Tribuna, octombrie-decembrie 1992 (Anul 108, nr. 727-786)
1992-10-24 / nr. 744
Credite pentru utilaje agricole După cum ne informează dl. Dumitru Băzărea, directorul Sucursalei Sibiu a Băncii Agricole S.A., pentru punerea în aplicare a Hotărîrii Guvernului nr. 653/1992, sucursala a primit de la Banca Agricolă o primă tranșă de 70 milioane lei. Reamintim că această hotărîre prevede acordarea de credite cu dobindă de 15 la sută pentru cumpărarea de tractoare şi utilaje agricole de către producători agricoli individuali, asociaţii sau societăţi comerciale agricole. Creditele se acordă pe o perioadă de maximum 6 ani, dar sumele nu se dau în numerar solicitanţilor, ci se virează direct producătorului de utilaje. Important de reţinut este că garanţiile pentru primirea acestor credite se constituie astfel: 50 la sută din valoarea utilajelor cumpărate, iar restul de 50 la sută din bunuri imobile şi mobile ale solicitantului de credit. Pentru obţinerea acestor credite, ca şi pentru alte operaţiuni bancare, doritorii din judeţ nu trebuie să se deplaseze la Sibiu, întrucît Sucursala are filială la Mediaş şi agenţii la Agnita, Avrig, Dumbrăveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului şi Sălişte. (N.A.). EDITORIALUL ZILEI Semne bune şi semne pe întrebare Recunoscută, aproape unanim, ca singura modalitate de stabilizare, progres economic şi bunăstare reforma rămîne, totuşi, subiectul cel mai aprig discutat, cu luări de poziţie contradictorii, cu exacerbarea sau minimalizarea costurilor sociale şi efectelor secundare, cu abordări diferite privind ritmul şi etapele şi, nu de puţine ori, cu încercări de denaturare a fondului prin dilatarea voită a unor efecte nu uşor de suportat în plan social. In acest cadru, un punct de sprijin pentru o obiectivă judecată de valoare o reprezintă situaţia statistică pe luna septembrie, prezentată membrilor cabinetului, miercuri, de către primul ministru, Theodor Stolojan. Din analiza, chiar şi foarte sumară a acesteia, se desprind cîtevaelemente care probează faptul că mecanismele reformei încep să funcţioneze şi să dea roade chiar dacă pentru moment acestea pot fi considerate modeste. Astfel excedentul balanţei comerciale pe luna septembrie este de 60 de milioane de dolari în loc de 22 de milioane cît se estimase. în acest mod, soldul balanţei comerciale se ridică la 560 milioane de dolari, faţă de 1 miliard cît înregistra anul trecut. Este evident că sistemul aplicat favorizează şi stimulează exportul în condiţiile în care importul este doar cu două-trei procente mai mic. Un alt element pozitiv îl constituie creşterea producţiei industriale pe fiecare lună cu peste 8 la sută, în timp ce preţurile la bunurile de consum au crescut cu 10,1 la sută iar salariile cu 17,7 la sută, prin atribuirea anticipată a compensaţiilor între produsele subvenţionate — aflate deci în continuare sub controlul Guvernului — au fost enumerate untul, laptele, pîinea, energia, combustibilul pentru încălzit, transportul. Dar paşii pe drumul reformei nu sunt deloc uşori. După cum nu este uşor să combaţi şi mentalităţi care au, uneori, caracter antinaţional. Aşa după cum sublinia primul ministru, întrucît restul societăţii plăteşte pentru exportatori, aceştia trebuie să fie corecţi faţă de societate. Trebuie curmată practica de acceptare a neplăţii datoriilor ori a ţinerii disponibilităţilor valutare în străinătate. împotriva unor astfel de atitudini şi manifestări trebuie acţionat fără nici o toleranţă. în caz contrar, sistemul care a început să dea roade va fi distrus. Iată, deci, obiectiv judecind, semne bune cărora li se pot adăuga curînd altele. Cu condiţia de a privi reforma şi cerinţele ei în ansamblu şi nu numai pe „felia" care ne interesează sau ne doare. Aşa cum probabil o vor face unii dintre noi vizavi de scumpirea benzinei şi motorinei începînd de joi dimineaţă, refuzînd să privească acest demers ca o consecinţă a neacoperirii cheltuielilor unităţilor producătoare. Chiar dacă asupra momentului şi a cîtorva aspecte pot persista semne de întrebare. Mai ales asupra transparenței vizavi de adoptarea unei astfel de decizii Oricum, un lucru trebuie să ne fie clar. Singura cale benefică de urmat este cea a reformei. Viitorul Guvern va trebui să-i regleze pulsul și înaintarea cît mai aproape de optim. Să recunoaştem că nu este o treabă deloc uşoară. TRIBUNA Anul CVIII Nr. 744 Sîmbătă, 24 octombrie 1992 8 pagini 10 lei "agenţia NAŢIONALĂ pentru privatizare şi"1 I DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERILOR MICI Şl MIJLOCII A IM cm (Nl^r^ Că au rămas numai zile calendaristice pînă la încheierea distribuirii carnetelor , cu CERTIFICATE DE PROPRIETATE, ATENŢIE Cetăţenii români, cu domiciliul în România, care au împlinit 8 ani pînă la 31 decembrie 1990 și care nu și-au ridicat carnetul cu certificate de proprietate pînă la 27 noiembrie 1992, pierd acest drept prevăzut în Legeaprivatizării societăților comerciale nr.58/1991. - 1783 -1 INIŢIATIVA „35 - proiect inedit la Sibiu Zilele trecute, la sediul Muzeului Civilizaţiei Populare „Astra“ a avut loc o întîlnire între membrii organizaţiei franceze „35“ şi reprezentanţii muzeului şi ai montanologiei sibiene. M .Marca „35“ grupează un număr de 70 de comune din departamentul francez Iile şi întreţine relaţii social-economice şi de prietenie cu comunele judeţului nostru. La început, organizaţia franceză a avut ca scop ajutorarea unua(continuare în pag. a II-a) A consemnat M. UDREA I Iniversitatea, nentru dv.: inaugurarea Bibiiotecii Britanica Miercuri, in sala Senatului Universităţii, s-a des- ■ făşurat festivitatea inaugu-I rării Bibliotecii Britanice la Sibiu. Momentul inaugural a fost onorat de pre-I I I I I I I I zenţe ilustre: conducerea Universităţii şi ale facultăţilor, dl. Claus Henning, ataşatul cultural al Ambasadei Marii Britanii la Bucureşti, directorul Consiliului Britanic (Brittish Council), d-na Gabriela uiversitare şi liceale, studenţi, elevi. S-au rostit alocuţiuni încărcate de bucuria acestei realizări deosebite (Sibiul este primul centru universitar din România în care Brittish Council şi Brittish Library deschid Biblioteci Britanice, vor urma Iaşul şi Clujul ş.a., apoi, din cîte am aflat de la oaspeţii englezi). S-a dat glas mulţumirii adresate oaspeţilor englezi şi, îndeosebi, omului a cărui inimă bate intens pentru Sibiu — dl. Claus Henning — adeuacontinuare în pag a îla) Victor DOMŞA Massaci, directoarea Bibliotecii Britanice din Bucu■ reşti, dl. ing. Romeo Tri-fu, preşedintele Consiliului judeţean, lectori englezi şi am°ricani ce predau la ■ Sibiu, cadre didactice, Dl. Claus HENNING adresînd celor prezenţi şi tuturor sibienilor chemarea de a face cunoş- tinţă cu una din marile culturi ale contemporaneităţii — cultura britanică, cultura limbii in care şi-a scris opera titanul numit SHAKESPEARE. Info: Andrei BUTA „în Parlament voi încerca să promovez interesele judeţului“ — Afirmă dl. deputat Gavril DEJEU, preşedintele Convenţiei Democratice din judeţul Sibiu şi al P.N.Ţ.C.D., filiala Sibiu — — D-le deputat, pentru început, v-am ruga să vă expuneţi opinia referitoare la recentele alegeri. — Sibiul este judeţul cu o populaţie constantă şi un nivel civic ridicat, care, în comparaţie cu restul judeţelor ţării, se si- tuează la un înalt nivelde gîndire şi apreciere politică. Ne putem mîndri cu elec- _____ toratul pe care îl avem. Profit de această ocazie pentru a transmite mesajul meu de mulţumire electoratului, tuturor celor implicaţi în organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Atît la nivelul Circumscripţiei electorale, cît şi al secţiilor de votare din judeţ, Convenţia Democratică s-au bucurat de atenţia cuvenită şi s-a colaborat în bune condiţii cu responsabilii tehnici răspunzători de organizarea alegerilor, cu membrii biroului electoral judeţean. Cu mici excepţii, fără a influenţa rezultatele, procesul electoral s-a desfăşurat în condiţii optime. Totuşi, alegerile parlamentare din 27 septembrie au constituit şi constituie încă un semn de întrebare pentru noi, respectiv numărul extrem de mare _________ de alegători care s-au prezentat pe listele speciale, precum şi numărul mare de voturi nule (peste 10 la sută la Camera Deputaţilor), ceea ce la nivelul electoratului sibian nu este explicabil. — Ca deputat, ce vă propuneţi să întreprindeţi în noua legislatură parlamentară? — în calitate de deputat al Convenţiei Democratice vot (continuare în pag. a II-a) Dumitru MANIŢIU Parlamentari sibieni se destăinuie Mediaş — 725 Plastică medieşeană: modalităţi de asumare a spaţiului Muzeul Municipal Mediaş a cunoscut bucuria de a găzdui expoziţia jubiliară de arte vizuale dedicată aniversării a 725 de ani de la atestarea documentară a oraşului, precum şi expoziţia personală „LUCRURILE“ a pictoriţei ROMELA BOLTOR Au expus: Gerda Auner, Olimpiu Avram, Ioan Băcilă, Nicolae Beleanu, Benyi Andrei, Francisc Berecz, Romelia Boitor, Bögözi Alexandru, Emil Caba, VictorCaba, Marius Cioban, Cornel Cociorva, Ioan Constantinescu, Mana Cociş, Iosif Crişan, Filip Deoancă, Dumitru Dumbrăveanu, Petru Dumbrăveanu, Jakab Arpad, Konradt Hermann, Hermann Hans, Gheorghe Limbășan, Pavel Majoran, Monea Nd.Ro, Emil Murenu, Nicolaus Wolfgang, Orendt Aurelia, Ovidii Paulescu, Marcela Părăian, Viorel Puschanu, Vasile Popescu, Emil Popa, Gheorghe Rusu, Salmen Andrei, Szász Fülöp Ghorghe, Ioan Sarlea, Sesulka Rudolf, Schallerus Trade. Ujj (Continuare în Cap a Ti-ai George MANOLACHE I amn,.. . i?n pc Hna a IV-ai pusssssa i ‘ I CALEIDOSCOPI !