Tribuna, octombrie-decembrie 1991 (Anul 107, nr. 473-535)
1991-10-01 / nr. 473
Românime ?• românism 3. Unul din redactorii noştri i-a însoţit, în periplul sibian premergător reuniunii pregătitoare a Forumului românilor şi originarilor din România — Sinaia, 26—28 septembrie 1991, pe reprezentanţii românimii din 18 ţări. Ne-a relatat că n-a fost nici-o clipă nevoie de translator, că s-a vorbit numai româneşte. Iată, deci, că românismul, ca simţire, ca liant sufletesc şi ca stare de spirit — subliniate în limba maternă, este o realitate căci erau şi oameni trăitori în ţările respective la a treia generaţie.De aici decurg cîteva concluzii, îndreptări de atenţie şi imperative componente ale strategiei pe termen lung în această complexă problemă, pe care sperăm că Forumul de la Sinaia, în organizarea Fundaţiei Culturale Române, le va pune în operă în modul cel mai concret. Subliniem aceasta pentru că , opinia unui participant din Ungaria — nu de vorbe mari fără urme în acţiuni e nevoie, ci de concreteţea născătoare de acţiuni care să fie imediat antamate. Ideea este: ce veţi face voi, cu ce vă avjutăm noi, ca să faceţi şi cum să vă ajutăm. In acest sens există şi au fost puse în e circulaţie prin mass media cîteva sugestii: ■ ajutor permanent pentru învăţarea şi păstrarea limbii române; ■ schimburi permanente şi cooperare — coordonare in practica manifestărilor artistice româneşti tradiţionale, amatoare şi profesioniste; ■ facilităţi în specializarea unor tineri intelectuali dotaţi, in domenii ştiinţifice şi artistice în care România este recunoscută ca avind contribuţii de vîrf (medicină, aeronautică, hidraulică, muzică, pictură, sculptură, alte domenii); ■ facilităţi speciale In deverul şi sejururile turistice în patria strămoşilor. ■ încurajare şi facilităţi speciale pentru români şi originari în afacerile cu firme româneşti (taxe vamale, impozitare etc.); ■ ajutor special şi permanent in păstrarea legăturii „ombilicale" cu limba maternă pentru vorbitorii dialectelor limbii române (aromânii, meglenoromânii, istroromânii) şi intru învăţarea şi perfecţionarea aceleia vorbite de românii din zonele ocupate (Bucovina, Basarabia, Ucraina Subcarpatică, Ţinutul Herţei) şi, în general integrarea — prin mijloace diverse: schimburi de specialişti, de grupuri, publicaţii, antologii de literatură şi ştiinţă — acestor ramuri în trupul unitar al CULTURII ROMÂNE şi difuzarea acesteia in lume, în integralitatea valorilor sale perene, indiferent de zona geografică de provenienţă. Dar, mai presus de toate, iar evenimentele recente ne-o impun şi mai pregnant sub forma cerinţei imperioase, UNIREA I in CUGET, in SIMŢIRE şi in ACŢIUNE, A noastră a celor de acasă, pentru a-i putea ajuta şi pe cei din afară, cu atît mai mult cu cît dihonia care ne macină, chiar dacă-şi are sediul central in Bucureşti are „reşedinţe" pretutindeni unde vieţuiesc grupuri de români, comunităţi româneşti. Din păcate! TRIBUNA ' ' ' - Deschiderea noului an universitar 1991-1992 Luni, 30 septembrie a.c. ora 10, în Sala Mare a Calei de Cultură a Sindicatelor a avut loc Festivitatea de deschidere a noului an universitar. La festivitate au participat ca invitaţi reprezentanţi ai Prefecturii Sibiu, ai Primăriei municipiului reşedinţă de judeţ, Comandantul Garnizoanei, reprezentanţi ai Direcţiei Sanitare, ai instituţiilor de cultură locale, ai diverselor partide şi formaţiuni politice, Mitropolitul Ardealului şi Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Sibiu, lectori universitari (reprezentanţi ai universităţilor franceze, germane şi americane, cadre universitare sibiene, studenţi ai Universităţii Sibiu. Acest an universitar aduce o pleiadă de noutăţi-eveniment la Sibiu, noutăţi pe care le notăm cu satisfacţie datorită implicaţiilor majore pe care au menirea să le aducă în viaţa universitarilor şi a studenţilor sibieni, a întregului peisaj cultural zonal. Facultatea de Teologie s-a incorporat Universităţii, cu un nr. total de 500 studenţi ai celor 3 secţii pe care le cuprinde astăzi — teologie pastorală, teologie — litere, teologie , asistenţă socială. Tot în cadrul Universităţii fiinţează cu începere de anul acesta cîteva secţii noi: Conducerea şi Organizarea Activităţii in Turism, Tehnologii şi Echipamente Neconvenţionale, Colegiul Tehnic cu secţiile de: Tehnologia Prelucrării Metalelor, Electrotehnică, Biblioteconomie şi Arhivistică. Anul acesta, Universitatea Sibiu îşi începe activitatea cu un nr. total de 145 cadre universitare, din care, peste 70 la sută sunt doctori sau doctoranzi. Numărul total al studenţilor şcolarizaţi este de 3136, din care 2090 studenţi la zi într-una din cele 5 facultăţi pe care le înglobează Universitatea: Inginerie, Ştiinţe, T.T.P.A., Medicină, Litere, Istorie şi Drept, Teologie. Cazarea integrală a studenţilor cuprinşi în acest an de învăţămînt a fost deja rezolvată prin bunăvoinţa Inspectoratului Judeţean de învăţămînt, Sibiul putîndu-se lăuda că este unul dintre puţinele centre universitare ale ţării (continuare în pag a II-a) A consemnat Monica UDREA Ajutoare pentru Teatrul din Sibiu In contextul acţiunilor de ajutorare a Teatrului de Stat din Sibiu, cea mai veche instituţie dramatică a României şi singura de acest profil sinistrată în urma revoluţiei din decembrie '89, se înscrie şi cea a cotidianului independent „TRIBUNA“. In urma apelului lansat de actorul Constantin Chiriac, consiliul de administraţie al Casei de Presă şi Editură „Tribuna" a contactat, prin intermediul d-nei dr. Adriana Popescu, cetăţean român cu reşedinţa în Suedia, şi a organizaţiei Jakobsbrevet cu sediul în Suedia, o serie de instituţii teatrale din Stockholm în scopul ajutorării teatrului sibian cu o serie de materiale absolut necesare desfăşurării activităţii, avind în vedere faptul că, în timpul revoluţiei, atelierele şi magaziile de costume şi recuzită au are. In urma unei convorbiri telefonice avută ieri dimineaţă cu doamna Adriana Popescu şi domnii Olf Sandmark şi Rolf Loff, generoşii iniţiatori şi susţinători ai acestei acţiuni, putem informa opinia publică că două trailere conţinind peste 3000 costume, materiale pentru costume, aparatură de scenă, piese şi materiale pentru decoruri etc, vor sosi astă seară sau în cursul zilei de inline la sediul teatrului sibian. Se cade a menţiona şi ajutorul acordat în efectuarea transportului de către Ambasada României la Stockholm. Suntem în măsură să-i mai informăm pe cititorii ziarului că, săptămâna viitoare, urmează să mai sosească un transport, iar în luna noiembrie se încearcă organizarea la Sibiu a unui simpozion internaţional cu participarea unor teatre suedeze şi a Institutului suedez. Deoarece în tematica simpozionului va fi inclusă şi problematica managementului tehnic, se intenţionează abordarea complexă a dotării tehnico-materiale şi, în perspectivă, a unei posibile contribuţii la construirea unui nou teatru la Sibiu. Aducem pe această cale mulţumirile noastre prietenilor suedezi pentru generoasele eforturi în slujba unui nobil ideal. TRIBUNA Anul CVn. nr. 473 Marți, 1 octombrie, 1991 4 pagini 3 lei Anunţ Important Potrivit prevederilor H.G. nr.464/1991 preţurile şi tarifele practicate la 30 septembrie 1991 de agenţii economici persoane juridice, indiferent de forma de proprietate a acestora, trebuie declarate şi înregistrate pînă la 5 octombrie 1991 la Serviciile de preţuri şi protecţia concurenţei din cadrul Direcţiei generale a controlului financiar de stat din judeţul Sibiu. Pentru realizarea acestei acţiuni au fost elaborate de către Ministerul Economiei şi Finanţelor — Departamentul pentru preţuri şi protecţia concurenţei — formulare unice pe Intreaga ţară pentru declararea şi înregistrarea preţurilor şi tarifelor practicate la data de 30 septembrie 1991. Agenţii economici găsesc afişate modelele de formulare după care vor face declararea şi înregistrarea preţurilor şi tarifelor şi pot primi lămuriri referitoare la modul de completare şi prezentare a acestora la sediul Serviciului de preţuri şi protecţia concurenţei din judeţul Sibiu, situat în municipiul Sibiu, strada Samuel Brukenthall, nr. 2, cam. 31, tel. 1 64 10. De reţinut, formulareletip (anexele) ce urmează a fi depuse se pot procura de la Agenţia de publicitate a ziarului „Tribuna“ strada dr. Ioan Raţiu nr. 7, începînd cu data de miercuri, 2 octombrie, a.c. Spre Europa, via Tadjikistan Noul periplu bucureştean al minerilor, care au declarat că au venit în capitală pentru a demonstra paşnic, dar nu şi-au uitat acasă bîtele şi răngile, s-a soldat cu un semisucces sau semieşec pentru toată lumea mai puţin pentru premier şi Frontul Salvării Naţionale. Observatorii, au văzut în aceste mişcări fila unui scenariu interpretat, fireşte, un chip diferit. Cea mai promptă reacţie în denunţarea lui au avut-o cotidienele tinerilor liberali şi al FSN. VIITORUL RO(continuare în* pag. a IlI-a) OBSERVATOR Guvernarea, minerii şi mineriada din perspectiva... trandafirului Incontestabil, noua ediţie a mineriadei a lăsat urme adinei pe eşicherul politic românesc. Consecinţele sînt de aşteptat să apară atît pe termen scurt, în balanţa puterii, cît şi pe termen lung — în perspectiva alegerilor legislative. Pînă atunci observatorii politici fac aprecieri adesea contradictorii, asupra cîştigurilor sau pierderilor trecute de acţiunea minerilor în contul diverselor partide politice. In pierdere vizibilă de teren şi viteză — spun multe voci care se pretind autorizate «— se află Frontul Salvării Naţionale, formaţiunea politică ce umilea, la urne, acum 16 luni, pe toţi ceilalţi adversari. Cum s-a recepţionat în F.S.N. şocul mineriadei, ce reconsiderări şi aliniamente strategice are în vedere „trandafirul”? Sunt curiozităţi legitime pe care a încercat să ni le risipească, la cererea sa, dl. ROMEO TRIFU, preşedintele F.S.N. Sibiu, la întoarcerea de la reuniunea de sîmbătă a Colegiului Director al F.S.N. al cărui membru este şi domnia sa. — Noi considerăm că mişcarea minerilor a fost absolut nejustificată. Aceasta reiese foarte clar din comunicatul semnat de preşedintele Iliescu şi de Miron Gosma: la pct. 3 se afirmă că minerilor le fuseseră integral satisfăcute doleanţele de către guvern, iar la pct. 5, unde se vorbeşte de responsabilitatea faţă de evenimente, se spune, într-un mod mai mult decât dubios, că răspunderea pentru toate daunele revine primului ministru şi Guvernului, datorită faptului că nu au satisfăcut cerinţele minerilor. Rezultă de aici, cit se poate de limpede şi convingător, ci „mişcarea minerilor” nu a fost o acţiune revendicativă, ci pur şi simplu un puci. Sine stă in spatele acestui puci, urmează să se descopere, eventual, sau să nu se descopere niciodată. Cert este că au existat foarte multe complicităţi şi că acest puci — care se pare că are la rădăcină extrema stingă — a găsit foarte categoric sprijin la extrema dreaptă. Nu este poate deloc surprinzător că, exact în momentul în care au demarat lucrările Congresului PNŢ-cd şi toată elita partidului se afla adunată în Bucureşti, ei bine, tocmai atunci s-au declanşat şi aceste evenimente. — Sînteţi doar pe teritoriul supoziţiilor. Mai interesant ar fi să auzim ce prog (continuare lu pag. a 3l-a)