Tribuna, octombrie-decembrie 1900 (Anul 17, nr. 190-248)
1900-10-01 / nr. 190
Pag. 758 Sibiuu, Duminecă, TRIBUNA 1/14 Octomvrie 1900 Nr 190 conducerea învățătorul Miclău a cântat : »Tricolor cunosc pe lume«. Cântecul ace-sta poate că pe lângă aceea că a fost bine cântat a mai atins şi coarda cea mai nobilă a inimii şi de aceea a secerat aplause furtunoase. După acestea conductul s’a retras în ordine. Liturgia. Dimineaţa la 8 ore, în bubuitul treascurilor şi sunetul clopotelor, 30 de preoţi şi 2 diaconi au plecat îmbrăcaţi în ornate, şi cu baldachinul purtat de 4 orăşeni, au venit la reşedinţă să însoţească pe archiereul. Cortejul s’a compus astfel: Sf. cruce înainte, »căci oastea e creştină«, băieţi îmbrăcaţi cu ripidele, corurile, după cari urmau învăţătorii vre-o 70—80 la număr, preoţi neîmbrăcaţi vre-o 16—20, apoi 30 îmbrăcaţi şi în fine baldachinul purtat de 4 orăşeni. Eşind episcopul a fost întimpinat cu cântarea »Iată preotul mare« şi condus în cântări sacre până la catedrală. Aici s’a sărbat sf. liturgie, la care au cântat cele trei coruri alternativ, care priceasna a fost solo cântată de melodiosul tenor al dlui Muntean din Oraviţa. După sf. evangelie episcopul ţină o sacră cuvântare, în care pe lângă învă- ţăturile morale glorifică - tât ca noţiune filosofică cât s pioasă în caşul cu unirea străiniilor noştri cu bi- serica Romei, fineşte apoi cu urale la adresa Sanctităţii Sale Sumului Pontifice şi a înaltului împărat şi Rege apostolic, şi Metropolitului Victor, dorind totodată, ca poporul românesc văzând binefaceri a uririi să o urmeze pe căile ei binej^joare ca astfel să crească, să prosperul^ji credinţa noastră să fie vestită la toată lumea. La finea vorbirii s’a cetit scrisoarea sf. părinte Leo al XHI-lea şi a împărţit binecuvântarea aceluiaşi. Şedinţa Reuniunilor învăţătoreşti. După sf. liturgie s’a ţinut şedinţa Reuniunilor învăţătoreşti. Preşedintele Reuniunii din districtul Lugojului rev. canonic Boroş roagă pe N. Sa episcopul ca patronul Reuniunilor să fee presidiul şi să binevoiască a deschide şedinţa Reuniunilor surori adunate aci din incidentul acestor »sărbători festive«. Ceea ce episcopul o şi face, la ce răspunde preşedintele Reuniunii docentale din districtul Haţegului, rev. Nicolau Nestor, vicar foraneu în Haţeg. Se pertractează mai multe afaceri, pe cari a le aminti ci aflu de superfluu. Banchetul. La o oră a fost banchet în hotel La regele Ungariei, la care au luat arte peste 160 persoane. Toastele nu au lipsit. Ilustritatea Sa a toastat pentru Pontifice, Rege și Metropolitul Victor. Vicarul general P. Pop pentru Ilustr. Sa. Canonicul Boroş pentru v.comitele Fialka şi pentru guvernul pe care-l representă. Protopopul G. Popovici pentru primarul Marsovschi, acesta pentru oaspeţii Lugojului. Protopopul Bociat al Ulpiei-Traiane pentru episcopul, clerul şi poporul român. Protopopul Poruţ pentru femeia română şi în fine preotul muntean din Ghilad pentru poporul român din care au eşit atâţia bărbaţi iluştrii, între cari şi actualul episcop, Intermezzo. Toastele toate au fost în limba română, afară de al dlui canonic Boroş şi al vicecomitelui Fialka. Caracteristic, un canonic român la un banchet românesc toastează ungureşte pentru un guvern al cărui representant e dedat a asculta discursuri româneşti chiar în sala comitatului — care în adevăr e în preponderanţă română. N’ar fi fost de lipsă, credem şi şi pretindem, ca primul oficial al comitatului Caraş-Severin să ştie româneşte, şi dacă ştie, de ce să ’i se toasteze româneşte.De ce? Dar’în biserică de ce comandă dl Boroş ungureşte, căci vor fi ştiind doară preoţii toţi româneşte. De ce? pentru că e mai cu efect aşa! A plăcut mult toastul primarului Marsowski, care leşi-a permis amabilitatea a saluta şi bineventa pe oaspeţii Lugojului în limba română. Dintre toate mai strălucit a fost toastul binemeritatului protopop al Ulpei Traiane, care prin un epocal discurs arată cum coloniile romane plantate de divul Traian în Dacia ’şi-au păzit şi apărat limba şi religia în contra tuturor vitregităţilor şi invasiunilor barbare. Pagubă că acest magistral discurs-toast nu a putut fi dat publicităţii în toată estensia sa. Toate bucăţile au fost minunat predate. A plăcut mult »Mănăstirea Putna« cântată de corul din Oraviţa. »Romana« cântată de corul din Ticvaniu. Corul dlui Miclău deşi tinăr încă a fost lăudat chiar de măiestrul Vidu. Toate trei corurile au fost rechemate. In pausă s’a jucat »Căluşerul« şi »Bătuta« de cătră 13 feciori din Ticvaniu cu o punctualitate şi desteritate admirabilă. Tricolorul român era încingătoarea mijlocului, a sandalelor şi crucea-cocardă pe piept. Toate au succes admirabil. Corul din Oraviţa a intonat în pausă mai multe cântări, între altele şi composiţii de ale dlui Vidu, care a fost viu aplaudat şi deplin mulţumit cu predarea bucăţilor sale, şi aceasta cred că e destulă laudă pentru bravul cor din Oraviţa. In fine m’aş încerca a numi oaspeţii, dar’ ar fi în deşert. Au luat parte între alţii: Episcopul Radu, canonicul Boroş, deputaţii Szende şi Avramescu, Petrovici, advocat. Costumul naţional încă a fost bine representat Am remarcat în acest costum pe d-na Petrean, preoteasă în Chernecea, domnişoara fiica dlui protopop Popovici din Lugoj etc. Dansul a durat până la 41/1 dim., când publicul s’a depărtat, unii acasă în oraş, alţii în depărtări, ducând cu sine multe impresii. Mie ’mi-a rămas o singură impresie şi aceea e, că, oricum ar fi fraţii noştri gr.-orientali de năcăjiţi pentru că suntem două confesiuni, totuşi să-şi aducă aminte că noi sântem de un neam, de un sânge şi aşa la atari ocasiuni nu ar trebui să strălucească prin o absenţă care complace străinilor. Eu.. ŞEDINŢA A Ha. După prânz la 4 ore s au continuat şedinţele Reuniunilor sub presidiul dlui canonic Boroş, care de altcum cu tot respectul îi recunoaştem multa osteneală ce o aduce pentru înaintarea instrucţiei poporale. Concertul. Seara la 8 ore s’a ţinut concertul dat de cele trei coruri, sub conducerea bravilor învăţători Bogdan (Oraviţa) Birou (Ticvaniul-mare) şi Miclău (Lugoj). Sala era îndesată. S au încassat peste o miie coroane, din cari vre-o 400 venit curat s’a dat în folosul Reuniunilor. Astra la Verşeţ. Verşeţ, 12 Oct. Convocând dl advocat Dr. Petru Zepeniag — ca delegat al »Astrei« — adunarea de constituire a despărţământului Vârşeţ pe ziua de 8 Octomvrie a. c. — laudă unor domni, cărora le zace la inimă înaintarea poporului nostru, — pe lângă o mare parte a inteligenţei din loc şi jur, au asistat la această adunare şi din poporul nostru dela sate un număr destul de frumos... Unele comune, — ce e drept, — din causa lucrului de câmp de loc nu au fost representate ; cu atât mai mult am fost satisfăcuţi prin presenţa bravilor noştri Coşteienţi, cari, — conduşi fiind de harnicul paroch local dl Avram Corcea, ci şi-au lăsat sapa, plugul şi carul, numai ca să poată asculta graiul conducătorilor, cari înaintarea lur culturală o intenţionează în prima linie cu înfiinţarea acestui despărţământ. Adunarea, ţinută în spaţioasa sală de la »Hotel Baross«, a decurs în următorul mod: Dl delegat al »Astrei« Dr. P. Zepeniag, ca president ad hoc, salută pe cei presenţi, mulţumindu-le pentru participare, — denumeşte apoi da cassar ad hoc pe dl I. Botoş, care de controlor ad hoc pe dl V. Fincu, şi învită biroul astfel constituit de a constata numărul membrilor înscrişi. După o scurtă pausă, biroul raportează cum că s’au înscris: 1 membru fondator în persoana dlui Dr. Aureliu Novac, 5 membri pe vieaţă, şi anume : d-nii loan M. Roşiu, Dr. Petru Zepeniag, Avram Corcea, Ioan Miclea şi Patrichie Ramneanţiu. S’a încassat suma de col. 635. în înţelesul ordinei de zi, dl paroch Avram Corcea esplică publicului present scopul şi mijloacele »Astrei«. Discursul lămurit, şi potrivit cu deosebire din causa ca ţărănimea încă să cunoască scopurile ce le urmăreşte »Asociaţiunea*, a fost din partea tuturora cu cea mai mare atenţiune ascultat şi viu aclamat. Urmând alegerea comitetului cercual, dl advocat I. M. Roşiu propune, care adunarea alege cu aclamaţiune, de director al despărţământului pe dl advocat Vladimir Spătariu, ear de membri în comitet pe d-nii Dr. Nicolae Popoviciu, Dr. Alexandru Codarcea, Simion Şchiopu şi Victor Fincu, toţi din Verşeţ. închiderea adunării se face prin o scurtă cuvântare din partea presidiului, prin care mulţumeşte din nou celor presenţi pentru interesul viu ce-l manifestează faţă de »Astra“. Laudă li se cuvine atât dlui Dr. P. Zepeniag, cât şi dlui A. Corcea, pentru zelul, cu care, necruţând nici timp nici obseală, au conlucrat pentru reuşirea acestei adunări, prin care ne-am putut şi noi manifesta, aici în mijlocul atâtor străini. Sfîrşindu se adunarea, corul poporal din Coşteiu, sub conducerea ţăranului Micu ne-a delectat până seara târziu cu frumoase cântece poporale. Sperăm, că începutul bun, va produce roade multe, căci poporul nostru mult cercat s’a pornit şi merge spre bine,, înainte, tot înainte. V. F. Revistă esternă. Din China. Depeşele sosite mai nou anunţă, că contra prinţilor vinovaţi a adus sentenţa tribunalul curţii, dar, fiind ştirile venite din isvor chinez, tot mai esistă îndoială, până ce nu vor raporta residenţii europeni din Peking, că pedeapsa s’a esecutat. Dintre evenimentele ce se pregătesc în China, două sunt cu deosebire de însemnătate. Se depeşează din Hongkong, că în împrejurime sunt multe cete de Boxeri şi o mare agitaţie între popor contra străinilor. Autorităţile din Hongkong sunt informate, că în Noemvrie va isbucni revoluţie în provinţele sudice, întocmai ca la nord, la început, în jurul Peking-ului. In vederea acestora Englezii au comandat la Hong-kong noue forţe armate din Indii. Alt eveniment este espediţia aliaţilor contra oraşului Paotingtu. Oraşul acesta, după ocuparea Peking-ului, a devenit un cuib al Boxerilor. Aliaţii vor a ocupa oraşul, ca punct strategic însemnat. Espediţia se compune din 7000 de oameni; trupele vor pleca din Peking şi Tien-Tin. De la Buri, Lordul Roberts raportează, că Burii au făcut să deraileze un tren la Capminden. Englezii veniţi în ajutor au fost atacaţi de Buri, cu care ooaste Englezii au suferit grele perderi. Generalul Paget a fost rănit, căpitanul Steward a căzut, împreună cu alţi soldaţi. Un alt atac au avut Burii cu Buller la Krügerpost. Ştiri mehte. Referitor la nouele alegeri din Anglia se constată, că până acum guvernul are o majoritate de 128 de voturi. « Reichstagul imperiului german va fi convocat în sesiune pe 13 Noemvrie ». Chestiuni Şcolare. Adunarea generală a Reuniunii învăţătorilor gr.-cat. din archidiecesă. Lângă Murăş, Octomvrie. Un preşedinte al unui despărţământ descrie în numărul 179 al »Tribunei«, adunarea generală a Reuniunii noastre ţinută în 18 şi 19 Septemvrie a. c. în Blaj, cu un colorit cam pesimist, — fără a aştepta ca să se publice protocolul adunării sau barem ca să apară o descriere minuţioasă exactă despre decursul acestei adunări. Eu, care n’am putut participa la această adunare, nici nu pot reflecta la decursul ei, ci mă voiu mărgini numai la corespondenţa presidentului numit, cât şi la cele auzite dela unii colegi, cari au fost presenţi la adunare. Deoparte este de lăudat corespondentul, că relevează cele zise în corespondenţa sa, provocând şi pe ceialalţi colegi să scrie în chestiunea şcolară, cât mai mult, — căci întru adevăr, până acum foarte puţin s’a scris şi se scrie în causa şcolară, — la ce în prima linie suntem cu toţii culpabili, căci noi învăţătorii suntem în prima linie interesaţi în causă şi noi suntem cunoscători de lucru, — prin urmare avem sfânta datorinţă de a ne ocupa cu tot adinsul cu publicitatea, care precum la alte naţiuni, aşa şi la noi este o putere mare şi cu a cărei ajutor vom câştiga şi înaintea superiorităţii recunoaşterea drepturilor noastre. Nu pot însă consimţi întru toate cu corespondentul, de ce să-’mi fie permis a-’i face unele reflexiun. Şi eu recunosc, că afacerile şcolare ale fraţilor orientali sunt mai regulate ; dar’ căuşele vor fi a se căuta încă în trecut, când sub absolutism între anii 1851—1861 ei avură consilier şcolar peste toată ţeara, în persoana răposatului Paul Vasici, de neamul nostru, pe când şcoalele noastre gr.-cat. erau subordonate consilierului şcolar rom.-cat. Feşti, care puţină grije ducea pentru înaintarea lor. Ei aveau institutul preparandial din 1851, pe când noi îl avem numai dela 1865 încoace în Blaj, — la ei preoţii cei mai mulţi sânt totodată şi pedagogi absoluţi, ba unii şi foşti învăţători practici, pe când la noi clericii foarte puţini învaţă din pedagogie, care din metodică chiar nimica — şi aşa, pe lângă că parochii orientali în mare parte pot satisface datorinţelor lor de directori şcolari, la noi preoţii, deşi cu studii teologice mai înalte şi profunde, fiind fără studii fundamentale pedagogice, nu pot îndeplini în mod îndestulitor chemarea lor de directori ai şcoalelor poporale. La ei elementul laic are influenţa recerută de spiritul timpului, pe când la noi în multe locuri şi cei puţini mireni, cari din îndemn propriu şi cunoştinţe de causă se interesează cu tot adinsul de afacerile şcolare, din partea clerului nu sânt bine văzuţi, sau nu după merit apreciaţi, — ceea ce s’a constatat şi cu ocasiunea adunării din Blaj, unde mai mulţi colegi voiră a învita la adunare pe un om de şcoală mirean, car’ cei din comitetul central, — toţi de tagma preoţească, — se împotriviră. Să nu ne tânguim însă mult, ci să ne insuim a îndrepta după putinţă relele, la ce învăţătorii însuşi sânt chemaţi. Din capul locului era greşită ideea, că ziua adunării generale să se pună pe 18 Septemvrie, când s’au ţinut şi festivităţile iubiteului şf. uniri şi când atâţia prelaţi, canonici şi alţi preoţi s’au adunat în micul Blaj, încât abia putură fi adăpostiţi, de cum să mai rămână loc şi pentru bieţii învăţători. Comitetul central trebuia să ţină cont de împrejurarea asta, — şi peste tot şi în viitor să îngrijească, ca cu ocasiunea adunărilor membrii Reuniunii să capete barem cuartir gratuit, — ceea ce se putea mai uşor efectul în văcăciune, când învăţătorii ar pută fi aşezaţi în seminar, convict sau în altă localitate acomodată. Tot atunci s’ar pute face îngrijire pentru învăţători, că în institutele numite să capete gratuit sau cu un preţ mic întreţinerea pe vre-o câteva zile. Corespondentul se plânge mai departe, că afară de 2 vicari din diecesa Gherlei şi de inspectorul şcolar în retragere Iuliu Bardosy altul n’a participat la adunarea generală; astă întrebare, că fost-a cineva invitat? Presentatu s’au colegii adunaţi înaintea Metropolitului, precum se cuvenia să o facă? Căci eu aşa cred, că pe lângă toată ocupaţiunea sa Escelenţa Sa dl Metropolit, ca patronul Reuniunii şi binefăcătorul învăţătorilor nu numai că ’i-ar fi primit cu iubire părintească, ci s’ar fi şi înfăţişat în adunarea noastră, barem pe vre-o câteva minute... Tot asemenea trebuia comitetul central să trimită invitări pe la canonici şi alţi onoraţiori. Despre decursul adunării, după ce n’am fost de faţă nu pot face nici o reflexiune; dar dacă aceea n’a decurs în ordine şi conform programului, mult au fost de vină cei presenţi, căci aceia trebuiau să stăruiască întru acolo, ca chestiunile să se resolveze cu toată seriositatea; şi dacă cei presenţi n’au fost îndestuliţi cu conducerea, pentru ce au ales tot comitetul central de mai nainte, după,ce tot în adunarea asta s’au făcut alegerile noue pe 3 ani? Corespondentul se plânge mai departe, că învăţătorii nu capătă sdiurne şi alte rebonificări de spese pentru participarea la adunări. Aici îi dăm tot dreptul, căci nu se poate cere de la nici un învăţător, că din punga sa cea subţire să mai acopere şi spesele sale avute cu adunările învăţătoreşti, în diecesa Lugojului, precum vedem din concursurile publicate pentru ocuparea staţiunilor învăţătoreşti, s’a introdus datina, că pe lângă salar, cuarţir, lemne şi alte emolumente, învăţătorilor li se statoresc 20—40 coroane debonificare anuală pentru adunările lor. Nu s’ar pute face oare asta cu succes şi în archidiecesă? Când apoi respectivul învăţător ar primi diurnele dimpreună cu salariil — şi când ar înceta ori-şice neînţelegere în această privinţă, învăţătorii s’ar pută cu tot de-adinsul constrînge la participare la adunările noastre. Adunările generale ale despărţămintelor ce se vor ţine în toamna asta se facă representaţiuni in această privinţă şi nu cred ca să se afle o superioritate, care să nu satisfacă acestei cereri juste a învăţătorilor. în urmă se plânge corespondentul, cum că învăţătorii poporali nu sunt representaţi în senatele şcolare locale, şi că asta s’ar întâmpla în sensul regulamentului. Legile ţării, anume cea din 1868 şi 1876 apicat ordinează, cum că învăţătorul sau unde sânt mai mulţi, unul este membru ordinar al senatului şcolar; asta acum nu poate fi altmintrelea, — căci durere, avem foarte multe localităţi, unde afară de învăţătorul altul nu se pricepe la ale învăţământului şcolar. Apoi regulamentele confesionale au să se conformeze legilor regnicolare, —precum să observează disposiţiunea asta în toată vigoarea sa, căci la toate celelalte confesiuni învăţătorul este membru oficial, dare nu ales al senatului şcolar; şi dacă la noi nu este aşa, adunările generale ale despărţămintelor au se o ceară cu câte o representaţiune energică în toamna aceasta şi nu cred, ca Ven. consistor nu va modifica regulamentul din chestiune, ceea ce şi altmintrelea după 24 ani recere o prelucrare conconformă spiritului timpului şi corespunzătoare progresului, ce am făcut de un pătrar de secol în ale culturii poporului. Peste tot avem să ne bucurăm de esistenţa Reuniunii noastre, în cadrul căreia putem mult, foarte mult lucra, atât în interesul nostru propriu, cât şi în al înaintării poporului nostru, — numai să lucrăm cu tot adinsul — cu diligenţă şi abnegare, când apoi cu ajutorul lui Dumnezeu vom şi ajunge îndeplinirea poftirilor noastre. a. M... Csoaba silei Sibliu, 13 Oct. n. 1900 Memento. 14 Octomvrie: Convocarea secţiilor literare ale »Asociaţiunii, la şedinţa de constituire ce se va ţine în biurourile »Asociaţiunii«, strada Morii nr. 8. — Concertul împreunat cu teatru şi joc al »Reuniunii socialilor români din Sibiiu« în sala cea mare dela »Gesellschaftshaus«. 20 Octomvrie: Tragerea la sorţi pentru Casa naţională.* Procesele „Tribunei*. Astăzi s’a presentat redactorul nostru responsăbil, dl Andreiu Balteş, în faţa judelui de instrucţie al tribunalului regesc din loc, dl Gödri Sándor, carei-a luat interogatorul în noul proces de presă intentat ziarului nostru, pentru articolul „Puneţi stavilă**, apărut în numărul 150 din anul acesta al „Tribunei"*. Dl Balteş a primit responsabilitatea în faţa legii pentru articolul încriminat, în care nu vede urmă de agitaţie şi a renunţat deocamdată la dreptul de a-şi numi apărător. S’a dresat cuvenitul proces verbal şi continuarea va fi la Cluj. * „Tribuna Literară“ adaosă ca suplement la unul de azi are următorul sumar: »Cântec«, de G. Coşbuc. — »Sân băta morţilor«, dramă din popor, în 5 acte, localisată după Raupach, de T. V. Păcăţian. (Urmare). — »Noaptea«, de Veturia Lazăr de Purcăreţi. — »Prietenul«, noveletă.* Clironomul german în Palestina. Clironomul german va merge în curând la Constantinopol. El a avisat guvernul Turciei, că cu această ocazie voeşte a visita şi Ierusalimul. Poarta a scris curţii din Berlin, că nu ia nici o responsabilitate în privinţa aceasta, deoarece în Palestina se vor face probabil demonstraţii antigermane. * Faptă lăudabilă. Ni se trimite spre publicare următorul: Proces verbal, susceput în şedinţa institutului »Someşana« la 9 Octomvrie n. 1900, fiind presenţi subscrişii membri. I. Dl Dr. Teodor Mihali din incidentul deschiderii noului gimnasiu de stat în oraşul Dej, şi cu considerare la împrejurarea, că sunt înscrişi mulţi studenţi români la acest gimnasiu, dintre cari cea mai mare parte sunt Copii din popor, lipsiţi de mijloace materiale, — propune, ca direcţiunea să voteze din fondul scopurilor culturale, a cărei sumă de present face 4111 cor. 10 bani, începând din 1 Octomvrie a. c. până inclusive 30 Iunie 1901, la 20 studenţi săraci a 6 coroane lunar. A. I. Direcţiunea primeşte unanim această propunere şi cu esecutarea ei se încredinţează dl director esecutiv, după ce direcţiunea va stabili lista studenţilor, cărora va fi a se împărţi acest ajutor. D. n. s. Gregoriu Puşcariu m. p., preşedinte; G. Gradovici m. p., Dr. T. Mihali m. p., T. Hermann m. p., Dr. Clemente Barbul m. p., Dr. I. Kerekes m. p., și ca notar: Dr. Vasiliu Ramonczai m. p., Dr. A. Vaida, m. p. Fapta se laudă de sine! * De sub Munţii Apuseni ni se scriu următoarele: Bucurie a umplut inimile locuitorilor din comunele de la poala munţilor apuseni, ales a celor din Şard, Ighiu, Ţelna şi Bucerdea-vînoasă, unde viile sânt un însemnat ram al economiei ţăranilor noştri români, căci timpul deosebit de frumos, avut toamna aceasta, a favorisat foarte mult coacerea strugurilor, cari au ajuns la perfecţie în această privinţă. Drept că roada în struguri nu are să fie deosebit de înbelşugată, cantitative luată, în schimb însă, va fi din cea mai escelentă, socotită calitative, şi cu mult mai superioară celor din anii precedenţi, înşişi producenţii de vin, mai de seamă, mărturisesc, că de mulţi ani nu a mai fost must aşa bun şi dulce cum are să fie acum. Cine doreşte să aibă vin bun, apoi în toamna aceasta ’i se ofere bună ocasiune spre a-’şi pută câştiga. Culesul va fi în 17, 18, 19 şi zilele următoare din această lună. Avis cumpărătorilor! * Hymen. Dl Ioan D. Silaghi, teol. abs. şi doara Paulina Gitta, îşi vor sărba cununia la 14 Oct. n. a. c. în biserica gr.-cat. din Borhid. * Noi cardinali. Din Roma se depeşează, că in proximul consistor vor fi numiţi următorii noi cardinali: Gennari, asesorul inchisiţiei, Tripepi, secr. de stat subs., Della Volpe, majordomul Papei, Talliani, nunciu la Viena și Martineli, resident apostolic în America. * Scrisorile lui Bismarck. Herbert Bismarck a decis să dee publicității toate scrisorile, ce le-a scris tatăl seu soţiei sale, în lungul restimp de la 1847 până la 1892.