oradea-mare — că dupăcum aud — este acusat, că a provocat scandaluri în sf. biserică. I. S. P. Cronică. Maiestatea Sa în Casovia. După un avis dat corpului de armată XI, Maiestatea Sa va petrece în Casovia pe timpul manevrelor de toamnă dela 12 pănă la 18 Septemvrie a. c. n.» Principele moştenitor Rudolf în Bucovina. „Pester Lloyd“ primesce din Cernăuţi următoarea depeşă cu data de 8 i. e. n.: Primirea, de care s’a împărtăşit aici principele moştenitor Rudolf, a fost tot atât de intimă ca şi în Galiţia. Români, Germani, Poloni şi Ruteni emulează întru a face principelui cât de plăcută petrecerea în Bucovina. Pretutindenea, pe unde s’a presentat a fi principele, s’au manifestat sentimentele dinastice ale poporațiunii și alipirea acesteia cătră tron. Principele cercetă mai ântâiu biserica catolică, apoi cea greco-orientală. La întrare în residenţa metropolitană se aflau alumnii seminarului. La poarta din mijloc, în lăuntrul residenţei, eşiră înaintea principelui metropolitul M o r a r i u cu senatul consistorial. Metropolitul fă aci unicul, care întimpina pe principele afară de limba germană, încă şi în limba română. După o rugăciune în biserica catedrală, visitâ principele de coroană satele şedinţelor consistoriale şi sinodale, biblioteca metropolitană şi seminarul. După ce visitâ biserica evangelică, principele se duse la universitate, unde îl întimpina rectorul D. Gruber. Aici scriid principele, dacă afară de Germani mai sunt şi alte naţionalităţi representate la universitate. După ce ni s’a spus, că universitatea o frecventează şi studenţii români, poloni şi ruteni, întrebă principele, că propune-se şi în limba ruteană, în biserica ruteană principele mulţumi prelatului Kroteczky pentru primire şi se exprima, că el nutresce şi pentru Rutenii şi biserica lor din această ţeară cele mai călduroase simpatii. Principele de coroană cerceta şi sinagoga, mai multe institute de învăţământ şi mai pe urmă exposiţia industriei de casă în şcoala industrială. * Numiri. Ministrul reg. ung. de finance a numit pe Somboriu Benedek, pănă acum controlor cl. III. la oficiul reg. de dare din Sebeşulsăsesc, de controlor cl. I. la oficiul reg. de dare Comitetul central electoral al comitatului Sibiiu exmite următoarea publicaţiune supletoare. Index cu publicaţiunea din 22 Iunie a. c. Nr. 101 subscrisul comitet central electoral aduce la cunoscinţă publică, că observările îndreptate contra listelor provisore ale alegătorilor de deputaţi dietali se primesc conform disposiţiunii §-lui 53 articolul de lege XXXIII, ex 1874 numai din a 16—25-a Iulie. Sibiiu, în 9 iulie 1887. Comitetul central electoral al comitatului Sibiiu: Thalmann m. p., preşedinte; de Hannenheim m. p., notar. îmbunătăţirea viotului soldaţilor, în urma ordinării ministrului de răsboiu comun, în mai multe garnisoane s’au făcut încercări în privinţa unei cini pentru soldaţi. Cheltuelile respective fură 2 cruceri pe zi pentru un soldat. Dar ieşi la iveală, că cu această sumă sub nici o împregiurare nu se poate presta ceva, că din contră se pretind cel puţin patru cruceri, ceea ce e împreunat cu un plus de trei milioane florini în timp de pace. Se aude, că suma aceasta se va pune deja în budgetul anului viitor. * Producţiune declamatorică musicală împreunată cu joc arangiază junimea studioasă română din giurul Seliştei la 12/24 iulie a. c. în sala cea mare a şcoalei gr.-or. din Sălişte. Eventualul venit curat e destinat unui scop filantropic, ca şi în trecut. Suprasolviri se primesc cu mare mulţumită şi se vor curta pe calejarăs^că Programul e următorul: 1. „Cuvânt de deschidere“, rostit de preşedintele Valeriu Mitrea, cleric curs. III. 2. a) „Serenadă“ ; b) „în pădure“, cântece în patru voci, executate de corul junimei. 3. „Peneş Curcanul“, poesie de V. Alexandri, declamată de Valeriu Branisee, stud. abs. 4. „Uite mamă“, cântec în 4 voci, executat de corul junimei. 5. „Surugiul“, cântec comic de V. Alexandri, declamat de Aleman Galea, cleric, curs. II. 6. a) „Coroana cufundată“ ; b) „Cucuruz“, cântec în 4 voci, executate de corul junimei. 7. „Polipul unchiului“, comedie într’un act, de Ioan Slavici. Persoanele: Ciocănel, Valeriu Mitlea, cleric. Iulian: Nicolau Dobrată, cleric. Vespian : loan Bratu, ped. abs. Verigă: loan Rechiţan, student. In pausă vor juca câţiva tineri jocurile istorice „Căluşerul“ şi „Bătuta“. Petrecere de vară se va ţine la „Detunata“ în comuna Bucium, în favorul „Reuniunii femeilor române din Abrud, Abrudsat şi giur“, la 17 Iulie st. n. a. c. In cas de timp nefavoritor petrecerea se amînă pejiua de 24 Iulie n., când, în cas de timp nefavoritor, se va ţine în localităţile lui Al. Danciu in Bucium-Cerbu, începutul la 10 oare a. m. Suprasolviri se primesc cu mulţumită și se vor curta pe cale diaristică. Comitetul arangitor.* Hymen. Dl Alexandru Z o ica su, absolvent în teologie, își va serba cununia cu d-şoara Elena Berinde, fiica protopopului gr.-cat. din Seini, Alexiu Berinde, la 25 iulie a. c. * Emigrarea din Ardeal. ziarului „Budapester Tagblatt“ ’i se scrie din Mediaș, că timpul din urmă au emigrat din giurul acelui oraș zece familii la America. In urma răsboiului * din Cinci-Biserici. — Presidentul tribunalului reg. din Alba-Iulia a numit pe practicantul de drepturi fără diurnă dela judecătoria cerc. de acolo, Victor Szőts, de practicant de drepturi cu diurnă la aceeaşi judecătorie; — presidentul tribunalului reg. din Cic-Sereda a numit pe juriştii absolvenţi: Gavriel Antalfy, Iuliu Kánya şi Dominic Nagy de practicanţi de drepturi fără diurnă la tribunalul reg. de acolo. * Statutele reuniunii pentru ajutorarea arestanţilor din Elisabetopol au fost provedute din partea ministerului reg. ung. de interne cu clausula de aprobare.* Camera advocaţială din Arad anunţă, ca Dr. Isidor Mittler, advocat în Arad şi Dr. Adolf Reisman, advocat în Sarvas au fost incluşi în lista acelei camere. — Camera advocaţială din Oradea-mare încunoscinţează, că Dr. Ivan Szász, advocat de acolo, numindu-se notar la tribunalul reg. din Arad, s’a şters din lista camerei.* Carte admisă pentru învăţământ. Ministrul reg. ing. de culte şi instrucţie publică prin ordinaţiunea sa data 5 Iulie a. c. nnul 21596 permite, ca ediţiunea a şesa a cărţii „Geografia Ungariei şi elemente din geografia generală pentru şcoalele poporale“ a dlui Dr. Nicolae Popu se se folosească mai departe ca carte de învăţământ în şcoalele noastre poporale. — Precum se scie, ediţiile de mai nainte ale Geografiei dlui Dr. N. Popa au fost oprite din partea ministrului Trefort de a se folosi în şcoalele noastre poporale; alesa ediţie a acestei cărţi însă ministrul a aflat-o mai corespundetoare, fiindcă — precum dice dl Trefort — autorul a „purisat-o de afirmaţiunile false şi de valahisarea numelor comitatelor şi ale oraşelor“, ce cuprindeau ediţiile de mai nainte. * Restrîngerea liberei exercitări a tăierii de carne. Ministrul de comerciu ungar a exmis o ordonanţă, în care se a jdice, că nici un măcelar nu poate cere preţuri mai mari ca şi acele ce sunt statolite de autoritate. Totodată se aduce la cunoscinţa, că nu se poate permite a opri importul de carne din comune străine, în interesul industriaşilor ce se ocupă cu tăierea de carne, admiţând că se observă disposiţiunile sanitare. * Kossuth respins, în representanţa oraşului Gans, precum raportează „Egyetértés“, s-a făcut înfilele din urmă propunerea, de a alege pe Ludovic Kossuth de cetăţean de onoare al oraşului. Această propunere a fost respinsă cu o mică majoritate. Dl M. Cogălniceanu a dăruit museului naţional de antichităţi din Bucuresci o peatră mare de marmoră frumoasă, representând la prora unui vas ce plutesce cu valurile întinse şi e aproape de a ajunge la ţărm, un Român învestit cu togă, în întimpinarea căruia vine pe ţărm un erou având pe spate pelea unui leu şi întovărăşit de un ogar mare. * Regina Serbiei a plecat din Odesa în 8. e. n. cu principele de coroană sârbesc. Autorităţile publice au asistat la plecare. Când vaporul s’a pus în mişcare s’au dat 21 salve de tunuri, musica militară a intonat imnul sârbesc, car’ poporaţiunea a adus urale entusiaste. * Holera în Italia. Scirile ultime din Sicilia sunt alarmătoare. Din Catania fuge poporațiunea. In cele din urmă trei ziile s’au ivit 200 de caşuri de holeră. Caracterul epidemiei e rău de tot, devreme ce 70 procente decurg în mod letal. Mai ales cercată e garnisoana. Ea a părăsit casarma şi tâlhăresce afară de oraş în corturi. Ministerul de răsboiu a suspendat ordinaţiunile relative la manevre şi la dislocaţiunile trupelor în Sicilia. Ministrul de interne a decretat sistarea absolută a comunicaţiei pe calea ferată cu Catania, în Messina s’au ivit 2, în Palermo 8 coşuri de holeră. TRIBUNA vamal cu România, emigrarea ia dimensiuni mari în această parte. Fabrica de mobilii din lemne încovoiate a fraţilor Hornung din Codea în cercul Braşovului s’a mutat în România şi împreună cu ea au emigrat 60 familii de lucrători. Mai ales dintre industriaşii din cercul Braşovului şi din Sâcuime au emigrat mulţi în timpul din urmă în România. * Uragan şi foc în Careii mari, piarului „Pesti Naple“ ’i se împărtăşesce cu data de 6. c.: Un groaznic uragan cu ploaie şi peatră devasta astăzji stradele oraşului nostru. Uraganul rupse acoperişele dela case, desrădăcina arborii şi trânti băieţi, ba şi oameni mari la pământ. Stradele şi pieţele stau sub apă. Locuitorii oraşului se află, într’o disposiţie desperată. — Tot „P. N.“ împărtăşesce, că la 7. c. isbucni în Careii-mari un foc în strada Calmandi, prefăcând în cenuşă două şuri. Cu multă osteneală a succes apoi a localiza focul, care era pe aci să mistue şi biserica romanocatolică.* Din public.*) Convocare. In conformitate cu §§ii 14 şi 21 din statutele „Asociaţiunii transilvane“ şi în conformitate cu condusul comitetului Asociaţiunii data 4 Martie a. c. Nr.66 pt. 31, adunarea generală pentru anul curent se convoacă prin aceasta în oraşul Sibiiu pe diua de 28 August a. c. st. n. şifilele următoare. Aducând aceasta la cunoscinţa publică, invit pe toţi membrii Asociaţiunii a lua parte în număr cât mai mare la şedinţele adunării. Presidiul „Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român.“ Sibiiu, în 9 iulie 1887. Iacob Bologa, vice-preşed. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta redacţia nu primesce respunderea. I pentru cei nenorociți prin apă și foc. Contribuiri primesce Administrația ziarului „Tribuna“. fl. cr. lei Transport din numărul 142. 478.95 275. Colecta d-lui Consantin R. Pascu din Bucuresci 100 lei, și anume dela: C. R. Pascu..................................— 10 Nacu Mincovici...........................—.— 20 M. Atanasiu................................—.— 20 Remus N. Opran...........................—.— 20 N. Cutarida.....................................—.— 10 I. Rasnovian, architect .... —.— 15 Hie Niculescu..................................— 5 Suma : 478.95 375. Posta ultimă. Tîrnova, 11 Iulie n. Până la formarea cabinetului nou secretarii generali ai ministerelor sunt însărcinaţi cu gerarea afacerilor. Deputăţiei trimise la prinţul de C o b u r g sunt ataşaţi cinci militari mai înalţi. Constantinopol, 11 Iulie n. Poarta pregăteşte o nouă circulară cu privire la alegerea principelui Bulgariei. Se asigură pe aici, că Germania nu va aproba alegerea. Paris, 11 Iulie n. La distribuirea premielor societăţii technice ministrul S p u 11 e r, făcând alusiune la demonstraţiile din urmă pentru Boulanger, a a zis, că învățământul se insuească la crescerea de republicani, cari nu sunt capabili a se înjosi înaintea idolilor. Sânt Pag. 583 nedemni de străbunii lor cei ce se aruncă sub roatele carului, ce poartă pe triumfătorul momentului. (Aplause vine.) Belgrad, 10 iulie. Poziţia ministerului Ristici se ţine de mişcată, deoarece regeleşi-a exprimat nemulţumirea atât faţă cu ministrul-president, cât şi faţă cu ministrul de interne pentru regularisirea brutală a funcţionarilor, care trec de aderenţi ai partidului progresist. Drept viitor ministru-president se amintesce Nicola Cristici. Clermont-Ferrand, 10 Iulie n. La toate staţiile pănă aici generalul Boulanger a fost primit cu aclamaţiuni însufleţite. Aici dînsulşi-a ţinut intrarea oficială astăzi înainte de ameadi între aclamaţiuni simpatice. Mai multe case au fost decorate; primarul oraşului ’i-a adresat generalului o cuvântare, la care acesta a răspuns. Altcum n’a fost nici un incident. Serviciul telegrafic al „TRIBUNEI“. (De ieri.) Arad, 11 Iulie n. Acei dimineaţă la 4 oare şi 10 minute s’a simţit aici un cutremur de pământ ce a ţinut mai multe secunde. Cutremurul trecu pe terenul Timişoara-Arad. în Orczydorf se dărîma un coş. Aici n’a făcut nici o stricăciune. Oradea-mare, 11 Iulie n. între moşierul Bela M a n d e 1 şi funcţionarul George Kom lossy s’a întemplat un duel cu pistoale. Celui din urmă îi întră ghiuleaua în pântece. Preste puţin timp Komlossy muri. Causa duelului a fost o ceartă de pe timpul alegerilor. Tîrnova, 11 Iulie n. Sobrania a ales o deputaţiune de fiece membri pentru de a preda actul de alegere prinţului de Coburg şi pentru de a-l ruga să vină în Bulgaria fără amînare. Camera aşteaptă răspunsul. Tîrnova, 11 Iulie n. Sobrania a respins demisiunea regenţei şi o recercă să rămână pănă la sosirea principelui, predând acestuia frânele guvernului. Regenţa primi demisiunea cabinetului şi însărcina pe Stoiloff şi pe Nacievici cu formarea noului cabinet. Nacievici refusa misiunea şi se întrepuse pentru un minister mixt. Constantinopol, 11 Iulie n. Consiliul de miniştri s’a ocupat cu cestiunea bulgară şi a pregătit o nouă notă circulară cătră puteri. Tîrnova, 11 Iulie n. Deputaţiunea cătră prinţul Ferdinand de Coburg a plecat aiii la ameadi. In cinci fiile se aşteaptă răspunsul aceleia. Regenţa insistă pre lângă aceea, ca Stoiloff să formeze noul cabinet. Poprad, 12 Iulie n. Un incendiu a consumat 80 case şi 200 zidiri de apertinenţă. Paris, 12 iulie n. în came ră guvernul a fost interpelat în cestiunea uneltirilor monarchiste. Ministrulpreşedinte declară, că a renunţat la Boulanger, deoarece el, având legături cu demonstraţiunile politice ilegale, trebuia să fie depărtat de cercurile politice. Trecerea simplu la ordinea fiilei, admisă şi de guvern, s’a primit. Circulă sgomotul, că Fr o q u e t, preşedintele camerei, a demisionat. Tîrnova, 12 Iulie. Preşedintele Sobraniei comunică o depeşă, prin care prinţul de Coburg le mulţumesce tuturor oraşelor, comunelor şi autorităţilor pentru felicitările ce l i s’au făcut, adăugând, că împlinirea dorinţelor naţiunii atîrnă dela disposiţiunile Europei şi dela atitudinea naţiunii. Paris, 12 Iulie n. Demisiunea lui Floquet e considerată ca sigură; el o va formula astăzi într’o scrisoare adresată vice-presidentului. Londra, 12 Iulie. în camera comunelor Fergusson declară, că plecarea lui Wolff din Constantinopol s’a amînat cu douăfile. Ritsch anunţă pentru aomibilul pentru încuviinţare de mici proprietăţi rurale lucrătorilor agricoli. Redactor responsabil, în absența lui Cornel Pop Păcurar: Pompiliu Piposiu. (De adj.)