Tribuna, iulie-septembrie 1892 (Anul 9, nr. 147-218)
1892-07-01 / nr. 147
Pag. 586 Rusu, Vasilie Rusu, Teodor Aluaş, loan Aluaş, loan Chetue, Vasilie Turean, loan Mureşianu, George Ciocoiu, loan Turean, T. Marchiş, George Turean, loan Alexandru, economi. Flişiu, 8 Iulie n. Consternaţi prin mârşovenia vandalilor turbaţi din Turda, Şimleu şi Arad, care de altă parte scârbiţi prin mişeleasca tradare de neam a liliecilor dela „Telegraful“ cel cu atributul mincinos de „Român“ venim subscrişii a da expresiune simţămintelor noastre sincere. în al cui nume a mers depistaţiunea română la Viena? Voi mironiştii vă puteţi făli cu trădarea neamului vostru, a scumpei noastre naţiuni, deci nu pe voi v’a representat deputaţiunea. Nici în numele Asiaţilor nu a fost scris acela, în numele celor ce gemem apăsaţi, de cei ce voesc cu sila a ne pune la picioare pintenii culturii Orientului şi a ne răpi dulcea limbă, în al nostru nume a fost subşternut Memorandul. Celor dintâiu le fricem, când veţi anutî în Joia Pascilor cântându-se : „Veţi pe acela, care pentru aceasta spânzurare ’şi-a agonisit“, aceste cuvinte ce le adresează maica biserică lui Iuda, aceste şi voue ve sună. De nu le-aţi mai auzi cântându-se. Ear’ respânditorilor culturii Orientului vă spunem, că ruşine faceţi veacului, în care trăim. „Tribunei“, ca unica interpretă a îndurărilor noastre, îi dorim perseveranţă şi curagiu. Ear’ pe lângă alipirea fragedă a inimilor noastre, preaiubitului nostru preşedinte îi urăm ani mulţi, noi cu El. Traian Deac, preot; Andreiu Palimethi, preot; Gerasim Bujor, dascăl; Gavrilă Sima, cantor; Dumitru Pop, curator; loan Cojoc, jude comunal ; Melinte Gordon, Simeon Cojoc, Cosma Pop, Nichita Pop, Petru Pop, Teodor Farcaş, Alexie Andreeuţ, Ioan Farcaş. Sibiel, 11 Iulie n. Declaraţiune. Pasul făcut de delegaţii partidului nostru naţional roman la Vieuti în aiiele din 28 Mai, pănă în 3 Iunie a. c. a fost dorul nostru demult nutrit, însoţitorul delegaţiunii din comuna noastră a fost exmis de noi. Memorandul dus de ei, spre a-l presenta Maiestăţii Sale, cuprinde toate gravaminele Românilor din Ungaria şi Transilvania, prin urmare şi ale noastre, în general declarăm solemn, că noi avem scrie despre toţi paşii conducătorilor noştri adevăraţi naţionali, ceea ce ei fac, tric sau scriu, e efluxul inimii noastre, fiind ei persecutaţi de ori-şi-cine, sântem persecutaţi noi. Declarăm de trădători ai sfintei cause române şi ai intereselor naţionale pe toţi amicii de principii ai „Telegrafului Român“ din Sibiiu, fie aceia orişi-cine, îi considerăm de excluşi din sinul scumpei noastre naţiuni, cu dispreţ şi scârbă ne aducem aminte de ei. Articolul din 4 iunie a. c. apărut în numitul organ plin de invective neruşinate la adresa delegaţilor noştri la Viena, cu scârbă ,l-am cetit, scuipând după fiecare cuvânt. Fapta sălbatecă a canibalilor de la Turda o reprobăm, şi pentru restaurarea caselor dlui Dr. Raţiu, devastate de ei, alăturăm 26 fi. înainte, noi vă urmăm. Petru A pozan, Constantin Bucşan, Nicolae Banciu, loan Bors, loan Iuga Muntean, Antoniu Dragomir, loan Cornea, loan Muntean, loan Topârcean jun., loan M. Dordea, Nicolae Lupu, loan Sfredel, loan Topârcean sen., Andrei Bucşan, loan Apolzan, Nicolae Tipuriţă, loan Stănilă, Simeon Iosif, Nicolae Bozan , loan Nicula, Ioaneş Lalu, Dumitru Rugie. Ţeara Haţegului, 9 Iulie n. Onoratei „Tribuna“ în Sibiiu. De sub poalele Retezatului trimitem salutare preţioasei „Tribune“ pentru apărarea energică a intereselor române. „Drepturile nu se dau, ci se iau“, deci dar nu prin laşitate, ci prin muncă, nu prin servilism, nu cu capul plecat, ci cu fruntea ridicată, documentăm popoarelor culte din Europa, că sântem un popor luminat şi cu viitor, car’ rămăşiţelor asiatice, că nu sântem nici Şvabi nici Panoni, ci odrasle ale falnicei Rome. Sântem uniţi în cugete şi simţiri şi aprobăm măreţul eveniment: aşternerea Memorandului, care eveniment arată lumii destoinicia Românului. Vandalismul unguresc de la Turda, Arad şi Şimleu, actele de violenţe de la Budatelec şi Murăş-Ludoş arată pe deplin, că „eroii“ sânt tot aceia, care au fost la anul 895, când spre nenorocirea Europei şi canonul gintei romane au infectat atmosfera acestui sacru teritor. Barbarismele comise de ei ne vor sili şi pe noi să adaugem în ecteniile Domnului: „Şi ne feresce Doamne de urgia maghiară“. Trăească comitetul partidului naţional român! Trăească delegaţii! Trăească venerabilii martiri: Dr. Raţiu, Barbuloviciu, Maniu, Oncu, Mangra şi toţi proscrişii oardelor barbare. Desaprobăm ţinuta „Gazetei“, care pentru noi a încetat a fi ceea ce a fost. Poară „Telegraful Român“ şi „Luminătoriul“, căci li se văd penele pistriţe şi gagele primite. Trăească şi înflorească „Tribuna“, organul Românilor falnici şi fără prihană. Tot Românul falnic e sărbătorit, Laşul „Telegraf“ e despreţuit, iar’ „Liminatoriul“ E şovăitorul. — „Tribuna înflorească, pentru ea trăim ! Raţiu, Brote, şi Lucaciu pentru ei murim. Din încrederea alor numeroşi amici, fraţi, rude şi cunoscuţi: Ştefan Ţarina, propriet şi învăţător Dela poalele Ineului, în Iulie 1892. Preaonoratului comitet central al partidului naţional român în Sibiiu, Românii grăniţeri dela isvoarele Someşului-mare. Exprimăm încredere deplină comitetului actual al partidului naţional român; aprobăm întru toate activitatea lui desvoltată cu multă abnegaţiune şi tărie spre binele nostru, al poporului, precum şi modul de procedere, pentru ca suferinţele noastre prin un Memorand, care să le cuprindă pe toate, să fie cunoscute la înaltul Tron. Condamnăm din adâncul inimii ţinuta nedeamnă şi echivocă a unor organe, considerate pănă acum de a fi servind nouă, care purtarea „Telegrafului Român“ o timbrăm de o neagră tradare naţională, doamnă de asedii lui Iuda. Inferăm după adevărata lor vrednicie barbarismul şi vandalismul de la Turda, Şimleu şi Arad, fără păreche în analele popoarelor ce fac pretensiune la oarecare titlu de cultură şi civilisaţiune, şi în fine. Exprimăm profundele regrete ilustrului Dr. Raţiu şi bravei familii, precum şi celoralalţi martiri ai sfintei noastre cause pentru suferinţele îndurate dela pretinşii civilisatori ai Orientului şi duşmanii seculari ai neamului nostru. Noi îl asigurăm pe bravul şi domnul nostru preşedinte şi conducător despre încrederea, stima şi iubirea noastră, suferinţele lui sânt ale noastre. Primesc, deci, ilustreţie, felicitările noastre pentru omagiul, cu care le-ai întimpinat, şi pentru tactul înţelept, cu care Te-ai arătat superior agresorilor Tăi. Gerasim Domide, preot gr.-cat.; Lazar Ureche, Toma Domide, Nicolae Forfa, Anchidim Scripeţ, L. Anca, Tănasă Sângeorzan, Ioachim Cozonac, Ştefan Grăpini, Maxim Boldiş, Demian Lipan, Larian Poraş, Viki Iosif, loan Luciu, Ilie Framă, Gavrilă Boldiş, Şt. S. Moroşan, învăţător gr.-cat.; P. Scripeţ, I. Frama, Florian Porcius şi familia, loan Părtinean, Dănila Guria, Iacob Domide, Vasilie Boldiş, A. Anca, Grigore Anca, Iacob Sângeorgian, Larian Bindin, G. Cardan, T. Buhoară, Florian Porcius al lui 11e, Samson Domide, Nicolae Guşa, Ştefan Cardan, toţi din Rodna-veche; Marion Filipoiu, paroch gr.cat.; Pamfiliu Grapini, preot gr.cat.; Leontin Pop, Cosma Cotul, Maxim Moisil, Vaier Pop, toţi din Rodna-nouă. Ieronim Slavoca, preot; Ioan Tivadar, învăţător gr.-cat.; loan I. Constantin, învăţător gr.-cat.; Ioachim Mureşianu, proprietar, toţi din Ilva-mare. Zaharie Bulbuc, preot gr.-cat. ; Gavrilă Nust, proprietar; Pavel Hangea, învăţător greco-catolic, toţi din Măgura. Ştefan Buzilă, preot gr.-cat. în Sân-Iosif; Emilian Persăca, proprietar în Sân-Iosif; Dimitrie Candale, proprietar în Poiana; P. Ursa, proprietar în Sân-Iosif; Nichita Cantiae, proprietar în Poiana ; Ioan Candale, proprietar în Poiana; Leon Coşbuc, preot; Samson Leonte, învățător gr.-cat.; George Persăca, proprietar; Nichita Persăca, econom; Mihaiu Malaiu, proprietar, toţi din Leş. Simion Gaftone, proprietar; Mihăilă Vodan, proprietar; Gavrilă Nechita, proprietar; Demian Nechita, învăţător gr.-cat., toţi din Uvamică; Basiliu Groz, paroch; Lazar Avram, preot; Basiliu Tofan, învăţător gr.-cat.; loan Avram, propriet.; Grigoriu Ilieş, propriet; Cosma Bolfa, Anchidim Partene, proprietar; Demetriu Boşca, învăţător gr.-cat. toţi din Maier, Cuiediu (comitatul Aradului), 9 Iulie. Binevoiţi a da loc în preţuita foaie „Tribuna“ următoarelor cuvinte : Sălbătăciile dela Turda şi Şimleul- Silvaniei şi în alte locuri nici nu s’au finit bine — pănă ce se începură şi la noi în comitatul Arad. Turbaţii patrioţi ai noştri din Arad nu au vrut ca să rămână îndărătul celor dela Turda, au dat năvală şi au comis vandalism, încă în loc public, atacând persoanele părintelui Mangra şi a d-lui Dr. Oncu, ba încă şi pe seminariştii noştri din Arad. — Pănă unde am devenit în veacul de cultură al 19-lea, omul cuminte nici nu ar fi putut cugeta, ca dela vecinii şi patrioţii noştri să se întâmple aşa fel de scandal obrasnic, ori doară anul acesta este anul fantastic — pentru ce mulţi dintre Maghiari ’şi-au perdut minţile, întrebăm pe „Telegraful Român“ din Sibiiu, pe „Luminătoriul“ din Timişoara, pe „Arad és vidéke“, pe „Alföld“ din Arad, că ce ar face ei în aşa casă când cineva ar ataca persoanele lor în modul cum au fost sus numiţii atacaţi? Mai departe întrebăm pe sus numitele Ţare, că ce păcat mare au făcut din Raţiu părintele Mangra şi toţi aceia, care au fost la Viena cu Memorandul la înaltul Tron ca să arete Maiestăţii Sale — plângerile şi vaietele Poporului , noi credem şi ţinem tare, că prin aceasta cu nimica nu a fost vătămată naţiunea maghiară. „O! multe sânt bătăile păcătoşilor“, ace sfânta scriptură. Toţi acei Maghiari, care au dat în dnii Raţiu şi părintele Mangra şi în consoţii lor în inimile noastre au dat. Vă salutăm pe toţi Românii care aţi fost batjocoriţi de nemernicii cavaleri, să stie şi aceea Maghiarii, că a scuipa revereanda şi faţa unui preot cum au scuipat cei ticăloşi de la Arad pe părintele Mangra — legea şi aşerțământurile noastre dogmatice bisericesci le-au batjocorit. Trăească naţiunea, trăească Dr. Raţiu, părintele Mangra, Dr. Oncu, Suciu, Popa, Truţa şi toţi acei Români adevăraţi, care luptă pentru sfânta noastră dreptate. „Ei vă insultă, noi vă glorificăm“ Mic cu mare stăm laolaltă cu d-voastre şi întru toate vă vom urmări. Cu profundă stimă George Stoia, preot grof. rom. în Cuiediu, în numele celor 200 de alegători. Nădăşelu-unguresc, 10 Iulie st. n. 1892. Declaraţiune. Subscrişii ne declarăm solidari cu deputaţiunea română, care a înaintat Memorandul la treptele Preaînaltului Tron al Maiestăţii Sale împărat şi Rege Apostolic Francisc Iosif I., aprobând toţi paşii şi cuprinsul Memorandului, — trăească deputaţiunea română, căci voia naţiunii a împlinit. Condamnăm însă articolii pătimaşi şi demoralisatori ai acelor foi române, care au scris, că avantgarda trimisă la împărat cu Memorandul n’ar fi avut plenipotenţa naţiunii. Trăească iubitul nostru preşedinte Dr. Ioan Raţiu, pentru ţinuta sa bărbătească, împreună cu deputaţiunea, care a dus Memorandul la înaltul Tron. CORESPONDENŢA „TRIBUNEI“. Selagiu, cercenie, al Dioşodului, com. Chilioara. Prin dovedire de duşmănie ale Maghiarilor, manifestate în cinele din urmă, realitatea nobilă şi răbdarea strămoşească a Românilor este pusă în grea cumpănă. Conscienţa de a fi oprimaţi din partea lor este atât de adânc înrădăcinată în toate păturile societăţii noastre, încât cela dintre Români, care ar cuteza să-şi spună închipuirea sa fatală pe faţă : că Ungaria tot mai este o ţeară consolidată pe temeiul unei vieţi sociala naturale, unde iubirea de ordine şi respectul cuviincios dă nascere pacturilor dintre diferitele grupuri naţionale, unde buna credinţă imprimă caracter executării legilor vigene, — unde solidaritatea de interes este baza dreptului comun, şi unde cetăţeanul în tignă îşi poate aplica drepturile sala inalienabile, — ar fi despreţuit şi luat în bătaie de joc de noi de toţi. — Căci ce vedem astăiji în astă ţearâ Ungaria? —■ Pomenind numai de Români, îi vedem pe aceştia în cadrele constituţiei maghiar amar schingiuindu-se, ca odinioară acei oaspeţi nefericiţi, care peste voea lor erau culcaţi în patul de siluire al lui Procustes, ca astfel să fie ciungăriţi la mădulările de căpetenie. Ba, acum mai recent, furia contra noastră, precum am văzut la Turda, Şimleu şi Arad, îşi chiar părăsesce alina şi valurile turbate se pregătesc a se întâlni asupra capetelor noastre. Fanatismul asiatic neînţelegândluate ieri, perjendu-şi conscienţa chemării, cârtând jertfă unor speranţe nebune, minat de duhul sumeţiei şi al orbiei se încearcă cu mână sacrilegă a strivi tot ce întâlnesce în cale românesc. Oare de ce? Numai din causa simplă, că Românilor nepăsându-le de îngâmfarea semineilor înfuriaţi, stau în planul de luptă cu fruntea senină, purtând în mâni tablele sfinte ale legii şi cutează a striga „veto“ pornirilor ameninţătoare ! Drept aceea, fiindcă nu este în ţeară Român adevărat, oare prin devetile de ură ale Maghiarilor, manifestate la Turda, Şimleu şi Arad, să nu fie jignit în simţământul iubirii sale de neam şi să nu simţească nespusă durere şi dispreţ în faţa celor întâmplate, şi eu ca firul cel mai neînsemnat al poporului român declar expresiunea de turbare din cetăţile pomenite de ceea ce este: faptă mişeiească! Bărbaţilor noştri conducători atacaţi le strig din depărtare, flori şi recunostinţă vouă! Primejdia ce v’a ajuns este primejdia neamului românesc. Dar’ fiţi siguri, că atunci când fruntaşii sânt în pericol, conscienţa naţională şi curagiul de a nu se da îndărăt în masse este potenţat la gradul suprem. Inspiraţia ce ni-o oferiţi, o primim şi propagăm. Decât ruşine, mai bine moarte. Tirania este neputincioasă; vrea să ucidă şi produce nemuritori. Pentru cele-ce vi s’au făcut de Maghiari, înaintea tuturor celor cu simţăminte umane şi spirit de civilisaţie protestez şi’mi exprim adânca şi legitima mea indignaţiune! Ear’ „Telegrafului Român“, vânzător de neam, care în aceste zile de grea încercare macină pe ruoata străinului duşman, îi tric: ruşinează-te de faptele tale, blastămul te va copleşi: dispreţul unei naţiuni! „Gazetei“ din Braşov şi „Luminătoriului“ din Timişoara pentru conduita lor dubie, uneori adevărat păcătoasă, le strig: neîncrederea mea pentru voi nu va fi singură şi unică în societatea românească! Vasile Vaida, preot. de Hohenzollern, A. S. R. principele Ferdinand, lordul Henniker, majorul general Du Plat şi de suite, au plecat cu un tren special de la Londra la Windsor, unda au ajuns la oarele 7 şi jum. în gara de la Windsor, Maiestatea Sa a fost întimpinat de AA. LL. RR, principele Cristian de Schleswig-Holstein şi principele Henry da Battenberg, ginerii Maiestăţii Sale reginei Victoria, care ’ au salutat de bunăvenire ; în acelaşi timp regele a fost salutat de către principele Albert de Schleswig- Holstein, precum şi de un personal însemnat de la Curte. O companie de onoare din al 3-lea batalion de grenadiri ai gardei, cu drapel şi musică, aşezată în faţa gării, a dat onorurile militare, musica intonând imnul român. Suveranul nostru a salutat, în mod foarte cordial, pe principii, care venise a-’l întimpina, şi după-ce s’a întreţinut cu persoanele dela curte, ce ’i-au fost presentate, se urca în trăsură , la Daumont, cu AA. L. RR. ducele şi ducesa de Edimburg şi trecu prin stradele ce duc la castel, fiind salutat cu mult respect, de un public numeros, înţăsat pe stradele şi îrapregiurimile gării. La intrarea castelului, garda palatului dete asemenea onorurile militare. La intrarea principală a castelului, aşa numită intrarea suveranilor, regele a fost întimpinat de Alteţele Lor Regale principesa Luisa şi principesa Beatrice de Battenberg, auguste fiice ale Măiestăţii Sale reginei, de Alteţa Sa marea ducesă principesa de Leiningen, împreună cu doamnele palatului şi mai mulţi lorgi şi cavaleri în serviciul curţii. M. S. regina Victoria a primit pe suveranul nostru în capul scării, îmbrăţişându-’l călduros, îi ura bunăvenire şi îi exprimă marea plăcere ce are de a-l vedea. M. S. regele mulţumi reginei pentru cordiala primire, cu care a fost întimpinat, exprimându-’i bucuria de a fi venit în Beglitera într’o împregiurare atât de fericită. După ce regie se întreţinu în mod foarte afabil cu toate augustele persoane şi după ce ’i fură presentate înaltele persoane ale curţii, a fost condus în apartamentele sale. La oarele 8 şi jum. seara, Maiestatea Sa a luat prânzul la M. S. regina în familie, împreună cu A. S. R. principele de Hohenzollern, A. S. R. principele Ferdinand, AA. L. RR. ducele și ducesa de Edimburg, Principesele Maria Victoria, '‘principesa Luisa (Marchisa de Lome), principele și principesa de Battenberg și A. S. mare ducală principesa de Leiningen, născută principesă de Baden. După masă M. S. regina cu M. S. regele și celelalte auguste persoane au trecut în unul din saloanele castelului, unde au fost învitate și suitele. Aici regele a presentat reginei pe dl I. Galenderu, colonelul Robescu, locotenent-colonel Coandă, cu care Maiestatea Sa britanică a binevoit a se întreţine în modul cel mai graţios, exprimându-Ie satisfacţiunea ce a simţit primind visita regelui nostru, luând şi informaţiuni asupra sănătăţii iubitei noastre regine, pentru care exprimă viile Sale simpatii. La oarele 11 Maiestăţile Lor s’au retras în apartamentele lor. Joi, 30 iunie, la oarele II dimineaţa M. S. regele însoţit de AA.LRR, ducela d’Edimburg, principele de Hohenzollern, principele Ferdinand şi suitele lor, au visitat castelul, care este unul din palaturile cele mai renumite prin colecţiunea de arte şi amintiri istorice, ce se află într’însul, din toate părţile lumii, precum asemenea au visitat capetele Sfântul George şi Albert, în care sânt înmormântaţi membrii familiei regale, începând din secolul al XIV-lea. La oarele 2 regele a luat dejun cu M. S. regina în familie, împreună cu celelalte auguste persoane. La 3 oare M. S. regina a primit în apartamentul său, pe M. S. regele, unde avu loc ceremonia investiturii cu ordinul la retierele M. S. regele, precedat de AA. LL. RR. ducele d’Edimburg și principele de Battenburg, ca membri ai ordinului Jaretierei, care au asistat la ceremonie după statutele ordinei, şi de lordul şambelan, ce purta pe o perină insigniile ordinului a fost introdus lângă M. S. regina, carei-a aşezat pe piept cu mâna Sa marelor cordon, dându-i placa ordinului şi jaretiera istorică, îmbraţişându ’l de două ori. Regele nostru, atins şi foarte viu mişcat de această deosebită distincţiune ce se face întâiului rege al României, în persoana Sa, mulţumi în chipul cel mai călduros M. S. reginei, sărutându-i mâna foarte afectuos. Corniţele de Romney, lordul Henriker, generalul Sir Henry Ponsonby, maiorul general H. C. Legge, maiorul - general Sir John Mac Neill şi loc.-colonelul onorar Carington erau presanţi la ceremonie, precum şi dl Ioan Kalenderu şi colonelul adjutant Robeson. TRIBUNA Totodată condamnăm vandalismul barbar şi asiatic de la Turda, Arad şi Şimleu. Trăească naţiunea română! — Iosif Miron, Ştefan Galoş, învăţător, Iulian Florea, Arnold Popoviciu. Călătoria regelui Carol. (Relaţie oficială a „Monitorului" din Bucuresci) Marţi, 16/28 iunie, M. S. regele a primit visita A. S. R ducelui de Aosta, care se află la Londra, şi pe a Excelenţei Sale dlui comite Tornielli, ambasadorul Italiei la Londra ; asemenea şi a altor persoane distinse. în timpul zilei, Maiestatea Sa a făcut mai multe visite ducându-se şi la camera Lobilor, unde a ascultat discursul reginei pentru închiderea sesiunii parlamentare. Prânzul T a luat în familie la A. S. R. principele de Galles, unde a petrecut seara. Mercuri, 17/29 iunie de dimineaţă regele a petrecut în familia AA. LL. RR. ducelui şi ducesei de Edimburg şi a acordat mai multe audienţe, în aceeaşi pb L oarele 6 şi un sfert seara M. S. regele, însoţit de AA. L. RR. ducele şi ducesa de Edimburg, cu principesele Maria şi Victoria, A. S. R. principele Nr. 147