Tribuna, aprilie-iunie 1991 (Anul 107, nr. 344-407)

1991-04-02 / nr. 344

Pas 2 Festivalul Internaţional de Jazz Sibiu ’91, ediţia a XXI-a Timp de cinci zile, s-au reîntilnit la Sibiu (pentru a cita oară?) cei ce iubesc muzica de Jazz, muzica bu­nă. Nu toţi. Nici măcar toţi cei care jertfeau pină acum timp, bani, somn. Timp ar mai fi, somnul se recupe­rează, dar banii!... Obse­daţi de ziua de mîine, obse­daţi chiar de ziua de azi, luaţi de viitoarea vremurilor ciudate pe care le trăim, mulţi pasionaţi ai jazzului au rămas acasă, la Bacău, la Timişoara, la Suceava, la Constanţa, la Iaşi, tre­­cînd Festivalul la capitolul amintirilor. Un ieşean, spre pildă, ar fi trebuit să chel­tuiască între 27—31 martie cam 3 000 lei dacă voia să vină la Festival şi să tră­iască omeneşte în cele 5 zi­le şi 0 nopţi! Concluzia e mai clară ca lumina zilei... In ciuda nesiguranţei şi a dificultăţilor de tot felul, in primul rînd băneşti, pe care le-au întîmpinat, prof. Nicolae Ionescu şi toţi cei care l-au ajutat s-au stră­duit şi au reuşit să dea via­ţă acestui Festival. Au fost invitaţi cei mai reprezen­tativi muzicieni români de jazz. Cei care au fost în ţară şi cei care au putut să vină. Am regretat absenţa unui basist ca Decebal Bă­dilă, a unui saxofonist pre­cum Nicolae Simion, a unui chitarist asemeni lui Dan Ionescu. Dar viaţa le oferă acum alte orizonturi. Le vor lua locul cei ce vin din ur­mă. Anul acesta a debutat un tinăr şi foarte talentat basist şi foarte serios, ceea ce este mai important decît toate — Ionuţ Baranga, student la Academia de Mu­zică din Bucureşti, a cântat cu Johnny Răducanu, a cân­­tast în grupul "Academic" şi a convins, cu tehnica instrumentală, muzicalita­tea şi intuiţia remarcabilă. A mai debutat un saxofonist de viitor — Cristian Solea­­nu. Şi un baterist ce pro­mite — Dan Teodorescu. Pregătiţi de pianistul, com­pozitorul şi conducătorul de formaţii Mircea Tiberian — cei amintiţi contează acum drept cei mai valoroşi noi veniţi în jazzul românesc. Muzicienii deja afirmaţi le-au dat exemple şi exem­ple. Unii — J. Răducanu, Marius Popp, M. Tiberian, Eugen Gondi, Romeo Coz­­ma au oferit piese noi, cu muzică nouă, atent pregăti­tă, cu har interpretată, co­­municînd publicului, deter­­minîndu-l să asculte cu in­teres şi plăcere. Alţii, au rămas de ani buni într-un punct mort din care nu vor sau nu mai pot să evolueze, făcînd doar act de prezenţă la Festival. Pe banii şi tim­pul celui care a venit şi a plătit scump ca să-i ascul­te. E cazul grupului „Trip­tic“ (Cluj)... S-au petrecut şi fapte mu­zicale îndrăzneţe, ingenioa­se, insolite, care­ au pus mintea şi sensibilitatea pu­blicului la lucru — aşa s-a întimplat pe parcursul re­citalurilor prezentate de Harry Tavitian (pian, flu­ier) şi Anatoli Vapirov (sax — Bulgaria), grupul percu­­ţionistului Cornelia Stroie (Constanţa), care au apelat cu rezultate interesante, de multe ori surprinzător de reuşite, la elemente folclo­rice balcanice sau orientale. Zone ce alimentează din plin laboratorul de creaţie al multor muzicieni euro­peni, nu numai de jazz. Au dovedit-o superb colegii lui Louis Sclavis (Franţa), care au încheiat Festivalul cu un remarcabil spectacol de muzică contemporană, în care creaţia scrisă, impro­vizaţia, puţinele, dar atît de inspiratele gesturi sceni­ce, virtuozitatea instrumen­tală, bunul gust, profunzi­mea şi modernitatea muzi­cii au impresionat. Momente de delectare a oferit publicului şi Barbara Dennerlein (Germania) cu a sa orgă Hammond la care a cântat cu mult swing şi fantezie. Au plăcut şi oas­peţii din Italia, deşi au im­plicat pieselor propuse poa­te prea mult zgomot în de­trimentul muzicii. Concursul debutanţilor a impus — pe merit — aten­ţiei generale formaţia „Aca­demic" (Bucureşti). Lansarea noului disc al formaţiei sibiene „Vocal Jazz Quartet", a cărui apa­riţie o aplaudăm, jam-ses­­sion-urile mult aşteptate au îmbogăţit programul acestui festival pe care l-am vedea, în opinia noastră, mai echi­librat, mai dens, şi în con­secinţă, mai atractiv, da­că s-ar restrînge la patru sau chiar trei zile. Nu du­rata, ci calitatea unei ase­menea manifestări muzica­le contează. In încheiere, un gînd bun pe deplin meritat, celor ca­re au ostenit pentru ca Festivalul sibian să ne adu­ne, din nou, aici pe toţi cei care iubim jazzul, prilejuin­­du-ne momente de satisfacţie spirituală. Alexa VASILIU, critic muzical Primăvara ne zîmbeşte şi din coşurile florăreselor Foto: Adela DAVID Incognito Subsemnatul (...) din Miercurea vă înaintez urmă­toarele: In ce priveşte preţurile ne-au dat peste cap, ne-au aruncat în rîpă, ne-au neno­rocit. Pentru ce? Pentru cei care au de vînzare porci în întreţinere de la întreprinde­rea unde lucrează (crescăto­rii), fură toate concentratele. Carne nu se mai găseşte aşa că toate economiile noastre intră în buzunarul hoţului. Cei de sus nu se mai sin­chisesc să fure, nu mai au nici o frică, pen­tru ei a ve­nit liberalizarea preţurilor cît şi libertatea de a fura zilnic 20 kg concentrate ... Dar a­­ceastă faptă nu se poate opri, controla, să vadă şi ei cum e cu liberalizarea? ... Pensiile noastre ajung pînă la 2 000 lei, iar ale celor care au propovăduit minciu­nile lui Ceauşescu la 6 000 lei. Eu am lucrat la Elastic, la muncă grea. 15 ani, am făcut puşcărie sub regimul ceau­şist, am luptat pe front la Stalingrad şi cu toate acestea am numai 2 000 lei pensie de 18 ani. Aceasta este liberalizarea mea. Doresc să vă întreb oa­re mai pot cumpăra carne să mănînc? De unde mai econo­misim şi pentru moarte, căci ajungem de nu ne mai în­groapă nimenea? Nu ştim pe care să mai ru­găm să ne ajute. Rog să nu mi se divulge numele, aud că cei ce fură nu mă văd cu ochi buni. De mai mulţi ani a intrat în vocabularul românesc cu­­vîntul bişniţar. Originea este engleză, de la business, care înseamnă afacere. De la busi­nessman s-a ajuns la bişniţar. Om de afaceri. La noi, după stilul casei, speculant, afa­cerist. Afacerile sunt acum la noi permise, dar care este de­osebirea între un om de a­­faceri (autentic) și „bietul“ speculant? Răspunsurile vă revin dumneavoastră. ★ TRIBUNA Anul CV», nr. 344 Răspuns la semnalele critice In urma notei publicate ca ur­mare a sesizării dl. Nicolae Du­­mitrescu din Sibiu, str. Tipogra­filor nr. 22, D.J.P.Tc. Sibiu ne trimite următorul răspuns: „Din relaţiile primite de la Of. jud. de Difuzarea Presei s-a sta­bilit că la publicaţia „Loto-Pro­­no" pe anuil 1091 nu au sosit în totalitate nici um număr (cum vine asta? — n.n.) pentru peri­oada indicată de dv. In aceste condiţii nu am avut posibili­tatea servirii tuturor abonaţi­lor din cadrul judeţului nostru cu această publicaţie, desigur toate aceste aspecte au fost comunicate unităţii expeditoa­re care până în prezent nu a maii trimis numerele lipsă. Pen­tru numerele lipsă urmează ca în următoarele zile să primiţi contravaloarea numerelor lip­să“. Dincolo de redactarea cel puţin neglijentă a răspunsului, considerăm că acesta îl va sa­tisface pe dl. N. Dumitrescu. (n.i.d.). în atenţia posesorilor de autoturisme Amintim sau reamintim — după caz — posesorilor de autoturisme că tichetele de benzină neconsumate din lu­nile februarie şi martie sunt valabile în continuare, la ori­ce staţie din Sibiu sau din ţară, pînă la finele lunii cu­rente. Anunţ Consiliul Fundaţiei pentru tineret Sibiu cheamă repre­zentanţii tuturor organizaţii­lor de tineret legal constitui­te la nivel de judeţ, în afara celor cu caracter politic, pen­tru a hotărî împreună modul de administrare a patrimo­niului F.T.S. Relaţii la tel. 924/2­78­72. „Olimpicii“ de la „Gh. Lazăr" Fără îndoială, Liceul „Gh. Lazăr“ din Sibiu este unul dintre lăcaşurile de învâţă­­mînt de prima mină în Ro­mânia, atît datorită dascăli­lor pe care i-a avut de-a lun­gul timpului, cit şi pentru sutele de generaţii de elevi pe care le-a dat ţării, mulţi, foarte mulţi dintre absolvenţi ajungînd intelectuali de mar­că. N-o să insistăm asupra acestor aspecte — o vom fa­ce, cu siguranţă, nu peste multă vreme, în 1992 liceul împlinind 300 de ani de e­­xistenţă — dar vom consemna faptul că, şi în acest an, faza judeţeană a Olimpiadei pe obiecte de studiu a fost do­minată de elevii liceului si­bian, nu mai puţin de 37 din­tre ei obţinînd — datorită notelor primite — dreptul de participare la faza republi­cană. Iată lista acestora: matematică — Dorin Faur (cl. IX B), Adrian Olteanu (X I), Florin Hie (X G), Rareş Răsdeaconu, Florin Constan­­tinescu (XI E), Mihai Poplă­­cenel (XII D); fizică: Dan Isailă, Radu Ionaș (IX A), Radu Limpede, Alexandru Olaru (X F), Marius Anto­­nescu (XI E), Călin Radu Cristian, Lucian Cândea, Oc­­tavian Teodorescu (XII D), Diana Ungureanu (XII F); chimie: Radu Alexandru (IX A), Veronica Motronea (X F), Ramona Mînzat (XI E), Mi­hai Lepădat (XII F); infor­matică: Ileana Tomescu (IX T); lb. şi lit română: Delia Moraru (X F), Adela Neacşu (X I); lb. latină: Cosmin An­­dreşoiu, Răzvan Cruţiu(IXF); lb. franceză: Natalia Marcu (XII E), Eugen Roşea (X E); lb. engleză: Delia Moraru (X E), Antonina Diaconescu (XI E); lb. germană: Elena Ma­­riş, Ioana Stan (XI H), Adina Mariş (XII F); biologie: Ale­xandru Voinescu, Adina Sma­­randache (XI H); geografie: Honorius Croitorescu (IX B), Cosmin Oprea (X E), Damiana Cotârlea (XII D), Cristiana Păiş (XII F). Din păcate, la lb. franceză şi biologie nu se organizează etapă republica­nă, iar la limbile română şi engleză nu participă decît cîte un reprezentant. Oricum, publicarea nume­lor acestor copii nu se vrea a fi altceva decît o investiţie de încredere şi speranţa noastră că dintre ei, peste ani, se vor afirma mari per­sonalităţi ale Sibiului şi ale neamului românesc. Succes! Ce face poliţia? Ce fac infractorii ? Deşi prezenţă încă destul de „discretă“, Poliţia noastră îşi face, după puteri (efectiv şi dotare) datoria. Parcă nu ne-a venit a crede, dar nu­mai de la 1 ianuarie şi pînă la 15 martie a.c., unităţile de poliţie de pe raza judeţului au efectuat 27 razii, 2 654 controale şi alte 596 acţiuni specifice, în care au fost an­grenate şi efective din tru­pele de jandarmi şi alte for­ţe ajutătoare. Rezultatul a­­cestor măsuri s-a concretizat în 118 amenzi (însumînd va­loric peste 2 milioane lei!), pentru încălcarea Legii nr. 12/1990 (activităţi comerciale „ilicite“), respectiv în ... bu­nuri abandonate în valoare de aproape o jumătate de milion. Pe linia Decretului 153/1970 (uite pe ăsta îl cre­deam abrogat) au fost aplica­te 129 amenzi contravenţio­nale; 36 persoane au fost sancţionate contravenţional. Bilanţul de mai sus este direct proporţional cu starea infracţională care — de mult o ştiam — înregistrează „creşteri“ constante. Pe scurt, în această perioadă s-au în­registrat 332 infracţiuni, din care 68 în dauna avutului public, 96 în dauna avutului particular, 54 infracţiuni con­tra persoanei, 41 la legea cir­culaţiei şi 73 alte categorii de infracţiuni. în ceea ce priveşte furturi­le din avuţia publică, înmul­ţirea acestora este pusă şi pe seama... pazei, slab organi­zate, coroborată cu creşterea accentuată a actelor de co­rupţie. Ce „păzesc“ consiliile de administraţie? Se vorbeş­te că practică „politica porţi­lor deschise“. Şi pe linie judiciară, feno­menul infracţional este în creştere. Din cele 332 infrac­ţiuni amintite, 150 sunt prepon­derent de natură violentă (ex. 7 tâlhării, 2 omoruri, 8 tentative de omor, 3 vătămări corporale grave, 7 violuri, 4 ultraje şi 12 vătămări cor­porale simple). Infractorii de­vin pe zi ce trece tot mai violenţi (o fi avînd vreo le­gătură cu violenţa politică?) şi mai ... organizaţi, consti­­tuindu-se în bande. Pe linia circulaţiei rutiere s-au înregistrat 41 de infrac­ţiuni, soldate cu 8 morţi şi 24 răniţi, plus 53 de carnete „ridicate“. Şi ca să încheiem turul nostru de orizont asupra stă­rii infracţionale să mai notăm că în această perioadă au fost cercetate penal 315 persoane, din care 120 au fost arestate (unde i-or fi ţinînd?). Priviţi şi meditaţi (ca să nu zicem, cutremuraţi): 29 din cei 315 „urmăriţi“ sunt minori, 148 între 18 şi 30 ani, 24 recidi­­vişti şi 80 fără ocupaţie. Aşadar, Poliţia luptă şi se întăreşte pe zi ce trece dar nu mai pridideşte cu feno­menul infracţional. Şi Poliţia singură ce poate să facă? Ad­ministraţiile locale pot să vină în sprijinul Poliţiei şi implicit al oamenilor cinstiţi, rezolvînd problema ilumina­tului localităţilor şi a peri­­metrelor turistice, a înfiinţă­rii de parcări păzite (cu pla­tă), a organizării şi „punerii în funcţie" a pazei obşteşti în mediul rural. Şi în final un sfat: pînă cînd forţele binelui vor reuşi să alunge dintre noi forţele răului luaţi-vă singuri mă­suri de apărare. Un cîine la casa omului devine o nece­sitate. Cursurile de judo şi karate rămîn facultative... Şi un îndemn: sprijiniţi în orice împrejurare şi cu toa­tă încrederea oamenii legii, poliţiştii, în îndeplinirea mi­siunii ce le revine. Ion SORESCU 10.00 10.10 Hoi lei. 10.20 tic. Imp. 1­949). Super Ch­ira de n Confluent Bijuterii 14.00 14.10 i studio. 1 rmentar 15.00 Pri­m­a. Sons tru admi ceu. (clasa 15.30 16.00 Mc tru toţi. succesului zică pent. Convieţui runv 18,. cui muzic 18.30 Ecc cotro? L preţurilor zicorama. sene anii Bel. 20.0 tăţi. Cro iamentuli ne amint dor Von Teleckr Noaptea Maud (F­eremi­eră înregistra Sept“. 2c prieteni!­lităţi. SIBIU „Vandana orele 10; Arta­­ţistul“, o 13; 15; . Tineret „Vreau re“, orele 17 ţi 19 ora 13 Mahulian MEDIA greşul, orele 10; Central de Holly le 9; 17 ! la orele „Un bulf mă“. I­I. „Epoca ! orele 10; CISNA1 litistul curse“, 1 și 19,30. AGNI1 bunarea“, 17 şi 19. DOMBI „Visînd orele 10. Telefon TAXI:­­ 053. „ TURILOR „NEGOIU' „UNIVER: 3 12 00­ — 3 31 44 — 3 3­­m (Meteorol „Adl Vremea călzi uso fi variat va sufla slab. T minime prinse îi grade, ia xime înt grade. St­radă mă la Bîlea

Next