Tribuna, octombrie-decembrie 1991 (Anul 107, nr. 473-535)

1991-10-01 / nr. 473

Românime ?• românism 3. Unul din redactorii noştri i-a însoţit, în peri­plul­ sibian premergător reuniunii pregătitoare a Forumului românilor şi originarilor din România — Sinaia, 26—28 septem­brie 1991, pe reprezentan­ţii românimii din 18 ţări. Ne-a relatat că n-a fost nici-o clipă nevoie de translator, că s-a vorbit numai româneşte. Iată, deci, că românismul,­­ ca simţire, ca liant sufletesc şi ca stare de spirit — subliniate în limba mater­nă, este o realitate căci erau şi oameni trăitori în ţările respective la a treia generaţie.De aici de­curg cîteva concluzii, în­dreptări de atenţie şi im­perative componente ale strategiei pe termen lung în această complexă pro­blemă, pe care sperăm că Forumul de la Sinaia, în organizarea Fundaţiei Cul­turale Române, le va pune în operă în modul cel mai concret. Subliniem aceas­ta pentru că , opinia u­­nui participant din Unga­ria — nu de vorbe mari fără urme în acţiuni e ne­voie, ci de concreteţea născătoare de acţiuni care să fie imediat antamate. Ideea este: ce veţi face voi, cu ce vă avjutăm noi, ca să faceţi şi cum să vă ajutăm. In acest sens e­­xistă şi au fost puse în e circulaţie prin mass me­dia cîteva sugestii: ■ a­­jutor permanent pentru învăţarea şi păstrarea lim­bii române; ■ schimburi permanente şi cooperare — coordonare in practica manifestărilor artistice ro­mâneşti tradiţionale, a­­matoare şi profesioniste; ■ facilităţi în specializa­rea unor tineri intelectuali dotaţi, in domenii ştiinţi­fice şi artistice în care România este recunoscută ca avind contribuţii de vîrf (medicină, aeronauti­că, hidraulică, muzică, pic­tură, sculptură, alte dome­nii); ■ facilităţi speciale In deverul şi sejururile turistice în patria stră­moşilor. ■ încurajare şi facilităţi speciale pentru români şi originari în afa­cerile cu firme româneşti (taxe vamale, impozitare etc.); ■ ajutor special şi permanent in păstrarea legăturii „ombilicale" cu limba maternă pentru vor­bitorii dialectelor limbii române (aromânii, megle­noromânii, istroromânii) şi intru învăţarea şi perfec­ţionarea aceleia vorbite de românii din zonele o­­cupate (Bucovina, Basa­rabia, Ucraina Subcarpati­că, Ţinutul Herţei) şi, în general integrarea — prin mijloace diverse: schim­buri de specialişti, de gru­puri, publicaţii, antologii de literatură şi ştiinţă — acestor ramuri în trupul unitar al CULTURII RO­MÂNE şi difuzarea aces­teia in lume, în integrali­tatea valorilor sale pere­ne, indiferent de zona geografică de provenienţă. Dar, mai presus de toa­te, iar evenimentele re­cente ne-o impun şi mai pregnant sub forma cerin­ţei imperioase, UNIREA I in CUGET, in SIMŢIRE­­ şi in ACŢIUNE, A noastră a celor de acasă, pentru a-i putea ajuta şi pe cei din afară, cu atît mai mult cu cît dihonia care­­ ne macină, chiar dacă-şi­­ are sediul central in Bucu­­­­reşti are „reşedinţe" pretu­tindeni unde vieţuiesc gru­­­­puri de români, comuni­tăţi româneşti. Din păca­te! TRIBUNA ' ' ' - Deschiderea noului an universitar 1991-1992 Luni, 30 septembrie a.c. ora 10, în Sala Mare a Calei de Cultură a Sindicatelor a avut loc Festivitatea de des­chidere a noului an uni­versitar. La festivitate au partici­pat ca invitaţi reprezentanţi ai Prefecturii Sibiu, ai Pri­măriei municipiului reşe­dinţă de judeţ, Comandan­tul Garnizoanei, reprezentanţi ai Direcţiei Sanitare, ai insti­tuţiilor de cultură locale, ai diverselor partide şi forma­ţiuni politice, Mitropolitul Ardealului şi Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Sibiu, lec­tori universitari (reprezen­tanţi ai universităţilor fran­ceze, germane şi americane, cadre universitare sibiene, studenţi ai Universităţii Si­biu. Acest an universitar aduce o pleiadă de noutăţi-eveni­­ment la Sibiu, noutăţi pe care le notăm cu satisfacţie datorită implicaţiilor majore pe care au menirea să le a­­ducă în viaţa universitarilor şi a studenţilor sibieni, a în­tregului peisaj cultural zo­nal. Facultatea de Teologie s-a incorporat Universităţii, cu un nr. total de 500 stu­denţi ai celor 3 secţii pe ca­re le cuprinde astăzi — teo­logie pastorală, teologie — litere, teologie , asistenţă socială. Tot în cadrul Uni­versităţii fiinţează cu înce­pere de anul acesta cîteva secţii noi: Conducerea şi Or­ganizarea Activităţii in Tu­rism, Tehnologii şi Echipa­mente Neconvenţionale, Co­legiul Tehnic cu secţiile de: Tehnologia Prelucrării Me­talelor, Electrotehnică, Biblio­teconomie şi Arhivistică. Anul acesta, Universitatea Sibiu îşi începe­ activitatea cu un nr. total de 145 cadre universitare, din care, peste 70 la sută sunt doctori sau doctoranzi. Numărul total al studenţilor şcolarizaţi este de 3136, din care 2090 studenţi la zi într-una din cele 5 fa­cultăţi pe care le înglobează Universitatea: Inginerie, Ştiinţe, T.T.P.A., Medicină, Litere, Istorie şi Drept, Teo­logie. Cazarea integrală a studen­ţilor cuprinşi în acest an de învăţămînt a fost deja rezol­vată prin bunăvoinţa Inspec­toratului Judeţean de învăţă­mînt, Sibiul putîndu-se lăuda că este unul dintre puţinele centre universitare ale ţării (continuare în pag a II-a) A consemnat Monica UDREA Ajutoare pentru Teatrul din Sibiu In contextul acţiunilor de ajutorare a Teatrului de Stat din Sibiu, cea mai veche instituţie dramatică a Ro­mâniei şi singura de acest profil sinistrată în urma revoluţiei din decembrie '89, se înscrie şi cea a coti­dianului independent „TRIBUNA“. In urma apelului lansat de actorul Constantin Chiriac, consiliul de admi­nistraţie al Casei de Presă şi Editură „Tribuna" a contac­tat, prin intermediul d-nei dr. Adriana Popescu, cetă­ţean român cu reşedinţa în Suedia, şi a organizaţiei Jakobsbrevet cu sediul în Suedia, o serie de instituţii teatrale din Stockholm în scopul ajutorării teatrului si­bian cu o serie de materiale absolut necesare desfăşu­rării activităţii, avind în vedere faptul că, în timpul re­voluţiei, atelierele şi magaziile de costume şi recuzi­tă au are. In urma unei convorbiri telefonice avută ieri dimi­neaţă cu doamna Adriana Popescu şi domnii Olf Sandmark şi Rolf Loff, generoşii iniţiatori şi susţinători ai acestei acţiuni, putem informa opinia publică că două trailere conţinind peste 3000 costume, materiale pentru costume, aparatură de scenă, piese şi materiale pentru decoruri etc, vor sosi astă seară sau în cursul zilei de inline la sediul teatrului sibian. Se cade a menţiona şi ajutorul acordat în efectuarea transportului de către Ambasada României la Stockholm. Suntem­ în măsură să-i mai informăm pe cititorii zia­rului că, săptămâna viitoare, urmează să mai sosească un transport, iar în luna noiembrie se încearcă organi­zarea la Sibiu a unui simpozion internaţional cu partici­parea unor teatre suedeze şi a Institutului suedez. Deoa­rece în tematica simpozionului va fi inclusă şi proble­matica managementului tehnic, se intenţionează aborda­rea complexă a dotării tehnico-materiale şi, în perspec­tivă, a unei posibile contribuţii la construirea unui nou teatru la Sibiu. Aducem pe această cale mulţumirile noastre prieteni­lor suedezi pentru generoasele eforturi în slujba unui nobil ideal. TRIBUNA Anul CVn. nr. 473 Marți, 1 octombrie, 1991 4 pagini 3 lei Anunţ Important Potrivit prevederilor H.G. nr.­­464/1991 preţuri­le şi tarifele practicate la 30 septembrie 1991 de a­­genţii economici persoane juridice, indiferent de for­ma de proprietate a aces­tora, trebuie declarate şi înregistrate pînă la 5 oc­tombrie 1991 la Serviciile de preţuri şi protecţia con­curenţei din cadrul Direc­ţiei generale a controlu­lui financiar­ de stat din judeţul Sibiu. Pentru realizarea aces­tei acţiuni au fost elabo­rate de către Ministerul Economiei şi Finanţelor — Departamentul pentru pre­ţuri şi protecţia concuren­ţei — formulare unice pe­ Intreaga ţară pentru de­clararea şi înregistrarea preţurilor şi tarifelor prac­ticate la data de 30 sep­tembrie 1991. Agenţii economici gă­sesc afişate modelele de formulare după care vor face declararea şi înregis­trarea preţurilor şi tarife­lor şi pot primi lămuriri referitoare la modul de completare şi prezentare a acestora la sediul Ser­viciului de preţuri şi pro­tecţia concurenţei din ju­deţul Sibiu, situat în mu­nicipiul Sibiu, strada Sa­muel Brukenthall, nr. 2, cam. 31, tel. 1 64 10. De reţinut, formularele­­tip (anexele) ce urmează a fi depuse se pot procu­ra de la Agenţia de publi­citate a ziarului „Tribuna“ strada dr. Ioan Raţiu nr. 7, începînd cu data de miercuri, 2 octombrie, a.c. Spre Europa, via Tadjikistan Noul periplu bucureştean al minerilor, care au declarat că au venit în capitală pen­­tru a­ demonstra paşnic, dar nu şi-au uitat acasă bîtele şi răngile, s-a soldat cu un se­­misucces sau semieşec pen­tru toată lumea mai puţin pentru premier şi Frontul Salvării Naţionale. Observatorii, au văzut în aceste mişcări fila unui sce­nariu interpretat, fireşte, un chip diferit. Cea mai promptă reacţie în denunţarea lui au avut-o cotidienele tinerilor liberali şi al FSN. VIITORUL RO­(continuare în* pag. a IlI-a) OBSERVATOR Guvernarea, minerii şi mineriada­­ din perspectiva... trandafirului Incontestabil, noua ediţie a mineriadei a lăsat urme adinei pe eşicherul politic românesc. Consecinţele sînt de aşteptat să apară atît pe termen scurt, în balanţa puterii, cît şi pe ter­men lung — în perspectiva alegerilor legislative. Pînă atunci observatorii politici fac aprecieri adesea contradictorii, asupra cîştigurilor sau pierderilor trecute de acţiunea minerilor în contul diverselor partide politice. In pierdere vizibilă de te­ren şi viteză — spun multe voci care se pretind autorizate «— se află Frontul Salvării Naţionale, formaţiunea politică ce u­­milea, la urne, acum 16 luni, pe toţi ceilalţi adversari. Cum s-a recepţionat în F.S.N. şocul mineriadei, ce reconsiderări şi aliniamente strategice are în vedere „trandafirul”? Sunt curiozităţi legitime pe care a încercat să ni le risipeas­că, la cererea sa, dl. ROMEO TRIFU, preşedintele F.S.N. Si­biu, la întoarcerea de la reuniunea de sîmbătă a Colegiului Director al F.S.N. al cărui membru este şi domnia sa. — Noi considerăm că miş­carea minerilor a fost ab­solut nejustificată. Aceasta reiese foarte clar din comu­nicatul semnat de preşedin­tele Iliescu şi de Miron Gos­­ma: la pct. 3 se afirmă că minerilor le fuseseră integral satisfăcute doleanţele de că­tre guvern, iar la pct. 5, un­de se vorbeşte de responsa­bilitatea faţă de evenimente, se spune, într-un mod mai mult decât dubios, că răs­punderea pentru toate dau­nele revine primului minis­tru şi Guvernului, datorită faptului că nu au satisfăcut cerinţele minerilor. Rezultă de aici, cit se poate de lim­pede şi convingător, ci „miş­carea minerilor” nu a fost o acţiune revendicativă, ci pur şi simplu un puci. Sine stă in spatele acestui puci, ur­mează să se descopere, even­tual, sau să nu se descopere niciodată. Cert este că au existat foarte multe compli­cităţi şi că acest puci — ca­re se pare că are la rădăci­nă extrema stingă — a găsit foarte categoric sprijin la extrema dreaptă. Nu este poate deloc surprinzător că, exact în momentul în care au demarat lucrările Congresu­lui PNŢ-cd şi toată elita par­tidului se afla adunată în Bucureşti, ei bine, tocmai a­tunci s-au declanşat şi aces­te evenimente. — Sînteţi doar pe terito­riul supoziţiilor. Mai intere­sant ar fi să auzim ce prog (continuare lu pag. a 3l-a)

Next