Tribuna, iulie-septembrie 1990 (Anul 106, nr. 152-217)
1990-07-03 / nr. 152
Universitatea din Sibiu Facultatea de Medicină CITEVA PRECIZĂRI Timpul foarte scurt scurs de la lioiarrea privind înfiinţarea Universităţii la Sibiu a făcut imposibilă constituirea facultăţii de Medicină, in plin an universitar. D in această cauză consiliul de administraţie şi corpul didactic existent al tinerei universităţi au hotărit ca examenul de admitere pentru această facultate să aibă loc in cadrul Facultăţii de Medicină din Cluj-Napoca. Avantajele acestei uptăriri constau in faptul că se asigură un criteriu de selecţie al candidaţilor la nivelul de exigenţă al unei instituţii de învăţămint superior cu o bogată şi recunoscută tradiţie. Ceea ce pentru o facultate nouă — cu un grad ridicat de complexitate — nu poate să fie decit un real şi mare ciştig, mai ales la început de drum. La ora luării acestei hotariri nu exista un stat de funcţiuni pentru această facultate. Pentru cele 12 posturi cu care facultatea îşi va începe activitatea există 52 de oferte, posturile urmând să fie ocupate pe bază de concurs după închiderea anului universitar prezent, cea mai mare parte a solicitanţilor predind la facultăţile de profil din alte centre universitare ale ţării. Mai precizăm că înscrierile la această facultate au loc în perioada 5—11 iulie la rectoratul facultăţii din Cluj-Napoca, examenele de admitere urmind să fie susţinute in zilele de 15— 16—17 iulie. Pentru cazarea candidaților sunt rezervate locuri in căminele studențești. i.e.n. WMF Privatizarea pămîntului continuă Starea de tensiune din unele unităţi agricole cooperatiste persistă. Decretele- Lege nr. 42 şi 43/1990 au avut darul de a lăsa neclarificate multe probleme ale agriculturii. Cooperatorii din zonele de deal şi munte pot desfiinţa — prin hotărîrea adunării generale — aceste unităţi. Acest lucru s-a şi întîmplat în cîteva localităţi din judeţul nostru. Procesul privatizării pămîntului continuă însă. Joi, 22 iunie, am asistat la o furtunoasă şedinţă la C.A.P. Bradu. Scopul acesteia: desfiinţarea C.A.P.ului. Majoritatea zdrobitoare a locuitorilor s-au pronunţat clar. „Nu mai vrem să ştim de G.A.P. şi nici de comunism. Destul am muncit de pomană Vrem să o facem în folosul nostru şi nu al altora“ — spunea Mircea Visarion, de la nr. 238. Şi la fel ca el au vorbit mulţi. A fost o revărsare a obidei şi nemulţumirilor acumulate în cei peste 30 de ani de cooperativizare. Spunînd un nu răspicat G.A.P.-ului, ţăranii din Bradu şi-au luat soarta în propriile lor mîini, asumîndiu-şi totodată riscurile care decurg din hotărîrea lor. Iar principalul risc constă în faptul că prin desfiinţarea unităţii, pensionarii nu-şi vor mai primi pensiile, iar cei care urmează să se pensioneze vor trebui să cotizeze individual la Cala Autonomă de Pensii pentru Ţărani. De fapt, problema pensiilor pentru această categorie de oameni este încă nesoluţionată. Sperăm că legile ce vor fi adoptate vor rezolva echitabil şi această problemă, alături de cea a fondului funciar. Dar, să revenim la adunarea în cauză, ce a putut determina această ură împotriva cooperativei? Cauzele sunt multiple. Ascultînd vreme de mai multe ceasuri ofurile ţăranilor din Bradu, nu poţi să nu le dai dreptate. Activitatea economică a unităţii a fost şi este total deficitară. S-a manifestat multă indiferenţă faţă de bunurile deţinute, indiferenţă soldată cu pierderi însemnate. Oamenii ne-au oferit doar un ultim exemplu: în această primăvară s-au stricat pur şi simplu, fără ca nimenea să întreprindă ceva, 6 silozuri cu cartofi (aproximativ 160 t), care puteau fi uşor valorificaţi cu 3 sau 3,50 lei kilogramul. Vina aparţine — în opinia noastră — conducerii unităţii. La fel s-a depreciat şi un siloz cu sfeclă furajeră. S-au cheltuit în schimb peste 100 000 lei pentru cumpărarea de fîn. Cît de eficient s-a lucrat în această unitate rezultă și din alte două cifre: o datorie de 1,4 milioane lei, iar banii existenţi în cont reprezintă suma de ... 18 000 lei. Perspectiva ar fi fost la fel de sumbră, dacă ţinem cont că din sectorul vegetal nu se va obţine mai nimic, iar cîştigurile din zootehnie f se vor diminua. S-a mai vorbit mult de sustrageri, lucru de mîntuială — „ca la S.A.P.“, lipsă de interes, slaba organizare a muncii şi multe altele, care au oferit o imagine fidelă a felului cum s-a lucrat (continuare în pag. a II-a) D. MANITU" E uropa Tours Valenţele unui turism civilizat (în pag. a 3-a) Idei, intenţii, curaj... Programul guvernului, al primului guvern ales cu adevărat in mod liber şi democratic în ultimele cinci decenii de suferinţă materială, morală şi spirituală, acest program de care am luat cunoştinţă cu major interes, conţine un pachet valoros de idei şi intenţii curajoase, şi necesare, vitale şi tun doar vizionare pentru propulsarea României în lume ca o ţară a democraţiei, libertăţii şi demnităţii. Că acestui program i se vor adăuga alte programe, pe domenii de activitate, nu încape îndoială. Pentru că, distanţa la care ne-a lăsat vechiul regim faţă de lumea bună a Europei trebuie recuperată într-un timp cit mai scurt, spre binele poporului nostru. EDITORIALUL ZILEI De aceea credem că în această privinţă temerile senatorului aflat, împreună cu partidul său etnic, în opoziţie, într-o ciudată şi nefirească opoziţie, sînt doar în foarte mică măsură întemeiate. Luînd în considerare, în mod firesc, faptul că materializarea acestui vast program nu va fi deloc uşoară, cu atît mai mult, cu cît opoziţia cîrteşte, nefiind dispusă să facă pasul înainte în favoarea naţiei, a poporului român. Din motive politice personale, fireşte. Dar poporul este unul singur şi cum toate partidele sunt ale poporului, că doar acestea nu-şi recrutează membri de prin alte ţări, cîştigătoare sau nu în alegeri ar trebui să aibă în vedere grijile poporului. Vorbind de opoziţie, ne-a mirat faptul auzind că U.D.M.R., partid al minorităţii maghiare din România, cam unic de felul său îin lume — nu avem cunoştinţă, spre exemplu, de un partid de opoziţie al portoricanilor din S.U.A. — a declarat că se postează în opoziţie. De ce? Pentru că, indiferent ce partid de largă audienţă a românilor şi tuturor naţionalităţilor din România ar fi cîştigat alegerile de la 20 mai, U.D.M.R. chiar dacă nu l-ar fi simpatizat nu trebuia să i se opună, această opţiune de opozant vizînd, în ultimă instanţă, milioanele de alegători, respectiv, poporul român. Ori, în orice ţară democratică, minoritatea etnică nu poate fi în opoziţie cu cei mulţi. Şi nu trebuie să provoace şi să întreţină această opoziţie. Acest lucru fiind nu doar nefiresc dar, mai ales, tendenţios, propice întru menţinerea unei tensiuni artificiale, nedorită de majoritatea populaţiei. Dar, de fapt, n-ar prea trebui să ne mire această „opoziţie“, din moment ce aflăm dintr-un cotidian central că „Ungaria se află cu ochii pe noi“, reproducînd sub această înştiinţare fragmente dintr-un comentariu publicat într-un ziar maghiar din Budapesta, comentariu care nu este prea departe de gîndurile senatorului, dar foarte departe de realităţile din Transilvania a cărei populaţie românească n-a asuprit-o, aşa cum se spune, secole de-a rindul pe cea maghiară. Punerea în ecuaţie este inversă. Şi domnul senator ştie acest lucru. In acelaşi context, să ne referim la lecţiile de democraţie, la constituţia helvetică, pe care ni le face Un alt cotidian din Capitală, autorul uitînd, în mod intenţionat sau nu, că Elveţia este o confederaţie, iar România un stat unitar. Comentăriile sunt de prisos, în condiţiile în care, în mod vizibil, prea evită unii în struna altora. Oricum, la instaurarea deplină a democraţiei, trebuie să participe fiecare membru al societăţii, după cum umărul fiecăruia dintre noi este necesar pentru ca programul guvernului legal al ţării să devină realitate, pentru ca prosperitatea să intre în fiecare casă, In mod real , nui doar prin intermediul televizorului. Bişniţarii de democraţie trebuie obligaţi să-şi mute taraba de pa la noi. Ca şi cei care ciupesc din demnitatea noastră. ca şi cei care atentează la libertatea noastră. Parlamentul a aprobat noul guvern, iar guvernul trebuie să-şi onoreze istorica misiune faţă de poporul român aflat vreme de peste jumătate de veac în mare suferinţă materială, morală şi spirituală. TRIBUNA Vacanţă in Austria Mărturiilor, cu nuanţă caritabilă, oferite românilor pe parcursul primei jumătăţi a acestui an, de către cetăţeni şi diverse organizaţii din Austria, suntem în măsură să le alăturăm încă una, cel puţin de aceeaşi valoare ca şi a celor anterioare. Mai precis, sîmbătă, 30 iunie a.c., 1805 copii din judeţul Sibiu au plecat spre Austria, pentru a petrece (gratuit) o lună din această vacanţă de vară. Evident, ca în orice acţiune de acest fel au existat mulţumiţi şi nemulţumiţi, cele două stări fiind generate de criteriul de selecţionare a copiilor pentru vacanţa austriacă, de faptul că din unele familii au plecat chiar doi copii şi pe deasupra şi un pante ca însoţitor etc. ,iar cu aceste probleme, privind organizarea grupurilor c copii antrenează exclus'«' ducerile şcolilor şi.. râtului şcolar judeţean. ....■ sau fireşte şi obligaţia morală de a soluţiona eventualele nemulţumiri, nu vom insista asupra lor. Prin urmare ne vor referi în finelurile următoare la ziua plecării in această lună de vacanţă, ore (continuare în pag. a 11-a) Nicolae IVAN Foto: Fred MSS