Tribuna, iulie-septembrie 1991 (Anul 107, nr. 410-472)

1991-07-04 / nr. 410

Sîntem­ iarăşi liberi Am trăit să ne bucurăm şi de faptul că, după cătuşele G.A.E.R.-ului, au fost căzut şi cătuşele care, prin Tra­tatul de la Varşovia ne legau de fosta cortină de fier, de fostele structuri ale aşa-zisului internaţionalism co­munist. Tratatul semnat la 14 mai 1955, tratatul care ne-a ţi­nut ingenunchiaţi in faţa unui „uriaş" ce ne duşmănea, tratatul, care ţinea loc de mască „poliţiei" pe care „ur­sul" de la răsărit o făcea in ţările europene ce-i fuse­seră arondate la Vatta, acest tratat inchizitorial care şi-a manifestat agresivitatea in special, in 1956 in Un­garia, în 1968 în Cehoslovacia unde, din fericire, româ­nii au lipsit, acest sinistru „mare soldat" a fost, în sfîrşit, pus la zid, ca un criminal ce era, şi lichidat ca atare. Să sperăm că acest lucru înseamnă lichidarea defini­tivă şi pentru totdeauna a războiului rece care ne-a adus atîtea prejudicii, care ne-a obligat să murim de gerul pe care-l emana împotriva noastră cu o îndîr­­jire de ned­escris. Aşadar, acum după semnarea Protocolului privind desfiinţarea structurii politice a Tratatului de la Var­şovia, Încheiat la 14 mai 1955, precum şi a Protocolului referitor la anularea prelungirii acestuia pe o perioadă de vira 20 de ani, începind din 1975, putem repeta, cu speranţa, cuvintele marelui om politic al veacului tre­cut, Mihail Kogălniceanu care, în 1877, declara în faţa guvernului român, că, în sfîrşit, suntem­ o naţiune libe­ră, independentă şi suverană. Aşa cum ne-am dorit să fim de mai bine de 50 de ani. Şi, de ce să n-o spunem, cu aceeaşi speranţă, aştep­tam semnarea lichidării tratatelor de la Yalta prin care să fim puşi cu adevărat şi irevocabil şi pentru totdeauna alături de toate celelalte ţări ale Europei. Pentru că la prea multe încercări a fost supus poporul român, prea multe greutăţi i-a fost dat să poarte pe umeri, în numele unor idealuri la care el n-a aderat niciodată. Pentru că, dacă dorinţa ţărilor europene este sinceră în ce priveşte Casa comună a Europei, trebuie anulate toate tratatele care au adus şi încă mai aduc prejudicii unor popoare şi ţări, tratate semnate de mai marii lumii de atunci şi de azi. Altminteri, mereu vor zice: Dumnezeu cu mila. Şi mila cerească este necesară dar nu şi suficientă TRIBUNA EDITORIALUL ZILEI I LíltíU j I lLA „ASTRA" I s I n gol istoric se întinde. Lacustră — de G. Bacovia Pe-aceleași vremuri mă găsesc. Foto: Andrei BUTA ibiu „Opoziţia a încercat să obţină la masa verde ceea ce n-a obţinut în alegeri“ ■ de vorbă cu dl. IOAN TATARU, senator de Mediaş ! — D-le senator, s-a vorbit şi scris mult despre posibi­litatea (unii spun necesita­tea) organizării de alegeri an­ticipate. Care este realitatea? — Ceea ce vă pot preciza este că în această toamnă vor avea loc alegeri locale. Pî­­nă la aceste alegeri va apare, cu siguranţă, şi noua lege a administraţiei locale. Agenda parlamentară este extrem de încărcată, înainte de vacan­ţa de vară urmează să fie a­­probată Legea privatizării. In acest sens, comisia specială constituită la nivelul celor -------------------­două camere parlamentare s-a angajat să pre­zinte raportul asupra Legii privatizării pină la 27 iunie a.c. sau cel mai tîrziu pînă la 1 iulie. Spe­răm ca pînă la 1 decembrie a.c. să fie promulgată şi noua Constituție şi ulterior, noua Lege electorală care să pre­gătească alegerile din 1992. — Sinteţi senator de Me­diaş. In mod firesc, sinteţi purtătorul de cuvînt şi de in­terese al oamenilor acestor locuri. Deci, în această cali­tate, ce proiecte sau măsuri consideraţi că trebuie să le întreprindă Guvernul? — în atenţia mea şi a co­legilor mei din Parlament se află trei mari probleme pe care dorim să le vedem cla­rificate şi finalizate. Am în vedere, în primul rînd, fap­tui că Guvernul trebuie să-şi precizeze clar poziţia în le­gătură cu situaţia platformei industriale Copşa Mică. In al doilea rînd, este vorba de surmontarea greutăţilor lega­te de proiectul vizînd ali­mentarea cu apă de la Ze­­tea şi, nu pe ultimul plan, reforma teritorial-administra­­tivă şi înfiinţarea judeţului Tîrnava Mare. — înfiinţarea acestui judeţ va afecta relaţiile strînse ca­re există actualmente între municipiul de pe Cibin şi cel de pe Tîrnivă? — Am convingerea fermă că între cele două judeţe vor exista în continuare relaţii la fel de strinse ................. şi o colabora­re reciproc a­­vanta­joasă. — A trecut ceva mai mult — de un an de la alegerile din mai 1990. Cum apreciaţi, de pe banca senatorială, activita­tea ce se desfăşoară în jude­ţul Sibiu? — Remarc, la un an de la alegeri, calitatea deosebită a oamenilor din judeţul Sibiu, care înţeleg să se implice în realizarea reformei economi­ce şi, în aceeaşi măsură, fap­tul că se munceşte, iar puţi­nele manifestări de acest gen (n.r. — în după-amiaza zilei în care purtam acest dialog urma să aibă loc un miting organizat de Alianţa Civică şi alte partide din opoziţie), nu sunt reprezentative pentru climatul politic din zona noastră. — S-a vehiculat mult ideea (continuare în pag. a IlI-a) Interviu realizat de Dumitru MANIŢÎU Dialoguri neconfidentiale « Invitaţie la „Bufniţa Ieri s-a redeschis restaurantul „Bufniţa“ sub o nouă înifăţişar­e. Arată intr-adevăr ca un local de categoria I şi dl. Aurel Pădu­­raru — şeful unităţii ne spunea că vrea să ţină cît mai sus ştacheta calităţii serviciilor oferite de acest restaurant cu tradiţie în Sibiu. Unitatea dispune de 142 locuri în braserie, salon şi salonaş, programul de funcţionare fiind între orele 8 şi 21. De la ora 22 pînă la ora 2 se organizează program de video­­discotecă (vinerea şi sîmbăta programul este 22—5), intrarea fiind 100 lei, sumă în care este inclusă o consumație „stas“ în valoare de 80 lei.­­Restaurantul dispune în prezent de un laborator propriu de patiserie-cord­ărie, de cameră specială pentru curățit zarzavat, de cameră pentru prepararea produselor din carne, de spălătorie proprie. Să mai spunem că în afara celor 5 televizoare color, restau­­rantul dispune de jocuri mecanice pentru cei care vor să se... relaxeze între o ciorbă de burtă şi-un şniţel pane (bucăţ­ei­ul şef Dragomir Gîndilă vă aşteaptă!). Şeful de sala Ilie Gîmpeanu ne asigură că la „Bufniţa“ nu s-a schimbat doar... faţada, ci şi men­talitatea. O dorim şi noi din toată inima pentru că de „bombe“ e prin Sibiu­. Am vrea. ca „Bufniţa“ să devină unul dintre localurile de referinţă ale oraşului. După cum tru­a acum, la inaugurare, primul pas a şi fo­i făcut... Foto: Andrei RUTA •••• • Acum e cald şi bine, dar la iarnă . Este vară, este aproape cald şi este bine. Unii gîndesc, unde să-şi facă concediile, alţii par pre­ocupaţi de preţul struguri­lor la toamnă. Dar, dacă unii reţin că „... la vară iară-i cald", alţii ca noi sunt obsedaţi de ideea că „la iarnă iară-i rece". Şi căldura va trebui s-o plă­tim. Gît ne va costa? Deo­camdată un mister. Avem însă unele „bănuieli“. Prin reorganizare, secto­rul C.T. a devenit agenţie. Şi-a reorganizat schema, adică şi-a „umflat-o" du­pă unele păreri. Cert este că între preţul real al gi­­gacaloriei şi cel plătit de noi a fost o mare diferen­ţă, un raport cam de 3/1. Cit de real este acest preţ este o altă poveste din moment ce — susţin cri­ticii — în el se includ pierderile, prestaţii neefec­tuate sau unele cheltu­ieli inutile. Aceasta-i pri­veşte pe specialişti, cei ca­re ar trebui să facă o a­­naliză severă (şi critică) a costurilor. Dar pe noi? Vorba unui sus-pus: Ce vă interesează, atîta timp cit plătiţi gigacaloria la 220 lei? Chiar, zău aşa, a dat strechea în noi? încă nu, dar pericolu-i pe aproape. Apa s-a scumpit şi se mai scumpeşte La ţel şi gazul metan (în cazul nos­tru). Piesele de schimb şi celelalte materiale utiliza­te pentru întreţinere şi re­paraţii „saltă“ la preţ pe zi ce trece. Este clar că şi preţul real sau mai puţin, real al energiei termice va (continuare în pag a III-a) Ion SORESCU

Next