Tribuna, iulie-septembrie 1887 (Anul 4, nr. 146-220)

1887-07-01 / nr. 146

Nr. 146 şi aşa acestor patru corbi albi li-au mai urmat şi doi din epitropie, renumiţii Nicolae Goţia şi Nicolae Neagă. Cine scie mai mult, mai mult poate spune, eu numai atâta am aflat! Un pasivist. Beiuş, 1 Iulie n. 1887. Văzând că din toate părţile locuite de Ro­mâni se aduc la cunoscinţa publică violările legii, scandale, presiuni şi omorurile înscenate la ale­gerile dietale deja efectuate, am tot aşteptat se cetesc ceva şi despre alegerea din acest cerc electoral. Deoare­ce nici unul dintre cei mai chemaţi nu se încumetă a-­şi da puţină osteneală de a scrie câteva rînduri despre alegerea de aici, fiindcă şi aşa, după­ cum scrie anonimul A. în nr. 122 din 14 iunie, sunt foarte activi în tot ceea­ ce se numesce viaţa românească, astfel deşi cu niste trăsuri mai palide,­­ am cugetat se re­trimit câteva rînduri în acest merit. Alegerea deputatului guvernamental — de clasa celor ce dau în forma aprobativă numai cu capul — ca multe altele a fost de o formă oficioasă. Contracandidat nu a fost Cu toate că poporul nostru la sfatul preo­ţilor şi al învăţătorilor de omenie, a dorit se apre­­cieze şi observe cond­usele adunării generale de la Sibiiu, remânând în pasivitate, în urma presiu­nilor, intimidărilor făcute de organele administra­tive, a fost mai mult excortat la locul de alegere. Mulţi dintre alegătorii români au rămas acasă, ca totuşi corteşii se-­şi elupte graţia lui Tisza şi patronagiul dlui deputat , prin aparenţa unei mulţimi de beţivi, fară­ ca se poseadă drept de alegere, erau în mijlocul lor, poate­ că şi pentru aceea, ca aceştia în cas de lipsă se voteze în numele celor absenţi. Precum se află şi în alte părţi Români de un caracter mârşav, întocmai astfel nici noi nu suntem scutiţi de asemenea oameni. Au luat parte la chiuituri de „Eljen“-uri, lipsind alegerea, vre-o patru persoane tot preoţi şi un învăţător: bravul preot N. Tulvan cu ginerele seu din V.­Selisce, învăţătorul T. Tulvan, care ca corifei se obţină un mai mare laur­u poate fi contracandidat cu program guvernamental, preotul din Burda, Far­­cuţiu au luat parte şi la banchetul ce s’a dat la casa deputatului. Dînsul ţinu un toast rostit cu multă elocvenţă; figurile oratorice ale sfinţitului părinte pot servi de model dlui deputat, la vor­birile ce se vor ţine în parlamentul viitor. Eram să uit pe un preot corteş, care n’a participat la alegere, dar’ în trei comune, unde servesce, a făcut toate posibilităţile să meargă la urnă; acesta este părintele Petru Dălea din Her­­zesci; sânt curios ce sentenţă va aduce Vener. Consistor gr.-or. din Oradea-mare — că după­­cum aud — este acusat, că a provocat scanda­luri în sf. biserică. I. S. P. Cronică. Maiestatea Sa în Casovia. După un avis dat corpului de armată XI, Maiestatea Sa va petrece în Casovia pe timpul mane­vrelor de toamnă dela 12 pănă la 18 Septem­vrie a. c. n.» Principele moştenitor Rudolf în Bu­covina. „Pester Lloyd“ primesce din Cernăuţi următoarea depeşă cu data de 8 i. e. n.: Pri­mirea, de care s’a împărtăşit aici principele moş­tenitor Rudolf, a fost tot atât de intimă ca şi în Galiţia. Români, Germani, Poloni şi Ruteni emu­lează întru a face principelui cât de plăcută pe­trecerea în Bucovina. Pretutindenea, pe unde s’a presentat a­ fi principele, s’au manifestat senti­mentele dinastice ale poporațiunii și alipirea ace­steia cătră tron. Principele cercetă mai ântâiu biserica catolică, apoi cea greco-orientală. La întrare în residenţa metropolitană se aflau alumnii seminarului. La poarta din mijloc, în lăuntrul residenţei, eşiră înaintea principelui metropolitul M o r a r i u cu senatul consistorial. Metropolitul fă aci unicul, care întimpina pe principele afară de limba germană, încă şi în limba română. După o rugăciune în biserica catedrală, visitâ principele de coroană satele şedinţelor consisto­riale şi sinodale, biblioteca metropolitană şi se­minarul. După­ ce visitâ biserica evangelică, prin­cipele se duse la universitate, unde îl în­timpina rectorul D. Gruber. Aici scriid­ prin­cipele, dacă afară de Germani mai sunt şi alte naţionalităţi representate la universitate. După­ ce ni­ s’a spus, că universitatea o frecventează şi stu­denţii români, poloni şi ruteni, întrebă principele, că propune-se şi în limba ruteană, în biserica ruteană principele mulţumi prelatului Kro­­teczky pentru primire şi se exprima, că el nutresce şi pentru Rutenii şi biserica lor din această ţeară cele mai căldu­roase simpatii. Principele de coroană cer­ceta şi sinagoga, mai multe institute de în­văţământ şi mai pe urmă exposiţia industriei de casă în şcoala industrială. * Numiri. Ministrul reg. ung. de finance a numit pe Somboriu Benedek, pănă acum con­trolor cl. III. la oficiul reg. de dare din Sebeşul­­săsesc, de controlor cl. I. la oficiul reg. de dare Comitetul central electoral al comi­tatului Sibiiu exm­ite următoarea publicaţiune supletoare. In­dex cu publicaţiunea din 22 Iunie a. c. Nr. 101 subscrisul comitet central electoral aduce la cunoscinţă publică, că obser­vările îndreptate contra listelor provisore ale ale­gătorilor de deputaţi dietali se primesc conform disposiţiunii §-lui 53 articolul de lege XXXIII, ex 1874 numai din a 16—25-a Iulie. Sibiiu, în 9 iulie 1887. Comitetul central electoral al comitatului Sibiiu: Thalmann m. p., preşedinte; de Hannen­heim m. p., notar. îmbunătăţirea viotului soldaţilor, în urma ordinării ministrului de răsboiu comun, în mai multe garnisoane s’au făcut încercări în pri­vinţa unei cini pentru soldaţi. Cheltuelile res­pective fură 2 cruceri pe zi pentru un soldat. Dar i­eşi la iveală, că cu această sumă sub nici o împregiurare nu se poate presta ceva, că din contră se pretind cel puţin patru cruceri, ceea­ ce e împreunat cu un plus de trei mi­lioane florini în timp de pace. Se aude, că suma aceasta se va pune deja în budgetul anu­lui viitor. * Producţiune declamatorică musicală împreunată cu joc arangiază junimea studioasă română din giurul Seliştei la 12/24 iulie a. c. în sala cea mare a şcoalei gr.-or. din Sălişte. Even­tualul venit curat e destinat unui scop filantropic, ca şi în trecut. Suprasolviri se primesc cu mare mulţumită şi se vor curta pe cale­­j­arăs^că­ Programul e următorul: 1. „Cuvânt de des­chidere“, rostit de preşedintele Valeriu Mitrea, cleric curs. III. 2. a) „Serenadă“ ; b) „în pădure“, cântece în patru voci, executate de corul juni­­mei. 3. „Peneş Curcanul“, poesie de V. Ale­xandri, declamată de Valeriu Br­ani­see, stud. abs. 4. „Uite mamă“, cântec în 4 voci, executat de corul jun­im­ei. 5. „Surugiul“, cântec comic de V. Alexandri, declamat de Aleman Galea, cleric, curs. II. 6. a) „Coroana cufundată“ ; b) „Cucuruz“, cântec în 4 voci, executate de corul junimei. 7. „Polipul unchiului“, comedie într’un act, de Ioan Slavici. Persoanele: Ciocănel, Valeriu Mitlea, cleric. Iulian: Nicolau Dobrată, cleric. Vespian : loan Bratu, ped. abs. Verigă: loan Rechiţan, student. In pausă vor juca câţiva tineri jocurile istorice „Căluşerul“ şi „Bătuta“. Petrecere de vară se va ţine la „Detu­nata“ în comuna Bucium, în favorul „Reuniunii femeilor române din Abrud, Abrudsat şi giur“, la 17 Iulie st. n. a. c. In cas de timp nefavoritor petrecerea se amînă pe­­jiua de 24 Iulie n., când, în cas de timp nefavoritor, se va ţine în locali­tăţile lui Al. Danciu in Bucium-Cerbu, înce­putul la 10 oare a. m. Suprasolviri se primesc cu mulţumită și se vor curta pe cale diaristică. Comitetul arangitor.* Hymen. Dl Alexandru Z o i­c­a s­­­u, absol­vent în teologie, își va serba cununia cu d-şoara Elena Berinde, fiica protopopului gr.-cat. din Seini, Alexiu Berinde, la 25 iulie a. c. * Emigrarea din Ardeal. ziarului „Buda­­pester Tagblatt“ ’i­ se scrie din Mediaș, că timpul din urmă au emigrat din giurul acelui oraș z­­e­c­e familii la America. In urma răsboiului * din Cinci-Biserici. — Presidentul tribuna­lului reg. din Alba-Iulia a numit pe practicantul de drepturi fără diurnă dela judecătoria cerc. de acolo, Victor Szőts, de practicant de drepturi cu diurnă la aceeaşi judecătorie; —­ presidentul tribunalului reg. din Cic-Sereda a numit pe juriştii absolvenţi: Gavriel Antalfy, Iuliu Kánya şi Dominic Nagy de practicanţi de drepturi fără diurnă la tribunalul reg. de acolo. * Statutele reuniunii pentru ajutorarea are­­stanţilor din Elisabetopol au fost provedute din partea ministerului reg. ung. de interne cu clausula de aprobare.* Camera advocaţială din Arad anunţă, ca Dr. Isidor Mittler, advocat în Arad şi Dr. Adolf Reis­man, advocat în Sarvas au fost incluşi în lista acelei camere. — Camera advocaţială din Oradea-mare încunoscin­­ţează, că Dr. Ivan Szász, advocat de acolo, numindu-se notar la tribunalul reg. din Arad, s’a şters din lista camerei.* Carte admisă pentru învăţământ. Mi­nistrul reg. ing. de culte şi instrucţie publică prin ordinaţiunea sa data 5 Iulie a. c. nnul 21596 permite, ca ediţiunea a şes­a a cărţii „Geo­grafia Ungariei şi elemente din geografia generală pentru şcoalele poporale“ a dlui Dr. Nicolae P­o­p­u se se folosească mai departe ca carte de învăţământ în şcoalele noastre poporale. — Pre­cum se scie, ediţiile de mai nainte ale Geo­grafiei dlui Dr. N. Popa au fost oprite din par­tea ministrului Trefort de a se folosi în şcoalele noastre poporale; a­lesa ediţie a acestei cărţi însă ministrul a aflat-o mai corespunde­toare, fiindcă — precum dice dl Trefort — autorul a „purisat-o de afirmaţiunile false şi de valahi­­sarea numelor comitatelor şi ale oraşelor“, ce cu­prindeau ediţiile de mai nainte. * Restrîngerea liberei exercitări a tăierii de carne. Ministrul de comerciu ungar a exmis o ordonanţă, în care se a jdice, că nici un măcelar nu poate cere preţuri mai mari ca şi acele ce sunt statolite de autoritate. Totodată se aduce la cunoscinţa, că nu se poate permite a opri importul de carne din comune străine, în interesul industriaşilor ce se ocupă cu tăierea de carne, admiţând că se observă disposiţiunile sanitare. * Kossuth respins, în representanţa ora­şului Gans, precum raportează „Egyetértés“, s-a făcut în­­filele din urmă propunerea, de a alege pe Ludovic Kossuth de cetăţean de onoare al oraşului. Această propunere a fost respinsă cu o mică majoritate. Dl M. Cogălniceanu a dăruit museului naţional de antichităţi din Bucuresci o peatră mare de marmoră frumoasă, representând la prora unui vas ce plutesce cu valurile întinse şi e aproape de a ajunge la ţărm, un Român în­vestit cu togă, în întimpinarea căruia vine pe ţărm un erou având pe spate pelea unui leu şi întovărăşit de un ogar mare. * Regina Serbiei a plecat din O­des­a în 8­­. e. n. cu principele de coroană sârbesc. Au­torităţile publice au asistat la plecare. Când va­porul s’a pus în mişcare s’au dat 21 salve de tunuri, musica militară a intonat imnul sârbesc, car’ poporaţiunea a adus urale entusiaste. * Holera în Italia. Scirile ultime din Si­cilia sunt alarmătoare. Din Catania fuge poporațiunea. In cele din urmă trei ziile s’au ivit 200 de caşuri de holeră. Caracterul epidemiei e rău de tot, devreme­ ce 70 procente decurg în mod letal. Mai ales cercată e garnisoana. Ea a părăsit casarma şi tâlhăresce afară de oraş în corturi. Ministerul de răsboiu a suspendat or­­dinaţiunile relative la manevre şi la dislocaţiunile trupelor în Sicilia. Ministrul de interne a de­cretat sistarea absolută a comunicaţiei pe calea ferată cu Catania, în Messina s’au ivit 2, în Palermo 8 coşuri de holeră. TRIBUNA vamal cu România, emigrarea ia dimensiuni mari în această parte. Fabrica de mobilii din lemne încovoiate a fraţilor Hornung din C­o­d­­­e­a în cercul Braşovului s’a mutat în România şi împreună cu ea au emigrat 60 familii de lu­­crători. Mai ales dintre industriaşii din cercul Braşovului şi din Sâcuime au emigrat mulţi în timpul din urmă în România. * Uragan şi foc în Careii­ mari, piarului „Pesti Naple“ ’i­ se împărtăşesce cu data de 6­­. c.: Un groaznic uragan cu ploaie şi peatră devasta astăzji stradele oraşului nostru. Ura­ganul rupse acoperişele dela case, desrădăcina arborii şi trânti băieţi, ba şi oameni mari la pă­mânt. Stradele şi pieţele stau sub apă. Lo­cuitorii oraşului se află, într’o disposiţie desperată. — Tot „P. N.“ împărtăşesce, că la 7­­. c. isbucni în Careii-mari un foc în strada Calmandi, prefăcând în cenuşă două şuri. Cu multă osteneală a succes apoi a localiza focul, care era pe aci să mistue şi biserica romano­­catolică.* Din public.*) Convocare. In conformitate cu §§­ii 14 şi 21 din sta­tutele „Asociaţiunii transilvane“ şi în conformitate cu cond­usul comitetului Asociaţiunii data 4 Martie a. c. Nr.­­66 pt. 31, adunarea generală pentru anul curent se convoacă prin aceasta în oraşul Sibiiu pe diua de 28 August a. c. st. n. şi­­filele următoare. Aducând aceasta la cunoscinţa publică, in­vit pe toţi membrii Asociaţiunii a lua parte în număr cât mai mare la şedinţele adunării. Presidiul „Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român.“ Sibiiu, în 9 iulie 1887. Iacob Bologa, vice-preşed. *) Pentru cele cuprinse în rubrica aceasta redacţia nu primesce respunderea. I pentru cei nenorociți prin apă și foc. Contribuiri primesce Administrația ziarului „Tribuna“. fl. cr. lei Transport din numărul 142. 478.95 275. Colecta d-lui Consantin R. Pas­cu din Bucuresci 100 lei, și anume dela: C. R. Pascu..................................— 10 Nacu Mincovici...........................—.— 20 M. Atanasiu................................—.— 20 Remus N. Opran...........................—.— 20 N. Cutarida.....................................—.— 10 I. Rasnovian, architect .... —.— 15 Hie Niculescu..................................— 5 Suma : 478.95 375. Posta ultimă. Tîrnova, 11 Iulie n. Până la for­marea cabinetului nou secretarii ge­nerali ai ministerelor sunt însărci­naţi cu gerarea afacerilor. Deputăţiei tri­mise la prinţul de C o b u r g sunt ataşaţi cinci militari mai înalţi. Constantinopol, 11 Iulie n. Poarta pregăteşte o nouă circulară cu privire la alegerea principelui Bulgariei. Se asi­gură pe aici, că Germania nu va aproba alegerea. Paris, 11 Iulie n. La distribuirea pre­­mielor societăţii technice ministrul S p u 11 e r, făcând alusiune la demonstraţiile din urmă pentru Boulanger, a a zis, că învăță­mântul se insuească la crescerea de re­publicani, cari nu sunt capabili a se înjosi înaintea idolilor. Sânt Pag. 583 nedemni de străbunii lor cei­ ce se aruncă sub roatele carului, ce poartă pe triumfătorul momen­tului. (Aplause vine.) Belgrad, 10 iulie­­. Poziţia mini­­sterului Ristici se ţine de mişcată, deoare­ce regele­­şi-a exprimat nemulţu­mirea atât faţă cu ministrul-president, cât şi faţă cu ministrul de interne pentru re­­gularisirea brutală a funcţionarilor, care trec de aderenţi ai partidului progresist. Drept viitor ministru-president se amin­­tesce Nicola Cristici. Clermont-Ferrand, 10 Iulie n. La toate staţiile pănă aici generalul Bou­langer a fost primit cu aclamaţiuni în­sufleţite. Aici dînsul­­şi-a ţinut intrarea oficială astăzi înainte de ameadi între aclamaţiuni simpatice. Mai multe case au fost decorate; primarul oraşului ’i-a adre­sat generalului o cuvântare, la care acesta a răspuns. Altcum n’a fost nici un in­cident. Serviciul telegrafic al „TRIBUNEI“. (De ieri.) Arad, 11 Iulie n. Acei dimineaţă la 4 oare şi 10 minute s’a simţit aici un cutremur de pământ ce a ţinut mai multe secunde. Cutremurul trecu pe tere­nul Timişoara-Arad. în Orczydorf se dă­­rîma un coş. Aici n’a făcut nici o stri­căciune. Oradea-mare, 11 Iulie n. între mo­şierul Bela M a n d e 1 şi funcţionarul George Kom lossy s’a întemplat un duel cu pistoale. Celui din urmă îi întră ghiu­leaua în pântece. Preste puţin timp Komlossy muri. Causa duelului a fost o ceartă de pe timpul alegerilor. Tîrnova, 11 Iulie n. Sobrania a ales o deputaţi­une de fiece membri pen­tru de a preda actul de alegere prin­ţului de Coburg şi pentru de a-­l ruga să vină în Bulgaria fără a­m­î­­­nare. Camera aşteaptă răspunsul. Tîrnova, 11 Iulie n. Sobrania a respins demisiunea regenţei şi o recercă să rămână pănă la sosirea prin­cipelui, predând acestuia frânele guver­nului. Regenţa primi demisiunea cabinetului şi însărcina pe Stoiloff şi pe N­aci­e­vi­ci cu formarea noului ca­binet. Nacievici refusa misiunea şi se în­­trepuse pentru un minister mixt. Constantinopol, 11 Iulie n. Con­siliul de miniştri s’a ocupat cu ce­­stiunea bulgară şi a pregătit o nouă notă circulară cătră puteri. Tîrnova, 11 Iulie n. Deputaţiunea cătră prinţul Ferdinand de Coburg a ple­cat aiii la ameadi. In cinci fiile se aşteaptă răspunsul aceleia. Regenţa insistă pre lângă aceea, ca Stoiloff să formeze noul cabinet. Poprad, 12 Iulie n. Un incendiu a consumat 80 case şi 200 zidiri de aper­­tinenţă. Paris, 12 iulie n. în c­a­m­e r­ă gu­vernul a fost interpelat în cestiunea uneltirilor monarchiste. Ministrul­­preşedinte declară, că a renunţat la Boulanger, deoare­ce el, a­vând legă­turi cu demonstraţiunile politice ilegale, trebuia să fie depărtat de cercurile po­litice. Trecerea simplu la ordinea fiilei, admisă şi de guvern, s’a primit. Cir­culă sgomotul, că Fr o q u e t, preşedintele camerei, a demisionat. Tîrnova, 12 Iulie­­. Preşedintele Sobraniei comunică o depeşă, prin care prinţul de Coburg le mulţumesce tu­turor oraşelor, comunelor şi autorităţilor pentru felicitările ce l i­ s’au făcut, adău­gând, că împlinirea dorinţelor na­ţiunii atîrnă dela disposiţiunile Europei şi dela atitudinea naţiunii. Paris, 12 Iulie n. Demisiunea lui Floquet e considerată ca si­gură; el o va formula astăzi într’o scri­soare adresată vice-presidentului. Londra, 12 Iulie­­. în camera co­munelor Fergusson declară, că ple­carea lui Wolff din Constantino­pol s’a amînat cu două­­file. Ritsch anunţă pentru aomi­bilul pentru încu­viinţare de mici proprietăţi rurale lucrăto­rilor agricoli. Redactor responsabil, în absența lui Cornel Pop Păcurar: Pompiliu Piposiu. (De adj.)

Next