Tribuna, aprilie-iunie 1994 (Anul 110, nr. 1116-1180)

1994-06-11 / nr. 1167

Anul CX, nr. 1167 serie nouă Sâmbătă, 11 iunie 1994 de im sima una COTIDIAN INDEPENDENT. APARE LA SIBIU 4 pagini cu supliment 100 lei _______(la abonaţi- 60 lei) _____ Opinia publică este din ce în ce mai preocupată - şi opţiunea ni se pare pe deplin justificată - de revigorarea elementelor fasciste sau extremiste în unele ţări occidentale. Preocuparea merită a fi luată în seamă, cu atât mai mult, cu cât nu este vorba de manifestări ale unor grupuri, ci chiar de opţiuni politice ale unei părţi deloc de neglijat a electoratului. Pornind de aici se cade, însă, să precizăm câteva lucruri, deosebit de importante, în măsură să ajute la o mai bună desluşire a percepţiei evenimentelor, să asigure delimitarea manifestărilor neofasciste şi extremiste de cele ce au ca obiect reacţia la fenomene soociale cu economice negative, mai cu ser"­* ,Când este v. de f­­­rţă lată spre exemplu, în Germania o bună parte a populaţiei este nemulţumită de faptul că numărul imigranţilor legali sau ilegali este prea mare, că aceştia consumă importante resurse financiare pe care trebuie să le suporte cetăţeanul, ca priorităţile de care uneori se bucură sunt superioare ...lor ale “bejtire­­l­or”. Este suficient în acest context, să amintim. Primirea de locuinţe a căror chirie o acoperă municipalit­ate, întâietate in înscrierea copiilor la grădiniţe şi chiar locuri de muncă cu prioritate. Ca să nu mai vorbim de faptul - in spiritul unei autoculpabilizări care depăşeşte limita decenţei - că un cetăţean german devine “dubios” dacă vorbeşte despre mândria naţională sau că o injurie­­ cu tentă etnică - adresată unui german nu are nici o urmare, dar adresată unui­ imigrant poate duce la o amendă de până la 6000 DM. Este drept că această stare de fapt favorizează apariţia unor atitudini neadecvate, uneori chiar extremiste, dar atunci când le judecăm trebuie să luăm în calcul toate cauzele producerii lor. Dacă nu, se ajunge la o receptare deformată a imaginii unei ţări. Trecând acum la ale noastre, dar rămânând cantonaţi în acelaşi domeniu, să remarcăm modul în care sunt receptate în Vest atitudinile unor colectivităţi faţă de ţigani. Catalogate drept rasiste, extremiste şi antidemocratice, evenimentele în care au avut loc altercaţii, uneori - din nefericire - soldate cu victime au avut în fapt cauze străine acestor etichetări şi anume încălcarea gravă a normelor de convieţuire ajungându-se până la pierderi de vieţi omeneşti. Nu pledăm, şi nu o vom face niciodată, în favoarea celor care-şi fac singuri dreptate, deoarece nimeni nu poate fi deasupra legii. Dar nici nu putem fi de acord de a transfera nişte fapte­­ antisociale din domeniul obişnuitului condamnabil în cel al unor­­ delicte de maximă gravitate - rasism, xenofobie, extremism,­­ TRIBUNA­L . .Masuri active pentru eimi­nterea şomajului Ieri, la sediul Direcţiei Muncii şi Protecţiei Sociale, în prezenţa d-lor Ioan Cindrea­­director, Eugen Niculescu- şef Oficiu forţă de muncă şi şomaj şi Eugen Iordănescu- agent local de dezvoltare a Programului P.A.E.M., a avut loc o conferinţă de presă având ca obiect “Programul de măsuri active pentru combaterea şomajului” (P.A.E.M.), iniţiat de PHARE pentru România şi cu precădere pentru municipiul Sibiu şi a unei zone limitrofe de 10 km. Amănunte despre această acţiune în numerele viitoare ale ziarului. Titus Dunăreanu ASTRA* I » Curtea de Conturi - In casă nouă­­­ Ieri, la Sibiu, a avut loc inaugurarea noului sediu al Curţii de Conturi, într-o atmosferă sărbătorească şi cu o asistenţă selectă s-au rostit multe cuvinte frumoase - temelie pentru un t­reput de drum de bun augur. Cum era firesc, a fost prezent la festivitate dl. prof. dr Ioan Bogdan, preşedintele Curţii de Conturi a României. Pentru agenda dv . reţineţi adresa la care bănuim că va fi mai bine să mergeţi ca prieteni decât cu vreo pricină: Sibiu, B-dul Victoriei nr.25. Stăpânilor sediului: urări de noroc în casă nouă şi de fermitate în apărarea banului public!________________________________ 100 de ani în slujba iubitorilor muntelui Păltinişul- o permanentă invitaţie la odihnă şi frumos P­entru 66.000.000 lei­­delicte, corupţie, abuzuri Urmele nămolului auroar­­gintifer şi ale cuprului din Zlatna, par să aducă la lumină o puternică reţea de infractori. Alături de prelucrarea în ţară, prin contrabandă nămolul auroargintifer lua drumul cadânelor,­­devenind....aur şi argint....mărci şi dolari. în ce ,priveşte filiera din ţară este suficient să enumerăm judeţele Alba, Sibiu, Braşov, Baia Mare şi Arad, fără a mai aminti şi de Bucureşti. Şi cine ştie unde o­ să mai ducă urmele celor ce au “călcat” în nămolul fărădelegii. Reporter J. o . pentru azi, 11 iunie 1994 Vreme caldă, cu cer variabil. Temporar vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vântul va sufla slab la moderat. Temperaturile minime 9-12 grade C, temperaturile maxime 24-27 grade C, meteorolog, Narcisa HILIAN Invitaţie franceză pe str. Uzinei din Sibiu Deşi la timpul potrivit i s-a făcut - ca să zicem aşa - publicitatea corespunzătoare, nu destui sibieni ştiu că pe str. Uzinei din­­ oraşul nostru există o casă (de cultură) ce simbolizează prietenia, cu îndelungate tradiţii, franco-română (şi viceversa), respectiv dintre judeţele Iile de Vilaine şi Sibiu, ca urmare a relaţiilor de înfrăţire dintre oraşele Rennes şi Sibiu, statornicite după 1990. Termenul de casă te face să te gândeşti, deîndată, la familie, la intimitate, în concepţia franceză, cei care îi calcă pragul trehii=ă formeze o adevărată farm­ilie. D^fii este produsul aisnon - ti* *ni 'enef­i' arii franceze, c&.~-. r-v.rit* ă. casa este, în primul rând, a sibienilor, a românilor, indiferent de vârstă, iubitori de cultură franceză, de limba lui Rousseau și Voltaire. Casa franceză dispune în acest sens, de o solidă bază de documentare. Numai recent au,sosit din Franţa 3 vagoane cu cărţi şi video-casete care se împrumută gratuit solicitanţilor, doar pe bază de buletin de identitate. Activităţile casei sunt multiple şi variate. De la vizionări de filme documentare sau artistice, la dezbateri pe “comisii”, (domenii - cultură, artă, sănătate, economie etc.), spectacole artistice şi până la competiţii sportive (ex. şah, fotbal). Prin intermediul ei se pot facilita relaţii româno-franceze da­­ai felul, inclusiv de afaceri. O asemenea şansă n-ar trebui ignorată de sibieni. Vine vacanţa şi în loc să-i lăsăm pe copii să bată strada, mai bine să-i trimitem pe str. Uzinei, al treilea bloc pe stânga, unde sunt aşteptaţi cu drag şi unde li se oferă şansa unică de a se familiariza şi perfecţiona în tainele limbii (şi culturii) franceze, fără meditator plătit cu bani grei. în plus, mai pot găsi acolo distracţii, relaxare, noi prieteni etc. Fireşte, casa este deschisă tuturor vârstelor. Organizatorii francezi aşteaptă din partea bene­ficiarilor români sugestii şi propuneri privind programul ei de activitate. (Ion SofitSCU) Se relansează agricultura judeţului? Fapt absolut surprinzător, dar îmbucurător, în sectorul zootehnic al judeţului efectivele de animale înregistrează creşteri comparativ cu începutul anului, după cum urmează: 3500 capete bovine, 16.400 porcine, 214.000 ovine şi 120.000 păsări. Aceste creşteri sunt obţinute îndeosebi pe seama sectorului privat. în cursul lunii mai s-au livrat pentru consum 1659 tone carne bovină, 728 tone carne porcine, 4 181 tone carne ovină, 92 tone carne pasăre şi 63.000 h­ lapte, în sectorul vegetal, au fost încheiate toate lucrările de pregătire a terenului şi semănat. Au fost arate 64.000 ha, şi s-au însămânţat 63.600 ha din care 7600 ha orzoaică, 4500 ha ovăz, 5500 ha cartofi şi 31.000 ha porumb. La sfecla de zahăr, faţă de 2500 ha prevăzute în program, s-au realizat 1300 ha. Pe lângă aceste lucrări s-au mai executat erbicidări pe 24.000 ha şi fertilizări cu îngrăşăminte chimice pe 10.500 ha. Starea de vegetaţie a culturilor este bună. (I.S.) povesti de seară” un spectacol premiat Duminică, 12 iunie 1994, aveţi ocazia să vedeţi la Teatrul de păpuşi Sil.­­.. r­­­ua variantă a spectacolului “Poveste de seară”, în regia lui Călin Gănescu. Spectacolul va începe la ora 11 şi merită să fie vizionat cu atât mai mult cu cât recent, în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Constanţa (derulat în perioada 30 mai - 5 iunie a.c.) spectacolul a fost apreciat la superlativ iar, Călin Gănescu a obţinut premiul I pentru interpretare masculină. _______________A.Popescui în pagina a II-a Pe urmele iertărilor La bujori Luna iunie abia a început şi grupuri-grupuri de oameni, tineri şi vârstnici, au pornit în căutarea bujorilor de munte. Dar ei nu se arată încă, fie că nu le-a venit sorocul înfloririi, fie că se tem de “strângătoarele” mâini ale râvnitorilor de arome numai de smirdarul carpato-blaconic produse. Există bujori de munte şi în Alpi dar nu au miros. De altfel smirdarul (cum se mai numeşte bujorul nostru de munte) îşi trage numele de la aroma florilor sale, cuvântul smirdar însemnând “lemn sau tufă mirositoare”. Mirosul, la care se adaugă frumuseţea florilor, i-au adus bujorului de munte renumele dar, tot ele, îl vor duce şi la pierzanie. Desigur nu e vina lui ci a oamenilor care au nimicit mii de specii de plante şi animale până acum, periclitându-şi propria lor existenţă. Căci sunt foarte mulţi aceia care urcă la munte pentru a devasta tufişurile de smirdar. Ei merg nu la bujori de munte ci după bujori de munte. Nu se mulţumesc doar cu “scăldarea” fiinţei lor în culori şi arome ci vor - şi dacă vor şi reuşesc - să strângă plase pline şi chiar saci burduşiţi cu flori ori - ceea ce este foarte grav - cu lăstari înfloriţi, întreaga trudă a plantei de zeci de ani de a se întrema este zădărnicită d­e mâna scăpată de sub controlul raţiunii..­ Ca nişte legendari meşteri Manole smirdarii vor trebui să reclădească “edificiul” distrus în deceniile următoare spre încântarea altor oameni ce se vor dovedi, poate, mai omenoşi. Totuşi bujorii de munte vor înflori în iunie. Urcaţi la ei şi priviţi-i ca pe un spectacol minunat al naturii. Dar aşa, cum de la teatru nimeni nu pleacă sustrăgând actorii, tot astfel, întoarceţi-vă acasă cu mâinile goale, dar cu sufletul plin de bucuria întâlnirii cu frumuseţea întruchipată într-o floare. Urcaţi la bujori nu după bujori spre a perpeuta mirosul lor cât lumea. C. DRAGULESCU - Ecotur Dispărut în albia râului Miercuri, 8 iunie, în jurul orei 8. Postul de poliţie Şelimbăr a fost sesizat, telefonic,­ de cetăţeanul Dănilă Ioan din satul Nou 203, că fiul său, cu acelaşi nume, în vârstă de 33 ani, a plecat în seara precedentă în jurul orei 20 cu căruţa spre terenul agricol numit Hârtibaciu şi nu s-a mai întors. Cercetările efectuate de poliţie au dus la concluzia că Dănilă Ioan jr. a dispărut în albia râului, unde au fost găsite căruţa şi calul mort. Cercetările continuă. (I.S.) Un nou număr al TRIBUNEI SPORTURI • V Luni la toate yCwiflC de j Jifuzare a pn , . va puteţi procura numărul 21 ft al suplimentui1 i o informare sportivă a tidianului TRIBUNA. I . iO suiprize plăcute pentru cititori, alături de o informaţie sportivă diversa ^şi de actualitate__________ Copiii sunt viitorul nostru Duminică, 12 iunie 1994, ora 10.00, va avea loc în sala Cercului Militar din Sibiu, un simpozion pe tema: “Drepturile copilului”, organizat de Comitetul Naţional Român UNICEF, Filiala Sibiu, în colaborare cu Prefectura judeţului. Simpozionul va fi urmat de un Spectacol de gală, realizat în beneficiul copiilor, în care îşi dau concursul Ansamblul folcloric “Căluşul” din Orlat, Ansamblul folcloric “Junii­ Cindrelul", formaţii artistice ale copiilor din municipiul Sibiu, precum şi un grup de actori sibieni. Titus DUNÃREANU Pentru melomani Melomanii sibieni sunt invitaţi marţi, 14 iunie a.c., ora 18, la sala festivă a Bibliotecii ASTRA, unde va avea loc un concert susţinut de orchestra de cameră “CONCERTINO" şi corul “VOX HUMANA” din Rm. Vâlcea, invitate ale Secţiei audio-vizuale a bibliotecii. Reexaminare de lege Preşedintele României, dl. Ion Iliescu a adresat parlamentului cererea de reexaminare a Legii privind veterenii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război. Se face referire la articolul 13, litera b., solicitându-se următoarea modificare: “veteranii de război decoraţi cu ordinul “Steaua României" cu sp®ie sau cu panglică de virtutea militară, Ordinul “Coroana României" cu spade sau cu virtutea militară, crucea “Serviciului Credincios” şi medalia “Meritul Sanitar", care au beneficiat de unele drepturi acordate de legile anterioare, să poată beneficia în continuare de aceste drepturi". .C.I.A.

Next