Tribuna, aprilie-iunie 1993 (Anul 109, nr. 853-921)

1993-06-10 / nr. 907

OTIDIAN INDEPENDENT DIN JUDEŢUL SIBIU Anul CIX, nr. 907 Joi, 10 iunie 1993 4 pagini, 25 lei I Dl. Max van der Stoel, înaltul Comisar pentru problemele minorităţilor din cadrul CSCE a vizitat de curând România, la invi­taţia guvernului român. La sfârşitul săptămânii trecute dl. Stoel s-a aflat în Sibiu unde a avut întâlniri cu reprezentanţi ai Forumului Democrat al Germanilor, ai UDMR şi ai Primăriei sibiene. în timp ce unele state - în care unor categorii masive de cetăţeni li se refuză chiar şi dreptul la vot pentru faptul că fac parte din altă etnie - sunt primite cu aplauze în Consiliul Europei, România con­tinuă să fie ţinută sub presiunea artificială dar puternică a rezolvării (chipurile) a pro­blemelor minorităţilor. Şi nu se face trimitere la toţi cetăţenii ţării de alte etnii, ci - cu o obstrucţie demnă de o cauză mai bună - la cei maghiari, în special, şi mai nou la romi. Această stare de fapt nu este deloc întâm­plătoare, cu toate că pe diverse căi se încearcă acreditarea ideii de sprijinire a României în excluderea unei atitudini nedrepte sau chiar extremiste faţă de maghiari şi romi, în spe­cial. Ideea a chiar prins­­ în unele părţi ale ţării folosindu-se inclusiv diversiunea de a trans­fera lucrurile în sfera unor dete­riorate relaţii interumane provenind din fapte şi acte con­damnate de către istorie. Diversiune evidentă, deoarece problema principală constă în încercarea făţişă, de mult timp, de a rupe Transilvania de la trupul patriei. Ne-am reamintit de toate acestea urmărind alergia efectivă pe care Parlamentul ungar o are faţă de consemnarea, în documente oficiale, a lipsei pretenţiilor teritoriale, dar şi de foarte desele luări de poziţii pe tema situaţiei minorităţilor din România, aparţinând unor înalţi funcţionari ai unor organisme internaţionale, precum şi ofi­cialităţilor maghiare. Ultimele exemple? înaltul Comisar C.S.C.E. pentru mi­norităţi naţionale - constatând unele progrese înregistrate - nu a ezitat să ne “certe” pentru modul în care ne ocupăm de problemele maghiarilor şi romilor. Nu intrăm în amănunte. Reţinem faptul doar că vizita înaltului Comisar şi declaraţiile sale intervin la foarte puţin timp după ce ministrul de externe maghiar a declarat că România şi Ungaria privesc în mod diametral opus rezolvarea pro­blemelor dintre ele. Depinde de unde priveşti şi mai ales cu ce ochelari. Oricum, mai în glumă, mai în serios, se pare că anumite minorităţi de la noi sunt nerăbdătoare de a primi ineditul statut de minorităţi... majore. Trăiască democraţia! TRIBUNA ! Punct final în campania agricolă de... primăvară! Deunăzi, de la Prefectura judeţului, am aflat proporţiile în care au fost finalizate princi­palele lucrări din campania agri­colă din primăvara acestui an. lata­le: * arături pentru însămânţări de primăvară - 100% * însămânţări totale - 89% * fertilizări cu îngrășăminte chimice la culturi de primăvară - 16% * erbicidări - 77%. Ei, asta- i situația! Numai de n-ar mai da grindina, ca să prăpădească cul­turile, aşa cum sunt şi câte sunt... TURNEU în această săptămână, orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat din Sibiu efectuează un turneu în Franța. La pupitrul orchestrei se află dirijorul francez Roberto Girolami. Fest de od marelimghite pe politiic L. (T) într-o societate în care moralitatea este ultimul dintre edificii, corupţia este ridicată - vai! - la nivel de principiu şi mijloc de realizare a scopului. Din păcate, “Virusul corupţiei” a proliferat alarmant, mai mult ca oricând, după evenimentele din decembrie 1989, desigur pe fondul unui favorizat “vid legisla­tiv”. Cunoscutul, mult hulitul şi mult incriminatul “triumvirat” P.C.R. (Pile- Cunoştinţe-Relaţii) a creat neaştep­tat de mulţi prozeliţi! în zadar se tot proclamă necesarul­­ “război” împotriva corupţiei! Nimeni nu mişcă nici un deget. Vorba m­rarelui Eminescu: “Peştele cel mare îl înghite pe cel mic, peştele cel mic nu-l înghite pe cel mare, şi viaţa merge înainte”. Totuşi, până când?! în cele ce urmează, vă prezentăm, stimaţi cititori, un “caz tipic” - ca sa zicem aşa... Reproducem cele mai importante pasaje dintr-un amplu memoriu încredinţat redacţiei de dl. ing. Ilie Făgeţan, domiciliat în Sibiu, str. Goethe nr. 19. ... “La mijlocul lunii noiembrie 1992, în decurs de aproximativ o săptămână, în mare grabă, în grădina imobilului de pe str. Goethe nr. 21, a fost amenajat un atelier auto, de către cetăţeanul Gritu Gheorghe, care locuieşte în str. V. Alecsandri nr. 18, patron al firmei de taximetre NEGOIU. Acesta, prin abuz şi bani, s-a mutat, în 1982, de la bloc într-o casă rămasă liberă prin plecări, de pe str. V. Alecsandri nr. 18, cu ajutorul unor vecini cu funcţii de răspundere la municipiu şi judeţ. în 1984 reuşeşte să se extindă, cu ajutorul aceloraşi mijloace, în grădina imobilului de pe str. Goethe nr. 21,­­al cărui proprietar, Jannek Werner, avea nevoie de bani şi de intervenţii pentru a pleca, în timp scurt, în RFG), unde intenţiona să construiască un atelier auto şi coteţe pentru animale. în urma sesizărilor pe care le-am făcut, până la şeful statului, la faţa locului au venit reprezentanţi ai diferitelor organe locale, neautorizându-se construirea atelierului (...) în perioada de după decembrie 1989 şi până-n noiem­brie 1990, construieşte atelierul auto şi devine patron de taximetre... în acest atelier auto, în care se lucrează fără autorizaţie de funcţionare, între orele 6 - 23 se execută service-ul pentru autoturismele firmei respective, precum şi lucrări de mecanică și tinichigerie auto, motiv pentru care poluarea fonică este aproape non-stop, existând și pericolul de explozie, deoarece se lucrează cu oxigen și are­ continuare în pag. 2 Lucian UMAN ANCHETA TRIBUNEI Duminică, 13 iunie a.c., la AGNITA ALEGERI LOCALE PENTRU FUNCŢIA DE PRIMAR După cum s-a mai anunţat, în urma demisiei d-lui Marcel Armeanu, postul de primar al oraşului Agnita a rămas vacant, motiv pentru care, în 30 mai a.c., au fost organizate alegeri locale. Cu totul inexplicabil, la urne s-au prezentat doar 41,6 la sută din electori(?!) Ca atare, Comisia electorală a hotărât desfăşurarea unei noi runde de alegeri, duminică, 13 iunie a.c. Mai mulţi agniţeni ne-au sunat la redacţie, solicitându-ne ajutor în “mobilizarea” electoratului la noul scrutin, ei fiind “sătui de improvizaţia actuală, de lăsarea în voia sorţii, de mai multă vreme, a localităţii noastre... Vrem primar gospodar, vrednic, cu personalitate, care să pună capăt haosului actual!” - au încheiat, imperativ, agniţenii... într-o scurtă convorbire cu dl. Adrian Sas, secretarul Primăriei oraşului Agnita, am aflat că pe listele de alegători sunt înscrise circa 7.800 persoane cu drept de vot. Secţiile de votare (7 în Agnita şi câte una în satele Coveş şi Ruja) se vor deschide la ora 6 dimineaţa, până la ora 21. Domnia sa a făcut un apel insistent ca alegătorii agniţeni şi din satele aparţinătoare să se prezinte la urne pentru a nu mai fi nevoie de reorganizarea alegerilor. în final, prezentăm candidaturile depuse, în ordinea existentă pe buletinele de vot: * CÂMPU GHEORGHE GLIGOR (Partidul România Mare) * GANEA ZAHARIE (Partidul Democrat - Frontul Salvării Naționale) * ŢERBEA IOAN (independent) * FLORIŢĂ EMIL (independent). A consemnat Lucian JIMAN Abonamente la presa din Repiblica Moldova Aflăm de la Asociaţia “Pro Basarabia şi Bucovina" că termenul limită pentru realizarea abonamentelor la presa din Republica Moldova este de 15 iunie a.c. De precizat că preţurile la săptămânalul LITERATU­RA ŞI ARTA, pe şase luni, este de 304 lei, iar pentru săptămânalul ŢARA, tot pe şase luni, este de 299 lei. Abonamentele se fac la oficiile poştale din oraşele şi comunele judeţului. Adevăr şi spoială Românul are prea mult simţ critic şi nu are sufi­cientă măsură, împotriva tuturor celor care susţin fără încetare că noi nu vom putea ieşi din impas decât aliniindu-ne la pretenţiile Comunităţii Europene, sunt de părere că viitorul ţării depinde de capacitatea noastră de a pune în valoare bogăţiile naturale (care sunt reale şi n-au fost încă total risi­pite) şi inteligenţa nativă a românului obişnuit. Frământările prin care trecem ar putea avea o parte bună dacă partidele politice s-ar strădui să dovedească trăinicia lor, iar aşa-zisele personalităţi politice ar reuşi să ne convingă de buna lor credinţă. Că ţara este în paragină, că şi ce-a fost bun a fost distrus, fie din prostie, fie din ignoranţă, treacă­­meargă, totul poate fi refăcut. Din păcate, gropile, şanţurile, praful şi noroaiele din conştiinţa noastră naţională sunt mascate dibaci cu farduri şi spoieli de import. Aici e buba care coace mocnit şi care riscă să infecteze întregul organism şi aşa destul de slăbit de o proastă guvernare şi administrare. Toţi suntem de acord că nu e bine, toţi criticăm, înjurăm, ne lamentăm­­ mai tare sau mai şoptit, după temperament şi... coarde vocale­­, dar când e vorba să punem umărul în sens pozitiv, ne împrăştiem ca potâr­­nichile, ne fărâmiţăm pe grupuri de interese indivi­duale, începem să ne irosim forţa şi inteligenţa în discuţii sterile, în lupte fără rost şi în găinării orientale. ... Și-atunci înclin să-i dau dreptate lui Erasmus că sufletul omului este astfel făurit încât preferă adevărului spoiala. (N.I.D.) După cum se cunoaşte, în fiecare an, la data de 5 iunie, pe mapa­mond este aniversată “ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PROTECŢIEI MEDIULUI DE VIAŢĂ”. Cu acest prilej, la Mediaş, s-a desfăşurat Simpozionul “Sănătatea şi Poluarea”, în organizarea Asociaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale - Filiala Sibiu, Primăria Municipiului Mediaş, Mişcarea Ecologistă din România - Filiala Mediaş, Universitatea Sibiu, Agenţia pentru Supraveghere şi Protecţia Mediului încon­jurător Sibiu, Inspectoratul de Poliţie Sanitară şi Medicină Preventivă - Laboratorul Mediaş, Grupul Şcolar “Vitrometan” Mediaş, Şcoala Naţională de Gaz Mediaş şi Societatea Culturală “Universitas” Mediaş. Alocuţiunile inaugurale au fost rostite de dl. Traian Muntean, pre­fectul judeţului, dl. Nicolae Ionescu, director general în Ministerul Afacerilor Externe, şi dl. Dionisie Bucur, primarul Mediaşului. A fost vernisată o expoziţie de sculptură mică în lemn “Idei Cioplite” a dr. Panait Badiu, membru A.A.P. Bucureşti, şi de lucrări din creaţia artistică în sticlă a elevilor Grupului Şcolar “Vitrometan” Mediaş. Lucrările simpozionului au fost prezentate de specialişti în dome­niu din Sibiu, Mediaş, Copşa Mică, Braşov şi Bucureşti şi s-au bucurat de­ o largă audienţă. Lucian J. Continuăm să primim semnale de nemulţumire din partea cetăţenilor din Gura Râului referitoare la distribuirea buteli­ilor de aragaz. Notăm câteva nume, deşi numărul nemulţum­irilor este de ordinul zecilor sau sutelor: Gheorghe Arsenie, Vasile Damian, Dumitru Brad. Nădăjduim că primarul comunei va restabili buna rânduială şi în acest domeniu, altminteri degea­ba se află în fruntea obştii. Doamna Sofia Ianciu din Sibiu, B-dul General Milea, o veche şi credincioasă abonată a ziarului nostru,­­ ne roagă să transmitem mulţumirile sale Comandamen­tului Militar din Sibiu pentru ajutorul prompt ce i s-a acordat în luna ianuarie ca urmare a unui accident suferit. Ceea ce facem cu plăcere mai ales că orice gest de ajutor dezinteresat se împlineşte abia prin răspunsul de mulţumire. Maria Sabău, str. Nicolae Iorga, bl. 57. Ne cereţi să aflăm adresa firmei ARARAT în care v-aţi pus mari nădejdi de câştig în urmă cu doi ani de zile când aţi depus suma de 10.000 lei. Din câte cunoaştem această firmă s-a autodizolvat, ca şi alte firme de acest fel. Vom încerca să aflăm ce se mai poate face ca să vă recuperaţi banii depuşi. Milică Diaconu, Axente Sever, nr. 294. Ne sesizaţi faptul că ziarele de joi, vineri, sâmbătă şi duminică, la care sunteţi abonat, le primiţi în vrac lunea sau marţea, ceea ce nu vi se pare normal. întrucât nici nouă nu ni se pare normal o astfel de difuzare, aşteptăm opinia con­ducerii Direcţiei judeţene de poştă, Lidia Băncescu, pensionară, Sibiu. Ne face plăcere că păstraţi o amintire atât de fru­moasă instituţiei în care aţi lucrat timp de un sfert de veac - Biblioteca ASTRA. în timp, ziarul nostru a publicat mai multe materiale referitoare la bogatul patrimoniu pe care îl deţine această instituţie şi va continua să mai publice. Oricum, vă mulţumim pentru sugestiile pe care ni le faceţi, în ceea ce priveşte îngrijorarea dumneavoastră cum că bibliote­ca va fi sechestrată de ambiţii personale, nu fiţi neliniştită. Ion Onuc NEMEŞ Disident proiliescian? Celebră personalitate a dias­­porei româneşti în occident, pro­fesorul Mihai Botez, considerat un adept al actualei puteri de la Bucureşti, face probabil o figură aparte în rândurile acesteia. Faptul că a iniţiat o acţiune de strângere de semnături printre conaţionalii din SUA în favoarea acordării de către acestea a clauzei naţiunii celei mai favorizate pare să întărească o asemenea apreciere. Dar lectura unora dintre scrierile sale vine să o nuanţeze. Colaborator al revistei “Dilema”, editată de Fundaţia Culturală Română sub condu­cerea bicefală a lui Andrei Pleşu şi Augustin Buzura, într-o încer­care, sortită probabil inevitabilu­lui eşec, de a concilia contrariile politice, Mihai Botez susţine, de la primul ei număr, rubrica unui “spectator bine temperat”, care reia în discuţie o altă dilemă postrevoluţionară, aceea a te­rapiei de şoc şi terapiei graduale, în locul unei “terapii tiranice aplicate unui organism bolnav” şi al unei “reforme înţelese ca strategie liber consimţită”, Mihai Botez optează pentru reţete dife­renţiate, celelalte considerându-le ineficiente, cu argumentul că “nu terapia contează, cât efectul său". în ce priveşte privatizarea, aceasta trebuie să fie, în opinia sa, doar mijlocul, nu şi ţelul reformei, pentru că “o economie de stat cu unităţi nerentabile nu se deosebeşte fundamental de o economie de piaţă cu unităţi fali­mentare” şi pentru că “şi îndepărtarea de stat (a între­prinderilor de privatizat, se înţelege - n.n.), îl implică pe acesta, într-un spirit poate opus, dar nu fundamental diferit de cel ce prezida ordinea comunistă”. Vom observa că, pledând pentru o “diversitate de terapii posibile orientate spre eficienţă şi (...) protejate de periculoase denaturări”, Mihai Botez pare a se apropia de poziţia preşedin­telui Iliescu, după care ritmul reformei trebuie să fie doar cel pe care îl suportă viaţa, mai pre­cis spus­­ electoratul. Această apropiere nu trebuie confundată cu identitatea, chiar dacă profe­sorul Botez polemizează implicit cu forurile economice mondiale (FMI, Banca Mondială etc.), în viziunea cărora gradul de însănătoşire economică a ţărilor estului european s-ar măsura în procentele privatizării. Data viitoare, noi tuşe la portre­tul profesorului, posibil viitor demnitar al ţării. OBSERVATOR

Next