Tribuna, aprilie-iunie 1991 (Anul 107, nr. 344-407)
1991-04-02 / nr. 344
Pas 2 Festivalul Internaţional de Jazz Sibiu ’91, ediţia a XXI-a Timp de cinci zile, s-au reîntilnit la Sibiu (pentru a cita oară?) cei ce iubesc muzica de Jazz, muzica bună. Nu toţi. Nici măcar toţi cei care jertfeau pină acum timp, bani, somn. Timp ar mai fi, somnul se recuperează, dar banii!... Obsedaţi de ziua de mîine, obsedaţi chiar de ziua de azi, luaţi de viitoarea vremurilor ciudate pe care le trăim, mulţi pasionaţi ai jazzului au rămas acasă, la Bacău, la Timişoara, la Suceava, la Constanţa, la Iaşi, trecînd Festivalul la capitolul amintirilor. Un ieşean, spre pildă, ar fi trebuit să cheltuiască între 27—31 martie cam 3 000 lei dacă voia să vină la Festival şi să trăiască omeneşte în cele 5 zile şi 0 nopţi! Concluzia e mai clară ca lumina zilei... In ciuda nesiguranţei şi a dificultăţilor de tot felul, in primul rînd băneşti, pe care le-au întîmpinat, prof. Nicolae Ionescu şi toţi cei care l-au ajutat s-au străduit şi au reuşit să dea viaţă acestui Festival. Au fost invitaţi cei mai reprezentativi muzicieni români de jazz. Cei care au fost în ţară şi cei care au putut să vină. Am regretat absenţa unui basist ca Decebal Bădilă, a unui saxofonist precum Nicolae Simion, a unui chitarist asemeni lui Dan Ionescu. Dar viaţa le oferă acum alte orizonturi. Le vor lua locul cei ce vin din urmă. Anul acesta a debutat un tinăr şi foarte talentat basist şi foarte serios, ceea ce este mai important decît toate — Ionuţ Baranga, student la Academia de Muzică din Bucureşti, a cântat cu Johnny Răducanu, a cântast în grupul "Academic" şi a convins, cu tehnica instrumentală, muzicalitatea şi intuiţia remarcabilă. A mai debutat un saxofonist de viitor — Cristian Soleanu. Şi un baterist ce promite — Dan Teodorescu. Pregătiţi de pianistul, compozitorul şi conducătorul de formaţii Mircea Tiberian — cei amintiţi contează acum drept cei mai valoroşi noi veniţi în jazzul românesc. Muzicienii deja afirmaţi le-au dat exemple şi exemple. Unii — J. Răducanu, Marius Popp, M. Tiberian, Eugen Gondi, Romeo Cozma au oferit piese noi, cu muzică nouă, atent pregătită, cu har interpretată, comunicînd publicului, determinîndu-l să asculte cu interes şi plăcere. Alţii, au rămas de ani buni într-un punct mort din care nu vor sau nu mai pot să evolueze, făcînd doar act de prezenţă la Festival. Pe banii şi timpul celui care a venit şi a plătit scump ca să-i asculte. E cazul grupului „Triptic“ (Cluj)... S-au petrecut şi fapte muzicale îndrăzneţe, ingenioase, insolite, care au pus mintea şi sensibilitatea publicului la lucru — aşa s-a întimplat pe parcursul recitalurilor prezentate de Harry Tavitian (pian, fluier) şi Anatoli Vapirov (sax — Bulgaria), grupul percuţionistului Cornelia Stroie (Constanţa), care au apelat cu rezultate interesante, de multe ori surprinzător de reuşite, la elemente folclorice balcanice sau orientale. Zone ce alimentează din plin laboratorul de creaţie al multor muzicieni europeni, nu numai de jazz. Au dovedit-o superb colegii lui Louis Sclavis (Franţa), care au încheiat Festivalul cu un remarcabil spectacol de muzică contemporană, în care creaţia scrisă, improvizaţia, puţinele, dar atît de inspiratele gesturi scenice, virtuozitatea instrumentală, bunul gust, profunzimea şi modernitatea muzicii au impresionat. Momente de delectare a oferit publicului şi Barbara Dennerlein (Germania) cu a sa orgă Hammond la care a cântat cu mult swing şi fantezie. Au plăcut şi oaspeţii din Italia, deşi au implicat pieselor propuse poate prea mult zgomot în detrimentul muzicii. Concursul debutanţilor a impus — pe merit — atenţiei generale formaţia „Academic" (Bucureşti). Lansarea noului disc al formaţiei sibiene „Vocal Jazz Quartet", a cărui apariţie o aplaudăm, jam-session-urile mult aşteptate au îmbogăţit programul acestui festival pe care l-am vedea, în opinia noastră, mai echilibrat, mai dens, şi în consecinţă, mai atractiv, dacă s-ar restrînge la patru sau chiar trei zile. Nu durata, ci calitatea unei asemenea manifestări muzicale contează. In încheiere, un gînd bun pe deplin meritat, celor care au ostenit pentru ca Festivalul sibian să ne adune, din nou, aici pe toţi cei care iubim jazzul, prilejuindu-ne momente de satisfacţie spirituală. Alexa VASILIU, critic muzical Primăvara ne zîmbeşte şi din coşurile florăreselor Foto: Adela DAVID Incognito Subsemnatul (...) din Miercurea vă înaintez următoarele: In ce priveşte preţurile ne-au dat peste cap, ne-au aruncat în rîpă, ne-au nenorocit. Pentru ce? Pentru cei care au de vînzare porci în întreţinere de la întreprinderea unde lucrează (crescătorii), fură toate concentratele. Carne nu se mai găseşte aşa că toate economiile noastre intră în buzunarul hoţului. Cei de sus nu se mai sinchisesc să fure, nu mai au nici o frică, pentru ei a venit liberalizarea preţurilor cît şi libertatea de a fura zilnic 20 kg concentrate ... Dar această faptă nu se poate opri, controla, să vadă şi ei cum e cu liberalizarea? ... Pensiile noastre ajung pînă la 2 000 lei, iar ale celor care au propovăduit minciunile lui Ceauşescu la 6 000 lei. Eu am lucrat la Elastic, la muncă grea. 15 ani, am făcut puşcărie sub regimul ceauşist, am luptat pe front la Stalingrad şi cu toate acestea am numai 2 000 lei pensie de 18 ani. Aceasta este liberalizarea mea. Doresc să vă întreb oare mai pot cumpăra carne să mănînc? De unde mai economisim şi pentru moarte, căci ajungem de nu ne mai îngroapă nimenea? Nu ştim pe care să mai rugăm să ne ajute. Rog să nu mi se divulge numele, aud că cei ce fură nu mă văd cu ochi buni. De mai mulţi ani a intrat în vocabularul românesc cuvîntul bişniţar. Originea este engleză, de la business, care înseamnă afacere. De la businessman s-a ajuns la bişniţar. Om de afaceri. La noi, după stilul casei, speculant, afacerist. Afacerile sunt acum la noi permise, dar care este deosebirea între un om de afaceri (autentic) și „bietul“ speculant? Răspunsurile vă revin dumneavoastră. ★ TRIBUNA Anul CV», nr. 344 Răspuns la semnalele critice In urma notei publicate ca urmare a sesizării dl. Nicolae Dumitrescu din Sibiu, str. Tipografilor nr. 22, D.J.P.Tc. Sibiu ne trimite următorul răspuns: „Din relaţiile primite de la Of. jud. de Difuzarea Presei s-a stabilit că la publicaţia „Loto-Prono" pe anuil 1091 nu au sosit în totalitate nici um număr (cum vine asta? — n.n.) pentru perioada indicată de dv. In aceste condiţii nu am avut posibilitatea servirii tuturor abonaţilor din cadrul judeţului nostru cu această publicaţie, desigur toate aceste aspecte au fost comunicate unităţii expeditoare care până în prezent nu a maii trimis numerele lipsă. Pentru numerele lipsă urmează ca în următoarele zile să primiţi contravaloarea numerelor lipsă“. Dincolo de redactarea cel puţin neglijentă a răspunsului, considerăm că acesta îl va satisface pe dl. N. Dumitrescu. (n.i.d.). în atenţia posesorilor de autoturisme Amintim sau reamintim — după caz — posesorilor de autoturisme că tichetele de benzină neconsumate din lunile februarie şi martie sunt valabile în continuare, la orice staţie din Sibiu sau din ţară, pînă la finele lunii curente. Anunţ Consiliul Fundaţiei pentru tineret Sibiu cheamă reprezentanţii tuturor organizaţiilor de tineret legal constituite la nivel de judeţ, în afara celor cu caracter politic, pentru a hotărî împreună modul de administrare a patrimoniului F.T.S. Relaţii la tel. 924/27872. „Olimpicii“ de la „Gh. Lazăr" Fără îndoială, Liceul „Gh. Lazăr“ din Sibiu este unul dintre lăcaşurile de învâţămînt de prima mină în România, atît datorită dascălilor pe care i-a avut de-a lungul timpului, cit şi pentru sutele de generaţii de elevi pe care le-a dat ţării, mulţi, foarte mulţi dintre absolvenţi ajungînd intelectuali de marcă. N-o să insistăm asupra acestor aspecte — o vom face, cu siguranţă, nu peste multă vreme, în 1992 liceul împlinind 300 de ani de existenţă — dar vom consemna faptul că, şi în acest an, faza judeţeană a Olimpiadei pe obiecte de studiu a fost dominată de elevii liceului sibian, nu mai puţin de 37 dintre ei obţinînd — datorită notelor primite — dreptul de participare la faza republicană. Iată lista acestora: matematică — Dorin Faur (cl. IX B), Adrian Olteanu (X I), Florin Hie (X G), Rareş Răsdeaconu, Florin Constantinescu (XI E), Mihai Poplăcenel (XII D); fizică: Dan Isailă, Radu Ionaș (IX A), Radu Limpede, Alexandru Olaru (X F), Marius Antonescu (XI E), Călin Radu Cristian, Lucian Cândea, Octavian Teodorescu (XII D), Diana Ungureanu (XII F); chimie: Radu Alexandru (IX A), Veronica Motronea (X F), Ramona Mînzat (XI E), Mihai Lepădat (XII F); informatică: Ileana Tomescu (IX T); lb. şi lit română: Delia Moraru (X F), Adela Neacşu (X I); lb. latină: Cosmin Andreşoiu, Răzvan Cruţiu(IXF); lb. franceză: Natalia Marcu (XII E), Eugen Roşea (X E); lb. engleză: Delia Moraru (X E), Antonina Diaconescu (XI E); lb. germană: Elena Mariş, Ioana Stan (XI H), Adina Mariş (XII F); biologie: Alexandru Voinescu, Adina Smarandache (XI H); geografie: Honorius Croitorescu (IX B), Cosmin Oprea (X E), Damiana Cotârlea (XII D), Cristiana Păiş (XII F). Din păcate, la lb. franceză şi biologie nu se organizează etapă republicană, iar la limbile română şi engleză nu participă decît cîte un reprezentant. Oricum, publicarea numelor acestor copii nu se vrea a fi altceva decît o investiţie de încredere şi speranţa noastră că dintre ei, peste ani, se vor afirma mari personalităţi ale Sibiului şi ale neamului românesc. Succes! Ce face poliţia? Ce fac infractorii ? Deşi prezenţă încă destul de „discretă“, Poliţia noastră îşi face, după puteri (efectiv şi dotare) datoria. Parcă nu ne-a venit a crede, dar numai de la 1 ianuarie şi pînă la 15 martie a.c., unităţile de poliţie de pe raza judeţului au efectuat 27 razii, 2 654 controale şi alte 596 acţiuni specifice, în care au fost angrenate şi efective din trupele de jandarmi şi alte forţe ajutătoare. Rezultatul acestor măsuri s-a concretizat în 118 amenzi (însumînd valoric peste 2 milioane lei!), pentru încălcarea Legii nr. 12/1990 (activităţi comerciale „ilicite“), respectiv în ... bunuri abandonate în valoare de aproape o jumătate de milion. Pe linia Decretului 153/1970 (uite pe ăsta îl credeam abrogat) au fost aplicate 129 amenzi contravenţionale; 36 persoane au fost sancţionate contravenţional. Bilanţul de mai sus este direct proporţional cu starea infracţională care — de mult o ştiam — înregistrează „creşteri“ constante. Pe scurt, în această perioadă s-au înregistrat 332 infracţiuni, din care 68 în dauna avutului public, 96 în dauna avutului particular, 54 infracţiuni contra persoanei, 41 la legea circulaţiei şi 73 alte categorii de infracţiuni. în ceea ce priveşte furturile din avuţia publică, înmulţirea acestora este pusă şi pe seama... pazei, slab organizate, coroborată cu creşterea accentuată a actelor de corupţie. Ce „păzesc“ consiliile de administraţie? Se vorbeşte că practică „politica porţilor deschise“. Şi pe linie judiciară, fenomenul infracţional este în creştere. Din cele 332 infracţiuni amintite, 150 sunt preponderent de natură violentă (ex. 7 tâlhării, 2 omoruri, 8 tentative de omor, 3 vătămări corporale grave, 7 violuri, 4 ultraje şi 12 vătămări corporale simple). Infractorii devin pe zi ce trece tot mai violenţi (o fi avînd vreo legătură cu violenţa politică?) şi mai ... organizaţi, constituindu-se în bande. Pe linia circulaţiei rutiere s-au înregistrat 41 de infracţiuni, soldate cu 8 morţi şi 24 răniţi, plus 53 de carnete „ridicate“. Şi ca să încheiem turul nostru de orizont asupra stării infracţionale să mai notăm că în această perioadă au fost cercetate penal 315 persoane, din care 120 au fost arestate (unde i-or fi ţinînd?). Priviţi şi meditaţi (ca să nu zicem, cutremuraţi): 29 din cei 315 „urmăriţi“ sunt minori, 148 între 18 şi 30 ani, 24 recidivişti şi 80 fără ocupaţie. Aşadar, Poliţia luptă şi se întăreşte pe zi ce trece dar nu mai pridideşte cu fenomenul infracţional. Şi Poliţia singură ce poate să facă? Administraţiile locale pot să vină în sprijinul Poliţiei şi implicit al oamenilor cinstiţi, rezolvînd problema iluminatului localităţilor şi a perimetrelor turistice, a înfiinţării de parcări păzite (cu plată), a organizării şi „punerii în funcţie" a pazei obşteşti în mediul rural. Şi în final un sfat: pînă cînd forţele binelui vor reuşi să alunge dintre noi forţele răului luaţi-vă singuri măsuri de apărare. Un cîine la casa omului devine o necesitate. Cursurile de judo şi karate rămîn facultative... Şi un îndemn: sprijiniţi în orice împrejurare şi cu toată încrederea oamenii legii, poliţiştii, în îndeplinirea misiunii ce le revine. Ion SORESCU 10.00 10.10 Hoi lei. 10.20 tic. Imp. 1949). Super Chira de n Confluent Bijuterii 14.00 14.10 i studio. 1 rmentar 15.00 Prima. Sons tru admi ceu. (clasa 15.30 16.00 Mc tru toţi. succesului zică pent. Convieţui runv 18,. cui muzic 18.30 Ecc cotro? L preţurilor zicorama. sene anii Bel. 20.0 tăţi. Cro iamentuli ne amint dor Von Teleckr Noaptea Maud (Feremieră înregistra Sept“. 2c prieteni!lităţi. SIBIU „Vandana orele 10; Artaţistul“, o 13; 15; . Tineret „Vreau re“, orele 17 ţi 19 ora 13 Mahulian MEDIA greşul, orele 10; Central de Holly le 9; 17 ! la orele „Un bulf mă“. II. „Epoca ! orele 10; CISNA1 litistul curse“, 1 și 19,30. AGNI1 bunarea“, 17 şi 19. DOMBI „Visînd orele 10. Telefon TAXI: 053. „ TURILOR „NEGOIU' „UNIVER: 3 12 00 — 3 31 44 — 3 3m (Meteorol „Adl Vremea călzi uso fi variat va sufla slab. T minime prinse îi grade, ia xime înt grade. Stradă mă la Bîlea