Tribuna, aprilie-iunie 1993 (Anul 109, nr. 853-921)

1993-06-11 / nr. 908

Tribuna COTIDIAN INDEPENDENT DIN JUDEȚUL SIBIU Anul CIX, nr. 908 Vineri, 11 iunie 1993 6 pagini, 25 lei fr Ca românul... imparţial în sfârşit, parlamentul s-a hotărât să ia în dezbatere două legi importante şi anume cele ce vor fixa cadrul legal de funcţionalitate pentru societăţile de Radiodifuziune şi Televiziune. în esenţă proiectele respecti­ve de legi au ca menire asigura­rea autonomiei radioului şi te­leviziunii publice, statuarea relaţiilor acestora cu Consiliul Naţional al Audiovizualului, cu Guvernul, definirea comporta­mentului celor două instituţii în condiţiile păstrării unei necesare echidistanţe politice. Pornind de aici lucrurile par să se rezolve într-un mod fericit și util. Un argument în plus l-ar putea reprezenta și armonia, aproape suspectă, din cadrul luărilor de cuvânt preliminare. Un element vine însă să aducă două mari semne de întrebare. Acesta este preconizatul control al parlamentului asupra acestor două, mai mult decât importan­te, mijloace de comunicare în masă. în primul rând se propu­ne ca acest control să meargă până la numirea membrilor (sau a unei bune părţi) consiliului de administraţie. Pe de o parte apare, cu claritate, intenţia par­lamentului de a-şi lărgi aria controlului asupra organismelor sociale, sesizându-se (în context cu alte demersuri anterioare sau pe rol) dorința acestuia de a de­veni factorul determinant, prio­ritar la putere, în detrimentul al­tor structuri ale statului de drept, iar pe de altă parte, chiar dacă ceva mai voalat, se tinde - cel puţin la început - spre „ajustarea“ libertăţii reale a presei. Dar, să lăsăm aceste aspecte spre a nu fi învinuiţi de partiza­nat în folosul propriei bresle şi să ne punem următoarea întreba­re: cum se va efectua acest con­trol, cu ce efecte, dacă luăm în considerare structura parlamen­tului? După câte înţelegem noi­­ chiar îngroşând un pic lucrurile, în condiţiile actuale am asista la un control F.D.S.N. şi al sprijini­torilor acestuia, în viitor contro­lul putând foarte bine căpăta nuanţele Convenţiei Democra­tice sau ale altor partide ce vor obţine sau se vor alia pentru obţinerea unei majorităţi parla­mentare, în aceste condiţii cum se va putea asigura reala echidi­stanţă politică şi autonomie a acestor instituţii? O situaţie de compromis ar conduce la trans­formarea acestor forţe de influenţare publică în locuri de unde se transmit ştiri de tot felul, necomentate, neaşezate în context politico-social şi, deci, la des­calificarea lor. Fapt pe care profesioniştii acestor instituţii nu- l vor putea accepta şi admite. Deocamdată atât. Să aşteptăm forma finală a legilor respective. Efectele ei, oricum, nu se vor lăsa așteptate. TRIBUNA TRIBUNA SPORTURILOR 168 Nu uitaţi! Luni, 14 iunie, cereţi la toate chioşcurile de di­fuzare a presei săptămânalul „TRIBUNA SPORTURILOR“. Pentru că ne citiţi şi aveţi încre­dere în obiectivitatea noastră, am pregătit un sumar incitant, pe gustul dumneavoastră: nu vor lipsi cronicile interiştilor, gaziştilor şi şoimilor, rezultate­le etapei şi clasamentele, con­tinuă interviul cu prof. Florin Mihăescu despre turneul olandez al juniorilor interişti, rubricile Minutul 91 şi Ultima oră; serialul „Primul 8000 pentru România“. Pagina a treia este dedicată spor­tului internaţional. Vă vom oferi amănunte despre meciul Brescia - Udinese, precum şi alte relatări din volei, atletism, rugby etc. Vom publica, de asemenea, PROGRAMELE TVR şi EU­­ROSPORT. Sibiul va beneficia, în sfârşit, de o staţie PECO modernă Nu cu prea mult timp în urmă, staţia PECO nr. 3 (şoseaua Alba Iulia) a fost dezafectată. Mai mulţi cetăţeni ne-au întrebat de ce? Sibiul nu are şi aşa prea mul­te, întrebarea am adresat-o şi noi d-lui Nicolae Gruncă, di­rectorul PECO Sibiu. Şi iată răspunsul primit. „Este vorba de o dezafectare temporară, impusă de realizarea unei noi staţii moderne, a cărei valoa­re se ridică la 65 milioane lei. Va dispune de 12 pompe (două pentru motorină şi 10 pentru benzină, din care şase vor fi cu afişaj electronic). Clădirea va fi placată în alu­miniu anodizat (culoare ar­gintie) şi vor fi montate două copertine. S a mai avut în ve­dere şi mărirea capacităţii de depozitare cu încă 40.000 litri, ajungându-se astfel la o capacitate totală de 130.000 litri, iar programul de funcţionare va fi non stop. Staţia va mai fi dotată şi cu un magazin din care cei interesaţi vor putea cumpăra accesorii şi cosmetice auto, dar şi produse alimentare preambalate. Şi încă un amănunt. Se va realiza şi o nouă intrare din­spre str. Maramureşului, des­­congestionându-se, astfel, Şoseaua Alba Iulia“. Vom mai adăuga şi faptul că punerea în funcţiune este prevăzută în jurul datei de 20­­august a.c. (D.M.). MATEMATICIANUL SOCIOLOG Potrivit unui portret creionat de „Evenimentul zilei“, profe­sorul Mihai Botez a semnat, în perioada disidenţei sale „inter­ne“, alături de alţi intelectuali, mai multe scrisori adresate autorităţilor comuniste, în care pleda pentru un dialog cu acestea, vizând găsirea unor căi de ieşire a ţării din izolarea ei politico­­economică. Ne putem pune acum, desigur, întrebarea de ce revendicarea este moderată, dar mai înţelept ar fi să ne amintim de zicala că după război, mulţi viteji se arată. Răsfoind cartea sa, scrisă în exil, „Românii despre ei înşişi“, în care mărturiseşte, între altele, că a părăsit „voluntar şi cu oare­care scandal“ PCR, „această organizaţie fantomă“, ne putem face o idee mai limpede despre viziunea sa asupra „ieşirii“ Româ­niei „din criză“, în această lucrare de comunismo­­logie prospectivă, matematicianul convertit de disidenţa sa la socio­logie, trece în revistă opiniile românilor despre posibilitatea căderii regimului comunist. Scenariul cel mai probabil i se părea următorul: „(...) după o perioadă în care se va simula „continuitatea“ se va trece pe calea reformelor“, mai încet dacă la succesiunea odiosului ar fi venit sinistru, Nicu sau oricine altcineva din grupul lor, sau, dim­potrivă, mai accelerat „dacă reformiștii ar fi venit direct la pu­tere“. Am citat aici dintr-o recenzie pu­blicată în revista „Cuvântul“, care amendează „împăcarea“ profeso­rului cu „sinistrul cotidian“: „oportunism pe toată linia, un nivel incredibil de scăzut al aspiraţiilor, încredere aproape mistică în imortalitatea lui Ceauşescu, neîncredere la fel de organică în capacitatea Vestului sau a Moscovei negorbacioviste de a influenţa decisiv cursul istoriei româneşti“. Să stăm strâmb şi să gândim drept: câţi dintre noi vedeau mai departe, în anul 1985 - al veni­rii lui Gorbaciov la putere - decât profesorul Mihai Botez? Câţi dintre noi nu ar fi fost fericiţi atunci, nu cu o revoluţie anti­comunistă, ci doar cu înlăturarea celui împuşcat în 1989, cu un gorbaciov român? Proxima dată, o încercare de răspuns la întrebarea dacă va deveni renumitul savant disident şi nu politician la fel de celebru? OBSERVATOR rx-----------------------------------------------------------------------------­In perspectiva continuei sale deveniri OASPEŢI DE MARCĂ AI UNIVERSITĂŢII Ieri, a sosit în Universitatea noastră, dl. Henry Wasser, Pro­fessor Emeritus, oficial al Agenţiei Statelor Unite pentru Informaţii Culturale (USIA). Din perspectiva devenirii Universităţii din Sibiu, alături de cea din Varşovia ca unitate pilot, model pentru Europa de Est şi Centrală, cu sprijin american, vi­zita unui emisar de mare marcă al culturii şi învăţământului ame­ricane se încarcă de semnificaţii aparte. întâmpinat la Aeroport, distinsul oaspete a avut o primă repriză de convorbiri cu condu­cerea Universităţii, a fost primit la prefectul judeţului, dl. Traian Muntean, a vizitat Facultatea de Inginerie şi cea de Tehnologia Textilelor şi Produselor Alimenta­re. Tot ieri dl. Wasser a făcut o vi­zită Excelenţei sale dl. dr. Cristoph Klein, Episcopul Bisericii Evan­ghelice C.A. din România, la con­vorbiri participând şi oficialităţi ale Forumului Democrat German. Punctul central al programului de ieri l-a constituit participarea distinsului oaspete de peste Ocean, la Colegiul „Gh. Lazăr“, la lansa­rea cărţii „American Stars“, a prof. univ. dr. Dumitru Ciocoi-Pop, scoasă de Editura „Caleidoscop“ din Sibiu. Consacrată gândirii ce­lor mai celebri eseişti ai literaturii americane - B. Franklin, R.W. Emerson, E.A. Poe, H.D. Thoreau, M. Twain, W. D. Howells, din ale căror scrieri sunt selectate, analizate şi prezentate cele mai reprezentative eseuri, cartea pune sub ochii cititorului o fascinantă constelaţie a unor idei - nu nu­mai literare - de o excepţională şi perpetuă actualitate şi, deci, perenitate. Lansarea acestei cărţi de autentică ţinută intelectuală s­­a realizat, deci, chiar în mi­jlocul... viitorului, cei care vor fi studenţii Universităţii devenite cetate academică model pentru această parte a Europei. Vivat, crescut, floreat! în onoarea distinsului oaspete. Editura „Caleidoscop“ a oferit o recepţie. Victor DOMŞA STARE DE URGENTA LA SPITALUL JUDEŢEAN! Inevitabil, criza economică a afectat puternic şi domeniul sănătăţii populaţiei. întâi s-a auzit de suspendarea eliberării medicamentelor gratuite în far­macii, apoi s-au auzit zvonuri, prin saloanele Spitalului judeţean Sibiu, că bolnavilor li se va servi, zilnic, doar pâine, ceai şi biscuiţi! Din toate părţile doar veşti alarmante. Dl. dr. Emil Băcilă, directorul spi­talului, secondat de dna. Maria Buzatu, contabil şef (care nici n-a avut nevoie să apeleze la vraful de dosare cu care s-a înarmat), aproape că ne-au confirmat integral aceste veşti. S-au făcut eforturi de descen­tralizare a bugetului sănătăţii, dar banii din bugetul local n-au fost „deblocaţi". Efectele pri­vesc îndeosebi partea de asigu­rare materială. Bani pentru hrană nu s-au mai dat de luni de zile. Cum să te descurci? „Au fost, într-adevăr, propuneri - confirmă dr. Băcilă - să dăm hrană la un număr limitat de bolnavi. Până la urmă am -------------­hotărât să le dăm la toţi, însă, inevi­tabil meniurile vor fi sărăcăcioase.­­Ulterior, într-o şedinţă a consiliului de administraţie s-a vorbit de pâine, ceai şi biscuiţi, zilnic n.n.) Rugăm populaţia să ne înţeleagă, este un moment greu pentru ţară, şi nu este vina noastră“. Alocaţia zilnică pentru o zi de spi­talizare este de 460 lei. Nu-i greu de socotit ce se poate asigura de aceşti bani: regimurile cele mai severe fără fir de carne (grăsimi), fără unt, brânză, ouă, fără roşii sau castraveţi. Mai ales cu legume tronservate, sa­lată verde şi varză.. Spitalul a beneficiat de ajutoare, făină, paste făinoase, zahăr, ulei etc., pentru care se aduc mulţumiri pu­blice Bisericii Evanghelice. Un al doilea mare ol priveşte me­dicamentele şi materialele sanitare, în ordine inversă, cazul mai acut este cel al seringilor de unică folosinţă. ..Pretenţia utilizării lor - ne-a spus dr. Băcilă - este justificată. Dar noi nu le mai putem asigura. Rugăm bolnavii să vină la analize cu seringa de acasă. Nu costă prea mult, în schimb elimină orice risc de contaminare“. Din cauza lipsei unor materiale sanitare (ex. reactivi) se va ajunge la reducerea la strictul necesar a analizelor de laborator. Şi mai dramatice sunt necazurile cu medicamentele. Cu gratuităţile ne-am cam lămurit, nu se mai eli­berează (se intenţionează organiza­rea în spital a unui oficiu pentru distribuirea acestora, mizându-se pe un control mai eficient al utilizării), spitalul are datorii de milioane la­­ farmacii (şi de zeci de milioane în general). Pentru internaţi se vor asigura doar medicamentele esenţiale sau absolut necesare, al­tele vor fi înlocuite, suplinite etc. Se va face tot ce este posibil într-o asemenea situaţie de criză, ţinându­­se cont de ordinea de prioritate (urgenţe, cardiaci, diabetici, copii etc.) Trebuie menţionat că spitalul judeţean are pusă la punct o far­macie pentru medicamente din donaţii. Chiar mai mult de jumătate din medicamentele utilizate provin din donaţii! Ce ne vom face când ele vor înceta? Un alt efect, mai puţin dramatic, se resimte în domeniul întreţinerii şi reparaţiilor unităţilor spitaliceşti. Planul de reparaţii pe ’92 a fost îndeplinit, dar cel pe ’93 a fost restrâns la minim. Mari datorii are spitalul (inclu­zând şi policlinicile şi dispensa­rele arondate, în total aproape 3000 salariaţi) la... Regia de apă­­canal, pentru... apă. Dacă bani pentru ea nu sunt, Primăria ar putea să stabilească un tarif preferenţial, adică mai redus, pentru unităţile spitaliceşti. Ide­­ea unei asemenea gen de „spon­sorizare“ ar putea fi extinsă şi la gaz metan şi electricitate, re­spectiv la serviciile comunale. Ceva (mai mult) trebuie făcut pe plan local, căci e vorba de sănătatea şi viaţa noastră. Este bine că se găsesc oameni sau societăţi care gândesc la spriji­nirea sportului, învăţământului sau culturii (spectacole cu „miss“), dar pe primul loc rămâne sănătatea. Ion SORESCU : Primării fără primari Potrivit unui comunicat de presă al Prefecturii judeţului Si­biu, a fost sesizat Guvernul României în legătură cu stabilirea datei alegerilor pentru funcţia de primar în comunele Apoldu de Jos şi Răşinari, ca urmare a prezentării demisiilor de către primarii respectivelor comune. Totodată, se fac pregătirile necesare pentru organizarea ale­gerilor pentru funcţia de primar în comuna Blăjel, care vor avea loc duminică, 4 iulie 1993. Reamintim că al doilea tur de scrutin pentru alegerea pri­marului oraşului Agnita se va desfăşura duminică, 13 iunie 1993. L­­UMAN Patrimoniul public şi privat De la Prefectura judeţului Si­biu aflăm că se află într-un stadiu avansat finalizarea lucrării de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 113/ 1992, cu privire la „sta­bilirea patrimoniului public şi privat al comunelor, oraşelor şi judeţului“, în dispută se află Pre­fectura, Consiliul Judeţului şi primăriile municipiilor, oraşelor şi comunelor. Odată încheiată această lucrare, extrem de anevoioasă, urmează a fi analizată la nivelul Prefecturii, iar soluţia adoptată să fie înaintată Guvernului pentru însuşire. Aşadar, încă puţintică răbdare, domnilor... J. Lucian

Next