Tribuna, aprilie-iunie 1994 (Anul 110, nr. 1116-1180)

1994-04-01 / nr. 1116

TRIBUNA 1884 -1994:110 ani de la apariţie, primul cotidian românesc din Transilvania Tribuna­­lul CX, nr. 1116 Vineri, 1 aprilie 1994 8 pagini, 100 lei (la abonaţi- 60 lei) COTIDIAN INDEPENDENT DIN JUDEŢUL SIBIU Ne place adesea să ne lăsăm amăgiţi de promisiuni demago­gice sau pur şi simplu să ne autosugestionăm cu ideea că un coşmar nu poate ţine veşnic, că trebuie să ne aşteptăm şi la vremuri mai bune ce vor veni oricum, v­exorabil. Deunăzi, într-o anumită­­prejurare, am cunoscut şi o­ ATOHIALUL ■ostră” de atitudine faţă şi necazurile ei: cel idem că s-ar putea EMNAREA VICTO­­Un distins coleg de dintr-o îndepărtată ţară americană - Brazilia - a să ne demonstreze cât ne, cât de natural s-au­itat conaţionalii domniei­­ la flagelul numit inflaţie, are mecanismele econo­­mice şi sociale, toate mentalităţile şi atitudinile individuale par a fi programate în Brazilia nu pentru eradicarea bolii, ci pentru convieţuirea cu ea! Oamenii au învăţat să speculeze fenomenul şi chiar să tragă foloase din el. Preţul unui ziar - de pildă - se modifică de trei ori pe lună, dar asta nu mai miră pe nimeni. Copiii învaţă încă de la vârste fragede cum să-şi protejeze banii de buzunar sau micile economii, investindu-i sau depunându-i pe dobânzi mari. Oamenii , iată, indiferent de condiţia li socială, au fler de agenţi de bursă şi ştiu aproape fără greş când şi cum trebuie să folosească un ban pentru a-i spori valoarea. Agenţii economici fac zeci de manevre zilnice pentru a-şi amâna cât mai mult plata datoriilor şi a-şi recupera cât mai rapid sumele de la datornici. Inflaţia este la noi ca aerul, ne înconjoară de peste tot şi în ea trăim, în ea­­ respirăm - spunea gazetarul brazilian. Şi uite că, incredibil, continuăm să trăim cu peste 2000 la sută inflaţie anuală (1,8 la sută pe zi) şi nu de ieri - de alaltăieri, ci de vreo 50 de ani bătuţi pe muchie - a adăugat domnia sa cu umor... Pe noi - mărturisim cinstit - genul acesta de umor negru nu ne-a înveselit câtuşi de puţin. Dimpotrivă, ne-a pus serios pe gânduri şi ne-a învolburat în întrebări alarmiste. Prima dintre ele: şi dacă li se pregăteşte şi românilor un scenariu similar? Apoi, dacă atunci când am fost aruncaţi...temporar în balta numită inflaţie arătându­­ni-se şi promiţându-ni-se malul salvator într-un an-doi, cei ce ne-au aruncat ştiau că balta nu-i baltă, ci ocean fără margini, iar ţărmul e doar o himeră? Dacă vor trece şi peste noi 50 de ani de inflaţie pustiitoare, deşi guvernanţii ne-au promis marea cu sarea? Să ne resemnăm...optimist înţelegând din exemplul brazilian că se poate trăi şi aşa? Că merge oricum? Merge oricum... Lasă că merge... Unde şi când am mai auzit noi această incomparabilă filosofie a vieţii? TRIBUNA 9) IUL 2005 Anmai mii rjt 'incAifnie ra tucat fra, ra urau fit/ r un wi cfr nca/tfe.­­Arantuf nit r­tf**u. Jnmic nu­ e m­ai itjck ra nranfttf... f?oftii­ mcl mai fktnr. ffeat/r feznr. Sfnfcatrc-tc inaftci, trttr nine rtf t if ra aa mcii . a utjrnr -9entire Sosit, ieri, în Sibiu, într-o vizită oficială. Excelenţa sa, ANDREW BACHE, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, a avut, în cursul dimineţii, o întrevedere cu dl. Traian MUNTEAN , prefectul judeţului, în cadrul căreia oaspetele englez s-a interesat, în principal, de potenţialul industrial, agricol şi turistic 11 al judeţului, de stadiul şi perspectivele procesului de privatizare. La finele întrevederii, dl. ambasador a avut amabilitatea să ne declare următoarele:_________ continuare în pagina VIII A consemnat Lucian JIMAN CONSULTĂRI MULTIPLE In cadrul vizitei la Sibiu a domnului Gunnar JAM­SON, raportor la Comisia juridică şi Comisia pentru drepturile omului ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, la Prefectură, domnia sa a avut o serie de consultări. Au participat dl. Traian MUNTEAN, prefectul judeţului, dl. Romeo TRIFU, preşedintele Consiliului judeţean, dl. Sorin ŞERBU, primarul Sibiului, dl. lt. col. Nicolae LANGA, adjunct al şefului Inspectoratului judeţean de poliţie, alte oficialităţi sibiene. Oaspetele finlandez s-a interesat despre funcţionarea administraţiei publică locale, conlucrarea acesteia cu administraţia centrală, de legislaţia in domeniul taxelor, impozitelor şi bugetului local, regimul caselor naţionalizate, problemele chiriaşilor, respectarea drepturilor omului. Dl. Gunnar Jannson a avut, apoi, întrevederi la Forumul Democrat al Germanilor din România, precum și cu ierarhi ai unor culte* Lucian J. m/copcbik mmmnca în memnm zidului m mm/m _ Cu ocazia săpăturilor ^ efectuate pe str. Cetăţii, la baza Turnului Gros, inclus, cândva, într-una din centurile­­ de apărare ale oraşului, a fost I descoperită o ladă masivă din * fier, cu un sistem complicat de I închizători. Deschiderea lăzii, I efectuată de specialişti (care ■ a durat câteva ore) a dat la i iveală, în sfârşit, conţinutul I acesteia: dintr-un fund dublu I al lăzii, au putut fi eliberate I cinci­ icoane pe lemn, surprinzător de bine conservate. Enigmatica lor provenienţă n-a putut fi stabilită, deocamdată, de specialiştii în materie. Dar, surprizele nu se opresc aici, în ladă se mai aflau şi o serie de obiecte din ceramică, de culoarea aramei, însă, piesa cea mai ciudată, o constituie un glob de culoare neagră, marcat cu nişte semne indescifrabile, având circa 4 kg greutate. Pe suprafaţa globului nu poate fi reperată nici o urmă de îmbinare. Pare, deci, dintr-o bucată!? Conţinutul globului va fi analizat cu ajutorul razelor Roentgen. Vă vom ţine la curent cu enigmatica desco­perire făcută în vechiul zid de apărare al urbei noastre. I Fotoinformaţie: Fred M­SS ! "1 I I I I I I I I I I I I I I T­! 1 - /---------------------------------------­Recepţia conductei Sadu -Sibiu Miercuri, 30 martie, a avut loc recepţia conductei de aducţiune a apei potabile Sadu - Sibiu. Au participat numeroşi reprezentanţi din partea tuturor instituţiilor care trebuie să-şi pună semnătura pe actul de recepţie. Recepţia conductei s-a desfăşurat în bune condiţiuni, totul fiind - cum s-ar spune - c­il3­­C FREE PRESS, FREE SPEECH, FREE SPIRIT! Sub acest generic incitant, care constituie şi sloganul Fundaţiei americane “The Freedom Forum", principal organizator şi sponsor al manifestării, s-a desfăşurat, la începutul acestei săptămâni, la Bucureşti, Forumul Asociaţiilor Editorilor de Ziare din Europa Centrală şi de Est. într-adevăr, libertatea presei, libertatea cuvântului şi libertatea spiritului sunt poate cele mai importante valori morale în slujba cărora un ziarist autentic trebuie să se aşeze necondiţionat. Despre cum o face şi cum ar trebui să o facă, dacă doreşte să o facă sau este lăsat să o facă îrn ţările azi autointitulate democratice, dar târând în realitate după ele pietrele de moară ale moştenirii unor societăţi totalitariste şi depersonalizante până mai ieri - iată ce s-a discutat vreme de 3 zile, în jurul unei mese rotunde. Participare: mai mult decât selectă. Aş numi, printre “capetele de afiş”, doar pe d-na Chris Wells, vicepreşedinte internaţional al Fundaţiei americane şi Miklós Breitner, preşedintele Forumului European. Experţi, consilieri şi specialişti de marcă din S.U.A., Anglia, Irlanda, Belgia şi Brazilia au abordat, din cele mai inedite unghiuri, teme de larg şi pregnant interes profesional: presiuni prin asociaţii, publicitatea ofensivă, promovarea ziarului şi marketingul, manageriat în presă, modalităţi de difuzare, presa şi inflaţia, afaceri de succes. Au ascultat, au întrebat şi comentat ziarişti din “ţările în curs de dezvoltare”, respectiv din Albania, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Slovacia, Macedonia, Polonia, Rusia, Serbia, Slovenia şi, bineînţeles, România prin proaspăt înfiinţata Asociaţie Română a Editorilor de Presă în cadrul căreia ziarul “TRIBUNA” este membru fondator. Forumul a fost presărat şi cu momente inedite. Cel mai fastuos: întâlnirea cu preşedintele Ion Iliescu, un prilej de a exercita un lobby puternic, la cel mai înalt nivel, în favoarea unor drepturi ale presei în România. Ne gândim, fireşte, la drepturile economice, pentru că pe cele ţinând de libertatea de exprimare ni le-am luat singuri, fără invitaţii speciale. Din acest punct de vedere, nu exagerăm cu nimic spunând că Asociaţia Română a Editorilor de Presă s-a întrecut pe sine însăşi, bătând hotărâtă la uşile cele mai capitonate, spre deosebire de alte organizaţii profesionale şi sindicale ale presei româneşti care s-au complăcut până acum într-un anonimat stânjenitor şi păgubos. continuare în pagina VIII Emil DAVID In pagina iv INTERVIU CU ING. IOAN COTÂRLEA, DIRECTORUL ROMSILVA, FILIALA SIBIU promptitudine, în numai ANAL Vânzări en-gros şi transporturi de marfă. Informaţii la telefoanele 41.14.93. sau 41.32.68

Next