Tribuna, octombrie-decembrie 1992 (Anul 108, nr. 727-786)

1992-10-24 / nr. 744

Credite pentru utilaje agricole După cum ne informea­ză dl. Dumitru Băzărea, directorul Sucursalei Sibiu a Băncii Agricole S.A., pentru punerea în aplica­re a Hotărîrii Guvernului nr. 653/1992, sucursala a primit de la Banca Agri­colă o primă tranșă de 70 milioane lei. Reamintim că această hotărîre pre­vede acordarea de credite cu dobindă de 15 la sută pentru cumpărarea de trac­toare şi utilaje agricole de către producători agricoli individuali, asociaţii sau societăţi comerciale agri­cole. Creditele se acordă pe o perioadă de maxi­mum 6 ani, dar sumele nu se dau în numerar solici­tanţilor, ci se virează di­rect producătorului de uti­laje. Important de reţinut es­te că garanţiile pentru pri­mirea acestor credite se constituie astfel: 50 la su­tă din valoarea utilajelor cumpărate, iar restul de 50 la sută din bunuri imo­bile şi mobile ale solici­tantului de credit. Pentru obţinerea acestor credite, ca şi pentru alte opera­ţiuni bancare, doritorii din judeţ nu trebuie să se deplaseze la Sibiu, în­­trucît Sucursala are filială la Mediaş şi agenţii la Ag­nita, Avrig, Dumbrăveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului şi Sălişte. (N.A.). EDITORIALUL ZILEI Semne bune şi semne pe întrebare Recunoscută, aproape unanim, ca singura modalitate de stabilizare, progres economic şi bunăstare reforma rămîne, totuşi, subiectul cel mai aprig discutat, cu luări de poziţie contradictorii, cu exacerbarea sau minimalizarea costurilor sociale şi efectelor secundare, cu abordări diferite privind ritmul şi etapele şi, nu de puţine ori, cu încercări de de­naturare a fondului prin dilatarea voită a unor efecte nu uşor de suportat în plan social. In acest cadru, un punct de sprijin pentru o obiectivă judecată de valoare o reprezintă situaţia statistică pe luna septembrie, prezentată membrilor cabinetului, miercuri, de către primul ministru, Theodor Stolojan. Din analiza, chiar şi foarte sumară a acesteia, se desprind cîteva­­elemente care probează faptul că mecanismele reformei încep să func­ţioneze şi să dea roade chiar dacă pentru moment acestea pot fi considerate modeste. Astfel excedentul balanţei comerciale pe luna septembrie este de 60 de milioane de dolari în loc de 22 de milioane cît se estimase. în acest mod, soldul balanţei comerciale se ridică la 560 milioane de dolari, faţă de 1 miliard cît înre­gistra anul trecut. Este evident că sistemul aplicat favori­zează şi stimulează exportul în condiţiile în care importul este doar cu două-trei procente mai mic. Un alt element pozitiv îl constituie creşterea producţiei industriale pe fie­care lună cu peste 8 la sută, în timp ce preţurile la bunu­rile de consum au crescut cu 10,1 la sută iar salariile cu 17,7 la sută, prin atribuirea anticipată a compensaţiilor­ în­tre produsele subvenţionate — aflate deci în continuare sub controlul Guvernului — au fost enumerate untul, lap­tele, pîinea, energia, combustibilul pentru încălzit, trans­portul. Dar paşii pe drumul reformei nu sunt deloc uşori. După cum nu este uşor să combaţi şi mentalităţi care au, uneori, caracter antinaţional. Aşa după cum sublinia primul mi­nistru, întrucît restul societăţii plăteşte pentru exportatori, aceştia trebuie să fie corecţi faţă de societate. Trebuie curmată practica de acceptare a neplăţii datoriilor ori a ţinerii disponibilită­ţilor valutare în străinătate. împotriva unor astfel de atitudini şi manifestări trebuie acţionat fără nici o toleranţă. în caz contrar, sistemul care a început să dea roade va fi distrus. Iată, deci, obiectiv judecind, semne bune cărora li se pot adăuga curînd altele. Cu condiţia de a privi reforma şi cerinţele ei în ansamblu şi nu numai pe „felia" care ne interesează sau ne doare. Aşa cum probabil o vor face unii dintre noi vizavi de scumpirea benzinei şi motorinei înce­­pînd de joi dimineaţă, refuzînd să privească acest demers ca o consecinţă a neacoperirii cheltuielilor unităţilor pro­ducătoare. Chiar dacă asupra momentului şi a cîtorva as­pecte pot persista semne de întrebare. Mai ales asupra transparenței vizavi de adoptarea unei astfel de decizii Oricum, un lucru trebuie să ne fie clar. Singura cale be­nefică de urmat este cea a reformei. Viitorul Guvern va trebui să-i regleze pulsul și înaintarea cît mai aproape de optim.­­ Să recunoaştem că nu este o treabă deloc uşoară. TRIBUNA Anul CVIII Nr. 744 Sîmbătă, 24 octombrie 1992 8 pagini 10 lei ­"agenţia NAŢIONALĂ pentru privatizare şi"1 I DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERILOR MICI Şl MIJLOCII A IM cm (Nl^r^ Că au rămas numai zile calendaris­tice pînă la încheierea distribuirii carnetelor , cu CERTIFICATE DE PROPRIETATE, A­TENŢIE Cetăţenii români, cu domiciliul în România, care au împlinit­­ 8 ani pînă la 31 decembrie 1990 și care nu și-au ridicat carnetul cu certificate de proprietate pînă la 27 noiembrie 1992, pierd acest drept prevăzut în Legea­­privatizării societăților comerciale nr.58/1991. - 1783 -1 INIŢIATIVA „35 - proiect inedit la Sibiu Zilele trecute, la sediul Mu­zeului Civilizaţiei Populare „Astra“ a avut loc o întîl­­nire între membrii organiza­ţiei franceze „35“ şi repre­zentanţii muzeului şi ai mon­­tanologiei sibiene. M .Marca „35“ grupează un număr de 70 de comune din departamentul francez Iile şi întreţine relaţii social-econo­­mice şi de prietenie cu comu­nele judeţului nostru. La în­ceput, organizaţia franceză a avut ca scop ajutorarea unua­(continuare în pag. a II-a) A consemnat M. UDREA I Iniversitatea, n­entru d­v.:­­ inaugurarea Bibiiotecii Britanica Miercuri, in sala Sena­tului Universităţii, s-a des- ■ făşurat festivitatea inaugu-I rării Bibliotecii Britanice la Sibiu. Momentul inau­gural a fost onorat de pre-I I I I I I I I zenţe ilustre: conducerea Universităţii şi ale facultă­ţilor, dl. Claus Henning, ataşatul cultural al Am­basadei Marii Britanii la Bucureşti, directorul Con­siliului Britanic (Brittish Council), d-na Gabriela uiversitare şi liceale, stu­denţi, elevi. S-au rostit a­­locuţiuni încărcate de bu­curia acestei realizări deo­sebite (Sibiul este primul centru universitar din Ro­mânia în care Brittish Council şi Brittish Library deschid Biblioteci Britani­ce, vor urma Iaşul şi Clu­jul ş.a., apoi, din cîte am aflat de la oaspeţii en­glezi). S-a dat glas mulţu­mirii adresate oaspeţilor englezi şi, îndeosebi, omu­lui a cărui inimă bate in­tens pentru Sibiu — dl. Claus Henning — adeua­continuare în pag a îl­a) Victor DOMŞA Massaci, directoarea Biblio­tecii Britanice din Bucu­­■ reşti, dl. ing. Romeo Tri-­­fu, preşedintele Consiliu­lui judeţean, lectori englezi şi am°ricani ce predau la ■ Sibiu, cadre didactice,­­­ Dl. Claus HENNING adresînd celor prezenţi şi tuturor sibienilor chemarea de a face cunoş-­­ tinţă cu una din marile culturi ale contemporaneităţii — cultura britanică, cultura limbii in­­ care şi-a scris opera titanul numit SHAKESPEARE. I­nfo: Andrei BUTA „în Parlament voi încerca să promovez interesele judeţului“ — Afirmă dl. deputat Gavril DEJEU, preşedintele Conven­ţiei Democratice din judeţul Sibiu şi al P.N.Ţ.­C.D., filiala Sibiu — — D-le deputat, pentru în­ceput, v-am ruga să vă expu­neţi opinia referitoare la re­centele alegeri. — Sibiul este judeţul cu o populaţie constantă şi un ni­vel civic ridicat, care, în comparaţie cu restul judeţe­lor ţării, se si-­­ tuează la un înalt nivel­­de gîndire şi apre­ciere politică. Ne putem mîndri cu elec- _____ toratul pe care­­ îl avem. Profit de această o­­cazie pentru a transmite me­sajul meu de mulţumire e­­lectoratului, tuturor celor im­plicaţi în organizarea şi des­făşurarea alegerilor. Atît la nivelul Circumscripţiei elec­torale, cît şi al secţiilor de vo­tare din judeţ, Convenţia De­mocratică s-au bucurat de a­­tenţia cuvenită şi s-a colabo­rat în bune condiţii cu res­ponsabilii tehnici răspunză­tori de organizarea alegerilor, cu membrii biroului electoral judeţean. Cu mici excepţii, fără a in­fluenţa rezultatele, procesul electoral s-a desfăşurat în condiţii optime. Totuşi, ale­gerile parlamentare din 27 septembrie au constituit şi constituie încă un semn de întrebare pen­tru noi, respec­tiv numărul ex­trem de mare _________ de alegători ca­re s-au prezen­tat pe listele speciale, precum şi numărul mare de voturi nule (peste 10 la sută la Ca­mera Deputaţilor), ceea ce la nivelul electoratului sibian nu este explicabil. — Ca deputat, ce vă pro­puneţi să întreprindeţi în no­ua legislatură parlamentară? — în calitate de deputat al Convenţiei Democratice vot (continuare în pag. a II-a) Dumitru MANIŢIU Parlamentari sibieni se destăinuie Mediaş — 725 Plastică medieşeană: modalităţi de asumare a spaţiului Muzeul Municipal Mediaş a cunoscut bucuria de a găzdui expoziţia jubiliară de arte vi­zuale dedicată aniversării a 725 de ani de la atestarea do­cumentară a oraşului, precum şi expoziţia personală „LU­CRURILE“ a pictoriţei RO­­MELA BOLTOR Au expus: Gerda Auner, Olimpiu Avram, Ioan Băcilă, Nicolae Beleanu, Benyi An­drei, Francisc Berecz, Rome­­lia Boitor, Bögözi Alexandru, Emil Caba, Victor­­Caba, Ma­rius Cioban, Cornel Cociorva, Ioan Constantinescu, Mana Cociş, Iosif Crişan, Filip De­­oancă, Dumitru Dumbrăvea­­nu, Petru Dumbrăveanu, Ja­kab Arpad, Konradt Hermann, Hermann Hans, Gheorghe Limbășan, Pavel Majoran, Monea N­d.Ro, Emil Murenu, Nicolaus Wolfgang, Orendt Aurelia, Ovidii Paulescu, Marcela Părăian, Viorel Pusc­­hanu, Vasile Popescu, Emil Popa, Gheorghe Rusu, Salmen Andrei, Szász Fülöp Gh­or­­ghe, Ioan Sarlea, Sesulka Ru­dolf, Schallerus Trade. Ujj (Continuare în Cap a Ti-ai George MANOLACHE I am­n,.. . i?n pc Hna a IV-ai pusssssa i ‘ I CALEIDOSCOP­I !

Next