Tribuna, ianuarie-martie 1892 (Anul 9, nr. 13-74)
1892-01-24 / nr. 19
Pag.74 Satul conferenţei naţionale din Sibiiu, şi dintre care au fost în Orăştie nu au mers la urna. Candidaţi au fost 2, un liberal şi un nemzeti parte se înţelege, că cel liberal a reuşit cu majoritate de voturi. Dintre inteligenţa română nu a luat nici unul parte; dintre popi s’a angagiat numai unul ca corteş, şi anume preotul gr.-catolic loan B o c ă n i c iu, care a împărţit bani şi a dus pe toţi alegătorii din comuna Balomir la urnă; dînsul a fost corteş la partea „nemzet“, adecă apponyist încarnat, întreprinderea acestui popă, şi încă ca corteş apponyist, nu a făcut ruşine, însă sperez, că bunul Dumnezeu va pedepsi pe acest Iuda neruşinat. „Luminătorul“ primesce din Bănat mai multe rapoarte despre alegerile dietale .Aşa din Lugoj aflăm, că acolo Românii nu au participat la alegere şi au observat în frunte cu inteligenţa, preoţimea şi învăţătorimea condusele conferenţei din Sibiiu. Din Oraviţa mi se scrie, că alegerea s’a făcut fără sgomot, ca nici când altă dată. Românii în majoritate absolută au respectat conclusul conferenţei. Un singur preot şi doi învăţători români, părintele Rusu din Ticvaniulmare, şi unii învăţători din Foretic şi din Oraviţa, au păcătuit contra naţiunii şi bisericii care îi susţine. Şi unii notari români, mai ales cei din Comorişte, au excelat în zelul de a demolansa poporul, în S.Nicolaul mare Românii — durere — au participat la alegere, din cauză că inteligenţa de acolo nuşi-a făcut datorinţa. Raportorul „Luminătorului“ accentuează altcum, că „de astă dată episcopul Meţianu nu a îndemnat pe subalternii sei se meargă la votare“. Ear’ redacţiunea „Luminătorului“ observă, că tot acestei împregiurări trebue se se atribue, că în Arad n’a reuşit Jidanul Max Falk. Adunarea alegătorilor români din Ileanda. (Raport special al „Tribunei“.) Dej, 30 Ian. n. Ca condusele conferenţei se ajungă până la începerea alegerilor la cunoscinţa imediată a tuturor alegătorilor. Djmaul Ioan Hossza, proprietar în Restoiei, ca president al clubului electoral român, a conchemat pentru scopul acela adunări în trei locuri deosebite ale cercului. Anume: în Ileanda-mare peJiua de 24, în Letca ps 25 şi în Glod peJiua de 26 Ianuarie. Alegătorii români din cercul electoral al Ilendei, îndata ce se lăţi svonul despre disolvarea parlamentului şi rînduirea nouelor alegeri, îl destinase a -l alege de deputat dictat pe dl Dr. P. Mihali, care are la Românii din acel cerc înrîurinţa absolută şi posede deplina lor încredere. Nu e vorbă, toţi alegătoriisciau, că dela hotărîrile conferenţei generale din Sibiiu atîrnă, că ce atitudine va fi a se observa faţă cu alegerile dietale. Totuşi se născu o adâncă indignaţiune şi nedumeriră din causă, că unicul candidat maghiar al guvernului, groful Teleki Sándor jun., de este fiiul faimosului Teleki Sándor sen., care în anul 1848 dimpreună cu Katona Miklós chiar între poporaţiunea română din acele părţi a comis atrocităţile sălbatice de spânzurâri şi tăeiunării, care fapte sângeroase îmbrăcămintea sa rea îmi rearaintia pe cineva din Berlin, — acumbărbatul se întoarse cătră mine şi „die de Geldern!“ strig eu aproape spăriat, „d-ta aici?“ „Dl Türkheim, şi d-ta Americant şi musicant“, 4’’3e M surtrend dureros şi întinztendu mi mâna sa albă şi moale. „Se pare că arabii am dus-o departe aici“, adause el privindu mă atent în faţă cu frumoşii sei ochi bruni. „Am fost bolnav“, replicai eu şi simţiam cummi se urca în faţă roşata ruşinii. „Nu! Bolnav n’am fost niciodată“, surise amicul meu cu o expresiune nu prea voioasă. „De un pătrar de an sânt un cerşitor, carele nu poate cerşi, — din ce am trăit, aceea nu o sevi, dar’ că în interval de puţine ,fie aş fi murit de foame, este aşa de sigur, precum stai d-ta înaintea mea, — dacă nu cumva îmi vine într'ajutor vre-o întâmplare norocoasă. Eu nu mai am nici o centimă“, încheia dînsul strîngând din dinţi. „Ei, de un proto bun pentru noi amândoi ajunge încă cassa mea“, întimpinai eu privind serios în fața sa palidă. „Fii acum oaspete meu , ântâiu să mâncăm, apoi ne vom socoti ce să începem“, întram într’un restaurant. Eu comandară mâncare și beutură, car’ amicul meu îmi povesti pățaniile sale. îmi spuse, că nu avu curagiul să se împușce, când’i s’a stricat logodna, şi aşa dînsul, plecă la Amsterdam şi de acolo la Newyork Luă cu sine 200 Pmărci şi începu a’-şi căuta aci vre-un post. (Va urma). sânt încă in viuă memorie la Românii din acel cerc. Candidatura dorului Teleki era privită ca o adevărată batjocură impertinentă la adresa Românilor. De aceea alegătorii români se declarară, că dacă dl Dr. Mihali nu va primi candidatura şi va lăsa să se aleagă în cercul lor ace! fiiu al unui om cu trecut atât de negru , vor fi în stare a împedeca alegerea, chiar cu forţa, sau vor candida pevr’un alt Român, dacă s’ar afla un atare care să oprimeasă S’a făcut intervenire şi la comitele suprem, ca să se candideze un altcineva. Acesta însă a răspuns, că, încât el scie, „bătrânul Teleki în 1848 numai pe dealul Mesteacănului a spânzurat Români“. De o parte antipatia faţă cu candidatul guvernamental, de altă parte ambiţiunea şi conscienţa naţională trezită în gradul cel mai mare făcu, că deşi acel Teleki în persoană umbla din sat în sat cu curteşi de influenţă pentru a momi pe alegătorii români , nici banii, nici băutură, nici făgăduelile, nici ameninţările n’au fost în stare să-’i clătine, ci din tot locul se întoarse cu ruşine şi cu steagurile sdreaţe. Românii nu s’au atins nici de bani, nici de beutură, şi când li se poruncia să strige „trăească Măria Sa dl Teleki“, Românii răspundeau ironic: „trăească dacă o vrâ“, apoi pănă ce le eşiau musafirii din comună nu încetau cu „trăească dl Mihali“. Dacă agenţii guvernului desvoltau activitate febrili pentru a se duce şi demiralisa pe alegătorii români, şi bravii tineri Nicolau şi Alexa Hosszú, fiii dlui loan Hosszú din Restoci, Ludovic Frâncu, proprietar, loan Pocol, preot din Buzaş, Aurel Bilţiu, preot în Rus, Vasilie Bude, econom cu carte din Ileanda şi alţii deasemenea cutrierau comunele din cerc, deşteptând pe alegători şi veghiând ca aceştia să nu cadă spre ruşinea lor şi a neamului în cursele străinilor. Româniii-au ascultat. Treziţi şi oţeliţi de vorbirile înţelepte şi focoase ale numiţilor corifei de încredere, ispitele duşmanilor fură respinse cu scârbă şi indignare. Din causa aceasta se dăduse poruncă gendarmilor ca să prindă pe bărbaţii amintiţi şi pe toţi aceia, care se vor încerca a reţină pe Români de a întră în apele infectătoare ale contrarilor politici. Divulgându-se această veste oamenii se hotărîră că -i vor apăra chiar şi dând piept cu gendarmeria şi miliţia. între astfel de împregiurări se vedea a fi nevoie de mare tact şi de multă osteneală pentru a linişti spiritele şi a convinge pe alegătorii şi pe ceialalţi români aşa, ca se nu rămână desilusionaţi, car’ însufleţirea odată născută să nu evaporeze, ci să se perpetue şi să le mărească şi să întărească încrederea în sine. Căci într’adevăr, alegătorii români din acel cere solindu-se toţi de un cuget şi în absolută majoritate, nu-’şi puteau închipui putere care să-’i destinească şi împedece în realizarea voinţei lor. Din motivele memorate Dl Dr. Vasilie Lucaciu se hotărî a se opri şi dînsul la Ileanda şi a fi de faţă la adunare, pentru ca la ras de lipsă să se încerce şi d-ss a molcomi şi convinge spiritele. La staţiunea căii ferate din Ileanda erau adunaţi aşteptând trenul aproape trei mii de Români în frunte cu inteligenţa ş i înainte mergătoare. Când trenul se opri, un vifor de urări „să trăească“ isbucni din pieptul mulţimii, car’ musica adusă de alegători intocă marşul lui „Mihaiu Viteazul“. Numeroasa inteligenţă în frunte cu preşedintele clubului primi pe nou sosiţii cu cea mai mare afabilitate între aclamaţiunile neîntrerupte ale poporenilor. Apoi dl Ioan Pocol, zelosul preot din Buzaş, în ton puternic şi sonor cu cele mai călduroase cuvinte rosti o vorbire de bună sosire, tălmăcind bucuria nespusă a alegătorilor de a-şi vedea bărbaţii iubiţi şi de încredere în mijlocul lor. In decursul acestei vorbiri ochii Românilor presenţi se scăldau în lacrimi de bucurie. Dl Dr. T. Mihali, emoţionat de această primire neaşteptată, cu cuvinte pătrunzătoare mulţumesce alegătorilor, lăudându-i pentru însufleţirea şi trezvia dovedită, prin ce dau pilde bune şi fac mare cinste întregului popor din această ţeară. Promite, că şi d-sa se va arăta vrednic de încrederea lor, îl arată apoi pe dl Dr. V. Lucaciu zicend, că a venit să fie martor, că alegătorii români din acest cerc sciu să se supună şi să asculte de sfatul povăţuitorilor lor. Ambii fură viu aclamaţi, dl Dr. Mihali ridicat şi pe umeri. Dl George Pop de Băsesei, care venind de la Sibiiu plecă mai departe cu trenul între urările sgomotoase ale mulţimii, făcea semne de salutări cu mâna. După aceste între neîntrerupte manifestări de însufleţire pornirăm dela gară. Şirul convoiului se întindea pe tot drumul dela gară până în comună. Pe stradă şi în piaţă stăteau încă şiruri îndesate de oameni, aclamând cu vioiciune inteligenţa ce le străbătea rîndurile în sănii. Mai mare tumult şi mai înflăcărat entusiasm nu s’a văzut vre odată în Ileanda. După ce poporul se adună în piaţa comunei, care abia putu să-’l încape, în lipsă de sală corăspunzătoare şedinţa trebui să se ţină sub cerul liber, în piaţă mulţimea ţeranilor îndesuiţi unul lângă altul cu feţe înseninate, blânde şi cu ochii schînteietori de nerăbdare aşteptau de a-’şi auzi vorbind bărbaţii conducători. Ear’ faţă pe balconul ospătăriei ocupară loc Dr. Mihali, Dr. Lucaciu şi preşedintele, secretarii clubului, pretorul local şi alţi câţiva inteligenţi, care încăpură pe balcon. Preşidentul clubului, dl Ioan Hosszú, deschizând şedinţa arată scopul adunării şi roagă ne dl Dr. Teodor Mihali, ca în calitatea sa de delegat pentru conferenţa generală din Sibiiu să relateze despre condusele aduse de aceea conferenţa. Dl Dr. T. Mihali luând cuvântul rosti cam următoarele: Iubiţi poporeni şi stimaţi alegătorii Precum aţi auzit din gura dlui president al clubului, scopul adunării de azi este : să daţi ascultare referării mele despre hotărîrile ce le-a luat adunarea delegaţilor a lor 3 milioane de Români întruniţi în cetele de 20—22 Ianuarie la Sibiiu. Au trecut 16 ani, de când fruntaşii români s’au adunat prima oară la Sibiiu pentru a se sfătui despre înaintarea şi binele poporului român din această ţeară. Atunci s’a închegat partidul naţional şi s’a ales calea, pe care avem să desfăşurăm lupta pentru ajungerea scopului nostru, pentru redobândirea tuturor drepturilor noastre naţionale. Astăzi partidul naţional este puternic şi sprijinit de popor (voci: aşa este), c&ei poporul s’a convins, că sprijinind partidul şi supunându se îndrumărilor lui, îşi grăbeste dasul mântuirii. Cea mai eclatantă dovadă despre aceasta este faptul, că îndată ce s’a disolvat parlamentul ţerii, Românii din Transilvania şi Ungaria s’au pus in mişcare şi abia în 4—5 4'*e s’au întrunit în toate cercurile electorale pentru a-’şi alege delegaţi, care să-’i represente la marea adunare din Sibiiu. Delegaţii aleşi chiar în acest scurt timp şi de iarnă s’au presentat In număr decât ori-când mai mare. în conferenţa generală din Sibiiu multă ferbere de minte şi mult sfat s’a făcut. S’au desbătut din fir în păr toate împregiurările noastre politice, car’ resultatul este, ca: Românii de astă dată să nu iee parte la alegerile dietale. Dreptul de alegere e cel mai însemnat drept al cetăţeanului, dar’ totuşi cel mai greu de executat a măsurat voinţei şi conscienţei sale. Căci dacă îl întrebuinţezi pentru neamul tău, dai de năcaz cu puterea, dacă ţii cu puterea, dai de năcaz cu neamul tău. Amintesce apoi feluritele apucături şirete ale guvernului, prin care se zădărnicesce posibilitatea de a scoate la urnă candidat dorit, precum ameninţările, coruperile, forţa de baionete, falsificarea listelor alegătorilor etc. Chiar dacă ar reuşi vreo câţiva candidaţi români, ce pot face aceştia faţă cu marea majoritate a guvernului, ba chiar şi faţa cu celelalte partide maghiare oposiţionale, care au de devisă: ignorarea drepturilor naţionalităţilor. Din aceste cause delegaţii conferenţei din Sibiiu s’au pus pe alt teren. Au hotărît să nu luăm parte la alegeri, să nu trimitem deputaţi în parlament, unde glasul nostru nu se ia în seamă, ci să recurgem la cel mai însemnat şi mai de influenţă factor constituţional — la M. S. regale, înaintea căruia vom aşterne prin o comisiune impunătoare într’un memorand toate nedreptăţirile şi năcazurile noastre. Aşadară faţă cu alegerile dietale vom rămână pasivi, car’ pentru revendicarea drepturilor noastre naţionale vom recurge la înaltul Tron, în sfîrşit cetesce din unul 8 al „Tribunei“ condusele conferenţei şi roagă pe alegători să le observe cu toată stricteţa. Presidentul clubului întreabă pe popor, respective pe alegătorii presenţi, că „primesc condusele comunicate ale conferenţei din Sibiiu şi că supunu-se acelora?“ „Vă legaţi mai departe, că nici unul nu veţi lua parte la alegeri ?“ Poporul răspund: Primim toate! Ne supunem! Nu vom alege! Dl preot Ioan Pocol în numele poporului constată, că toate conduse sunt primite şi vor fi observate. (Poporul: Aşa e !) Exprimă apoi mulţumită delegaţilor de la conferenţa naţională pentru valoroale lor lucrări spirituale şi jertfele materiale. La rugarea adunării ia apoi cuventul dl Dr. Vasilie Lucaciu: „Fraţilor! Vă rog, puneţi-vă căciulile în cap. Destul v’aţi căciulit înaintea străinilor. Acuma sânteţi Români! Şi lăsaţi, ca eu să-mi descoper capul înaintea acestei măreţe adunări. „Soarele românismului a răsărit. Căci simţămintele voastre românesci şi creştinesci biserica în care ve rugaţi, cunoscinţele ce le câştigaţi în adunările voastre arată, că sânteţi un popor ce merită mare viitor. Mândru de voi, am venit să vă spun, că „Euţi-’a frate, tu’mi eşti frate, „In noi toţi un suflet bate“. „Cât este de frumoasă vieaţa familiară, unde bărbatul, nevasta şi puişorii lor drăgălaşi se înţeleg, împreună lucră, împreună se bucura. Aşa şi oamenii dintr’un sat, dintr’un comitat dintr’o ţeară. Părinţii voştri au avut dorul şi s’au luptat ca voi să fiţi fericiţi. Şi voi sânteţi mai fericiţi ca ei. Aşa şi voi trebue să gătiţi calea, ca copii voştri să fim mai fericiţi ca voi. Astfel se clădesce biserica binelui obştesc. „Sfint aci alegerile. Ce este dreptul de alegere? E bun cine scie să-’l folosească, şi rău cine nu’l scie ori nu poate. Cum ar trebui să se întâmple alegerile? Când omul păşesce la lucru, e aşa cum ’l-a lăsat Dumnezeu. Aşa şi Românul: ca Român se presantă, ca Român voesce să trăească. D-voastre încă. (Voci: şi noi.) Acest simţământ trebue să fie ascultat în cer şi pe pământ. „Pe toţi ne apasă legile grele şi asupritoare , dar’ noi ca oameni pacinici ce suntem totuşi le ţinem. Ar fi bine însă să putem lucra şi noi ca din acele legi „cele bune să se adune, cele rele să se spele“. Putem ajunge această dorinţă? încă nu, căci cârmuitorii de azi nu vreau să priceapă, că puterea e şi în mâna noastră. „Aşa se spune, că aveţi dreptul de alegere. Dar’ dreptul acela este ca două mere unul roşu — al tău, car’ altul alb — al ţerii. „îl poţi pune pe oricare în cumpănă. Numai cât în faptă, dacă îl pui al tău şi nu al ţerii, ’ţi se taie mâna. Această silnicie este stoarcerea lacrimilor şi pricina ca alţii să rîdă de prostia noastră. „Sânt multe ispitele: bani, palincă, forspont. Vin ispititorii la voi şi văile • Daţi-mi mie dreptul vostru şi al părinţilor voştri, că apoi voiusei eu ce să fac cu el. „Eu, privind la numărul şi feţele d-voastre, văd, că sânteţi în stare să daţi piept şi la alegeri şi să învingeţi. Dar’ această hărnicie nu e în toată ţeara. Apoi nici nu poţi prevede cum puterea sucesce lucrul la capăt. La alegerile trecute, pe lângă toată însufleţirea Românilor, numai un singur deputat reuşi, — generalul Traian Doda. Ear’ acesta încă ’şi a luat de la dietă sănătate bună, până la vremuri mai bune „D-voastre aţi fi în stare să vă validităţi dreptul de alegere; dat’ nu-’l daţi nimărui, ţineţi-’l pentru vremuri mai bune. „Sânteţi de faţă ca la o nuntă, cu mirele d-voastre — dl Mihali. Adâncă este impresiunea acestei 4/10 Ce at' V^40*: 9* ce aţ‘ auzit aici să nu se şteargă din mintea şi inima d-voastre“ *). TRIBUNA CRONICA Văduva Principesă de Coroană Ștefania va pleca la 7 Februarie la Gries 1. Bozen. Din Bozen va merge la Abbazia și de acolo va face proiectata călătorie la Sicilia.* Archiducesa Elisabeta Maria Francisca Carolina Ignatia. Cea mai tinără nepoată a Maiestăților Lor, fiica întâiu născută a Archiducesei Maria Valeria și a Archiducelui Francisc Salvator, al cărei botez s’a săvîrșit la 2 c. cu ceremonialul descris în numărul nostru de ieri, a primit numele după înalta sa bună și nănase: Elisabeta Maria Francisca Carolina Ignatia. * Președintele noului parlament. „N. Freie Fressse“ este informată, că contele Tisza Lajos nu e dispus a primi să fie ales președinte al noului parlament. Se vorbesce deci să fie ales baronul Bánffy Dezső, ales deputat la Șimleul-Sălagiului, ori Hieronimy Károly, fost secretar de stat. * Sir Drummond Wolff, fostul trimis englez la Bucuresci, după cum anunţă o telegramă din Viena, a sosit acolo la 2 c. dimpreună cu soţia.* Noua alegere din Huedin se va face la 17 Februarie. S’au luat scene măsuri militare ca să nu se mai întâmple vărsări ca la prima votare, când însă din causa tulburărilor şi scenelor sângeroase votul nu s’a proclamat. Oposiţia 4*ce» c& e sigură de reuşită, candidatul guvernamental Sombory Lajos nu se lasă însă nici el. * Prinţul George de Grecia, dup&cum anunţă o telegramă din Atena, s’a îmbolnăvit de influenză.* Numiri. Subjudele Iuliu Kádár dela tribunalul reg. din Becicherecul-mare a fost numit jude la trib. reg. din Lugoj. Mai departe au fost numiţi subjuri: notarul Francisc Veress dela tribunalul reg. din Turda la judecătoria cerc. din Abrud, subnotarii: *) Aici corespondentul nostru își termină raportul şi ne pune în ved°re continuarea lui Deşi două chile am aşteptat după sosirea acelei continuări, ea n’a mai sosit şi astfel am publicat raportul aşa precum ’l-am primit. Red. „Trib . Emeric Fabritius dela jud. cerc. din Sighişoara la trib. reg. din Alba Iulia, omul Graffius dela tribunalul reg. din Biserica Albă la jud cerc. din Mediaş, Carol Berzey dela trib. reg. din Caransebeş la jud. cerc. din Orşova, oficialul de contabilitate dela direcţiunea financiară din Sibiiu Albert de Friis la jud. cerc. tot din Sibiiu, notari: subnotarii Albert Kiss dela jud. cerc. din Tuşnad şi Ştefan Bocskor dela trib. reg. din Comori, primul la tribunalul regesc din Braşov şi al doilea Iacei din Ciucsereda. Ladislau Bako a fost numit conducător adj. de cărţi funduare în Lugoj. * Petreceri. Primim următoarele : Corpul învăţătoresc dela şcoala capitală rom. gr. or. din S. Sebeş are onoarea Vă invita la producţiunea declamatorică musicală ce se va ţine joi în 30 Ianuarie e. st. v., ziua patronilor şcoalei, în sala edificiului şcolar. S.Sebeş, în 22 Ianuarie st v. 1892, începutul precis la 3 oare p. m. Preţul de intrare pentru persoană 30 cr. Oferte marinimoase în favorul fondului coral se primesc cu mulţumită. Program: 1 .a) piua a apus, cor de H. Pfeil, b) Istoria lui moş Trophin, de I. Negruzzi, declamaţiune 2 a) Promisiunea unui bun copil, b) Cântecul şcolarilor, cor de şcolari. 3 a) Zorirea, cor de C. Attenhofer. b) Visul lui Petru Rareş, de V. Alexandri, declamaţiune. 4. a) Cucuruz, cor de V. Humpel. b) Vai săracă oaie blândă, cor de şcolari. 5. a) Cupa dulcelui amor, duet de S. Poppini. b) Judecăţile sânt păgubitoare, de A. Panu, declamaţiune. 6. b) Hai veniţi fraţi şi surori, cor de şcolari. b) Corul, cântec pentru tenor solo de G. Scheletti. 7. a) Sânt soldat român, cor de G. Dima. * Maghiarii judecaţi de artiştii străini. Se scie, că vestitul pianist Rubinstein ’şi-a părăsit postul seu atât de onorific şi bine plătit din Petersburg şi a plecat prin Europa să dee concerte în favorul săracilor. A dat până acum concerte la Petersburg, Moscva şi Viena, în luna aceasta va da la Dresda, Berlin, München, Londra, Paris, Bruxella şi Milano. Săptămâna trecută, scrie „Magyar Hírlap“ dela 3 Februarie, mai mulţi inşi s’au dus la Viena să-’l roage să dee concert şi în Budapesta. Rubinstein însă a retuşat categoric, zicând că nu voesce să meargă într’o ţeară, unde artiştii sânt maltrataţi, li se percepe dare şi după ce sosesc în oraş sânt puşi sub paza agenţilor financiari, întocmai ca niste criminali sub paza poliţiei. Ungurii, care au fost să-’l invite, au plecat ruşinaţi. Ei regretă atât batjocura ce li s’a aplicat, cât şi faptul, că dacă venia Rubinstein la Budapesta, realisau pentru fondul săracilor cel puţin 8000 fi. beneficiu.* Arestarea unui falsificător de monede. Se telegrafează din Seghedin cu data de 2 c., că gendarmeria de acolo a arestat pe falsificatorul de monede Dionisiu Nagy, de origine dlu SFăgăraş." Acela petrece de două săptămâni în Seghedin, în care timp a adresat poliţiei mai multe epistole cu subscrierea de „Contele Zuhy“, „Contele Lázár“, „Jack spintecătorul“ etc. El s’a dat de un conte ardelean şi prin asta a tras pe sfoară pe mai mulţi birtaşî. Se crede, că venirea lui la Seghedin stă în legătură cu falsificările de monede în Bănat. * Hr. 19 Bandiţi în Ardeal. Sub harnica administraţie ungurească, şi acum când toţi din administraţie sânt ocupaţi cu alegerile, Ardealul arenorocul să aibă într’însul şi bandiţi. Astfel se scrie din Ciucia, că 4dele acestea a» fost atacat acolo un pelar care venia dela tîrg. Hoţii erau cinci la număr. Se 40c®, că ei au venit acolo din Bosnia. Au luat la bătaie pe pejar, și-au tăiat hainele și ’i au jefuit 189 fl. * Omor între cortesi. Se scrie din Nosva, comitatul Sălagiului, că doi corteşi luându-se acolo la ceartă și apoi la bătaie, unul cu numele Sándor Sándor a scos revolverul și a împușcat de celalalt, cu numele Szigeti Pál.* Un biurou de binefacere pentru Ovrei. Nabobul ovreesc baronul Moriz Hirsch a înființat sâu acum vr’o cinci ani în Budapesta un biurou de binefacere pentru Ovreii din Ungaria. In primul an Hirsch a trimis 100.000 fl. și de atunci trimite regulat câte 120.000 fl. în fiecare an, pe care biuroul îi împarte între evreii lipsiţi. Călcat de tren. Ţeranul Seres Mihály din Alsó-Szél mergând la 28 a lunii trecute spre casă dela alegeri şi obosit fiind — probabil şi turmentat de beutură — s’a culcat pe şinile drumului de fer. Tocmai atunci venea însă un tren spre Galantha din Budapesta. Nenorocitul alegător a fost strivit * * Alegător îngheţat. Se scrie din Fülek, că un păstor a găsit pe holda lui Weisz Ignátz de acolo un cadavru îngheţat. Făcând însciinţare la primărie, s’a constatat, că mortul era Surdu Lorincz, care venia dela alegeri. în pălăria lui s’a găsit şi peana albă de cortes. „Mort pentru patrie!...“ * „Nord“ din Bruxella nu mai apare! După cum se anunţă telegrafic, ziarul rNordu din Bruxella declară, că în urma încetării din vieaţă a conducătorului seu, îşi sistează deocamdată apariţiunea. Se stie, că „Nord“ a fost un organ al guvernului rusesc şi avea să ţină Europa în curent cu părerile, intenţiunile şi ameninţările Rusiei. Se pare acum, că cercurile conducătoare din Petersburg au ajuns la convingerea, că Europa e destul de bine informată asupra Rusiei şi de aceea oficiosul din Bruxella nu mai apare deocamdată. *