Tribuna, octombrie-decembrie 1992 (Anul 108, nr. 727-786)

1992-10-01 / nr. 727

‘■■•amgpr. ICON mm.ft.mmf­m Bun venit prietenilor suedezi! Astăzi, soseşte la Sibiu grupul de artişti suedezi, ac­tori ai Teatrului Dramatic Regal din Stockholm şi mai tinerii lor colegi de la An­samblul „Shakespeare a ve­nit! Vii şi tu?“ Oaspeţii suedezi vor susţi­ne două spectacole pe scena Teatrului de Stat din Sibiu mitae, vineri, 2 octombrie şi poimîine, 3 octombrie, de la ora 19,30. Vineri dimineaţa, de la ora î1 şi sîmbătă dimineaţa de la ora 10, sub conducerea regizoarei Donna Feuer, acto­rii suedezi şi copii din şcoli sibiene, care studiază limba engleză, vor „întocmi“ îm­preună, ad hoc, un spectacol Shakespeare... O veste bună pentru acei d­oi d du­mneavoastră care nu au reuşit să-şi procure bilete pentru cele două spectacole de vineri şi sîmbătă seara. Simbătă, 3 octombrie, ora 16 — dacă timpul o va permi­te — actorii suedezi şi poeţi prezenţi la Festivalul de poe­zie de la Sibiu vor prezenta un spectacol inedit în curtea Muzeului de Istorie (Primă­ria Veche). La acest specta­col intrarea este gratuită. Bun venit prietenilor sue­dezi! Welc me dear sweedish friends! cue­, corner Şomajli! — evoluţii, bibii !a zi O temă din păcate mereu (mai) în actualitate este cea a şomajului. Acesta este fla­gelul numărul unu al ţârii. Nu este deci nimic plictisitor dacă ne întrebăm, din nou, cum stăm cu şomajul în ju­­­deţ? Dl. Nicolae Tatu, direc­torul Direcţiei pentru proble­me de muncă şi protecţie so­cială Sibiu ne-a furnizat ur­mătoarele date: Judeţul Sibiu, a cărui popu­laţie după recensămîntul din 1992 numără 452 820 lo­cuitori, înregistrează la fine­le lunii septembrie a.c. ' un (Continuare în pag. a IV-a) Ion SORESCU ositscaca txsessttn *KU»jsa frtgrasaäai -witw Luke's business world în pagina a IlI-a culturală Teatru Teatrul de Stat Sibiu pre­zintă joi, 1 octombrie 1992, ora 19, spectacolul cu piesa „Arta comediei“ şi duminică, 4 octombrie, ora 19, „Deca­meronul“, în regia lui Iulian Vişa. Bitelete se pot procu­ra de la Agenţia teatrală în­tre orele 10—16. Antl­eum, nr. 727 Joi, 1 octombrie 1992 Calculul probabilităţilor Politologii au acum, slavă Domnului, pîine de mîncat în România... Rezultatele alegerilor oferă, fără doar şi poa­te, un cîmp larg de analiză şi speculaţii dintre cele mai di­verse. Două ni se par, pînă una-alta, întrebările cele mai interesante: cine va alcătui guvernul şi ce „culoare“ va a­­vea acesta? Cine va cîştiga turul 2 al prezidenţialelor? Prima chestiune are în vedere reprezentarea partidelor în parlament. O constatare evidentă: „pragul“ electoral de 3 la sută a simplificat nesperat de mult eşichierul politic par­lamentar reducînd, se pare, la 7 numărul combatanților Intre aceştia se va da lupta pentru formarea guvernului. Dar este clar că jocul alianțelor politice de stînga sau de dreapta, oricît­ de savant ar fi dirijat, nu poate avea ca rezultat decît o majoritate extrem de fragilă în Par­lament. Concluzia? Cele două coaliţii ce par să se con­tureze (CDR-IUDMR-I-FSN pe de o parte, FDSN+PUNR PRM-IPDAR — pe de altă parte) vor trebui să gă­sească mijloacele de a convieţui (fără ură şi fără răzbunare — vorba unui candidat). Va fi un echilibru delicat pe plan legislativ, dar absolut nece­sar pentru liniştea în care trebuie să gîndim şi să înfăp­tuim reforma. Dacă regulile elementare ale acestui echilibru nu vor fi respectate şi una sau alta din forţe va începe din nou presiunile, revendică­rile, etichetările şi politica de stradă, atunci şansele de re­dresare a ţării vor fi considerabil compromise, iar noi vom reuşi cel mult să demonstrăm lumii că sîntem o ţară ne­­guvernabilă. Regulile elementare ale democraţiei cer ca armele politicii să nu mai zăngăne după ce soarta bătă­liei s-a decis în luptă dreaptă. Americanii fac politică doar o dată la 4 ani, atunci cînd îşi aleg preşedintele. După aceea nu-i mai interesează decît cîştigul, munca şi vorbesc, ele­gant, de „preşedintele NOSTRU ..Vom învăţa, vreodată,­­şi noi ceva din asta? Cit priveşte pronosticul asupra celui de-al doilea tur a! alegerilor prezidenţiale, aici analizele credem că trebuie să aibă în vedere din ce medii politice îşi vor mai putea re­cruta noi alegători cei doi candidaţi rămaşi în competiţie, acceptînd ideea că cei ce i-au votat prima oară, îi vor vota şi a doua. Considerînd Convenţia Democratică şi UDMR-ul ca fiind aproape integral loiale lui Constantinescu, iar FDSN lui Iliescu, rămîne de cîntărit spre cine îşi vor îndrep­ta voturile simpatizanţii altor partide care la primul tur au optat pentru alţi „prezidenţiabili“ decît cei doi aflaţi acum în cursă. Aceste potenţiale rezerve electorale ar fi de circa 35 de procente din simpatizanţii Partidului România Mare, 25 de procente din cei ai PDAR, aproape 50 de procente la MER circa 30 procente din PNL, 40 de procente din membrii Partidului Republican şi chiar vreo 20 de procente din FSN Credem că vor decide mai curînd afinităţile politice perso­nale decît „cuvîntul de ordine“ dat de vreunul sau altul din liderii de partid. Şi mai credem că, acceptînd acest crite­riu, prima şansă revine d-lui Iliescu. Rămîne însă de văzut ca s-ar mai putea petrece în aceste ultime zece zile pentru că, să nu uităm, o imensă masă de oameni, hipersensibili­­zată politic, poate scăpa de sub control la orice şoc emoţio­nal. Va mai fi oare timp pentru mari lovituri şi surprize de proporţii? TRIBUN EDITORIALUL 7 ,8. L.­­E !! Jumătatea plină sau răul cel mic înainte de a încerca alte­ consideraţii pe marginea sur­prinzătoarelor rezultate ale scrutinului de la 27 septem­brie, să facem, potrivit unui mai vechi obicei, o trecere în revistă a reacţiilor de pre­să la eveniment, spre edifi­carea cititorului asupra mo­dului în care a fost receptat el de diferite orientări poli­tice. Aşa cum era de aşteptat, ziarul proprezidenţial de mic tiraj, „Dimineaţa“, a exultat, exclamînd în titluri: ..Ion Iliescu — virtual PREŞEDIN­TE! FDSN — cel mai puter­nic partid din ţară!" Cotidia­nul cotrocenilor mai face cal­cule empirice după care, con­trar chiar sondajelor celor mai favorabile lui Ion Iliescu, acesta ar fi cîştigat şi în Bu­cureşti, cu 51 la sută din vo­turi, faţă de 31 la sută pen­tru Emil Constantinescu. Edi- Cine ne va comduce­ torialul, tern ca aproape în­totdeauna în acest ziar, con­sidera că „au învins logica şi bunul simţ“ şi produce o sur­prinzătoare propunere . Con­venţiei Democratice, sfătuită să renunţe la orgoliu, de a colabora în cadrul unui gu­vern de uniune naţională, ca­re ar mai asocia coaliţiei e­­lectorale a opoziţiei, în afa­ră, fireşte de învingătorul FDSN, şi alte forţe calificate antidemocratice de „prietenii“ lui Corneliu Coposu, printre care PDAR şi PUNR. „Vremea“ lui Adrian Pău­­nescu, care a scos şi o edi­ţie specială dedicată „mare­lui scandal al tentativei de fraudă electorală comisă de ROMANIA LIBERA“, motiv pentru care a fost acuzat de încălcare a interdicţiei de campanie electorală, îşi ti­trează prima pagină „Ţara a hotărît să lucreze cu amin­­două mande, dar inima bate în sting..­. în nelipsitul său editorial,, poetul publicist ea­(Continuare în pag a IV-ai OBSERVATOR Cel mai mare festival de poezie din turn2 După cum am mai anun­ţat prin ziarul nostru, în pe­rioada 1—7 octombrie va a­­vea loc la Sibiu cea de a XIV-a ediţie a Festivalului European de Poezie cu tema :Europa şi Americile — o viziune poetică*. Organizato­rul acestei prestigioase ma­nifestări culturale, ,ce are loc pentru prima dată în Româ­nia, este Centrul European de Poezie şi Dialog Cultural Est-Vest „Constantin Noica“ din Sibiu, sub patronajul Co­misiei pentru cultură a Par­lamentului European, cu spri­jinul Uniunii Scriitorilor, Fundaţiei Europene pentru Cultură, Ministerului Cul­turii din România, Ambasa­dei Statelor Unite ale Ame­rica la Bucureşti, Central Mîine se deschide Id Sibiu East Publishing Proiect, Mi­nisterului Comunităţii Fla­mande, direcţia Artelor, Lo­teriei Naţionale din Belgia, Casei Americii Latine (Bru­xelles), Fundaţiei SWED­­ROM-AID din Suedia, Consi­liului judeţean, Prefecturii, Pr­i­mă­r­iei, Inspectoratului pentru Cultură, Universitat Mitropoliei Ortodoxe a Ar­dealului, Crişanei şi Mara­mureşului, Muzeului Beu­kent­hal, Muzeului Civiliza­ţiei Populare ASTRA, T­­ut­u­­lui de Stat şi Cercului Mi­litar din Sibiu. Despre această manifesta­re, despre programul concret de desfăşurare a ei, poeţii Eugene Van Itterbeck din Belgia şi Ion Mircea, redac­torul şef al revistei „Transi”­(Continuare în pag a II-a) Ion Onuc NEMEŞ

Next