Tribuna, ianuarie-martie 1995 (Anul 111, nr. 1313-1375)

1995-01-04 / nr. 1313

­Sc­aut '94 “Principiul supremaţiei legii a fost conduita fiecărui poliţist “ - afirmă dl. lt. col. comandantul Poliţiei “în întreaga perioadă a anului 1994 lucrătorii de poliţie au acţionat în baza şi pentru executarea sarcinilor ce le-au revenit din legile ţării, în vederea apărării vieţii şi integrităţii corporale a persoanei, a drepturilor şi intereselor legale ale acesteia, a avutului public şi privat, a ordinii şi liniştii publice. Principiul supremaţiei legii a fost conduita fiecărui poliţist, în primul rând pentru cunoaşterea legilor în vigoare de către noi înşine şi vegherea respectării lor de către cetăţeni, pornind de la premisa că poliţistul­ este la dispoziţia cetăţeanului şi nu invers. Şi cum suntem la ora bilan­ţului, ne bucurăm să putem constata că în 1994 feno­menul infracţional a înre­gistrat un curs descendent, fiind înregistrate cu 606 infracţiuni mai puţin decât în 1993. Au scăzut îndeo­sebi infracţiunile de natură­­ judiciară, cele vizând avutul Eugen Rotărescu, municipiului Sibiu - public şi cel privat, dar şi cele împotriva persoanei. Apreciez că rata crimi­nalităţii la 100.000 de locui­tori este încă mare (respec­tiv 837­ infracţiuni), ponderea deţinând-o infracţiunile îm­potriva avutului privat (furtu­rile din autoturisme, din locuinţe şi din unităţi priva­te). Mai concret, zilnic în Sibiu se comit 4 infracţiuni şi se constată 130 de con­travenţii, 89% fiind încălcări la regulamentul circulaţiei rutiere. Prin infracţiunile comise în ’94 au fost produse pagube în valoare de 510 milioane lei. La comiterea infracţiunilor au fost implicaţi aproape 1000 de infractori, 35% din aceştia au fost arestaţi preventiv, 27% au antecedente penale şi 87% sunt voiajori (nesibieni). Ne îngrijorează procentul mare - 42% - de infracţiuni în care sunt implicaţi tinerii, continuare în pag. 5 A consemnat Ion SORESCU C­e a fost, ce va să fie? Remanieri interne şi turnee externe în retrospectiva asupra anului politic 1994, să trecem în revistă, mai întâi, principalele acţiuni ale puterii. Le vom completa apoi cu cele ale opoziţiei şi, in sfârşit, cu principalele dispute sau chiar scandaluri care au opus cele două tabere. După îndelungate negocieri, PDSR şi PUNR semnau în ianuarie un protocol de guvernare. în martie, se producea prima remaniere a cabinetului Văcăroiu. Diplomatul Gh. Ţinea îl înlocuieşte, la apărare, pe gen. Spiroiu, care nu a ştiut să-şi apere reputaţia, vicepreşedintele Senatului, Doru Ioan Tărăcilă, avocat câlărăşean devine şi el primul civil în fruntea internelor,­­ unde mâna sa dreaptă rămâne fostul titular, gen. loan Dănescu. Aurel Novac obţine portofoliul transporturilor, iar losif Chiuzbaian­­ pe cel al justiţiei. Despre ultimii doi, vicepreședintele PUNR, Ioan Gavra, va spune, mai târziu, că sunt oamenii partidului său. Aurel Novac îl va contrazice, în timp ce I. Chiuzbaian o va scălda. în august, se petrece a doua remaniere, prin care PDSR oficiază intrarea PUNR în guvern, prin Valeriu Tabără, la agricultură, unde îl înlocuieşte pe Ioan Oancea, acuzat în aprilie de Comisia Parlamentară anticorupţie, dar luat acum sub pulpana Cotrocenilor, iar necunoscutul, pe atunci, băimărean Adrian Turicu preia portofoliul comunicaţiilor de la Andrei Chirică, cel mai longeviv ca demnitar guvernamental, slujind trei premieri. Cu chiu cu vai, și cu întârziere, majoritarii în parlament aprobă, prin februarie, în formă cam ambiguă, memorandumul dintre guvern și FMI. Ca efect indirect, dar previzibil, Banca Mondială ne acordă un împrumut de 250 milioane dolari, destinat acc­erării privatizării. La rândul său, Bill Clinton cere, în iunie, Congresului SUA să prelungească pentru România valabilitatea clauzei naţiunii celei mai favorizate, subiect de mare scandal politic între Ion Iliescu şi Corneliu Coposu în prima parte a anului 1992. Imediat după ce, în ianuarie 1994, NATO adoptă formula Parteneriatului pentru Pace, menit să ofere oarecari garanţii ţărilor neliniştite de siguranţa lor naţională, România devine prima, din cele ale fostului lagăr, care aderă, cerere acceptată oficial în septembrie, încercând printr-un dialog cu opoziţia (întrevederi cu fostul şi, posibil, viitorul său rival, Emil Constantinescu, şi cu alte personalităţi) să tempereze propriul partid, uneori rebel, şi pe aliaţii acestuia, preşedintele Iliescu, adept al diplomaţiei la cel mai înalt nivel, efectuează numeroase turnee în străinătate. Aşa cum a făcut, în martie, în Lituania, China şi Coreea de Sud, în iulie, premierul chinez Li Peng, pe care preşedintele îl cunoaşte din studenţia lor moscovită comună, va veni, la rândul său, într-o vizită oficială în România, continuare în pag. 5 VASAS Ferenc " Suna "Trtcea Trei moldoveni - tâlhari la drumul mare în data de 1 ianuarie, în zona localităţii Şura Mică, 3 moldoveni (din judeţul Vaslui) au ieşit precum tâlharii la drumul mare, înarmaţi cu bâte şi­ un topor, Ionel Cojan (17 ani), Adrian Cojan (20 ani) şi Constantin Lăcătuşu (16 ani) au oprit prin violenţă 3 autoturisme care circulau pe şoseaua Sibiu - Şura Mică. Au deposedat prin violenţă persoanele aflate în autoturisme de unele bunuri şi au avariat cu furie caroseria autoturismelor. Cei 3 “haiduci” au avut însă ghinionul să oprească şi maşina poliţiei. Speriaţi, au luat-o la fugă. Dar n-au ajuns prea departe, fiind repede imobilizaţi de lucrătorii de poliţie, care s-au dovedit şi de această dată deosebit de operativi şi eficienţi, făcând uz de armamentul din dotare. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu a dispus arestarea lor preventivă pentru săvârşirea infrac­ţiunilor de tâlhărie şi distrugere în dauna avutului privat. Cercetările continuă întrucât una din persoane a fost lovită cu toporul în cap, planând astfel asupra tâlharilor şi acuzaţia de tentativă de omor. C. JALE LA RASINARI in curând TV prin cablu Este binecunoscută slaba recepţie a programului tele­viziunii naţionale în această localitate. Ca urmare a pertur­­baţiilor apărute şi din cauza programelor de radio “Vocea Evangheliei” şi “Cinemar” a câştigat tot mai mult teren ideea introducerii TV prin cablu. Această iniţiativă apar­ţine unui fiu al satului, domnul ing. Dragoe Maniu, care în baza licenţei obţinute în urma şedinţei din 20 decembrie 1994 a Consiliului Naţional al Audio-Vizualului va demara zilele acestea realizarea studioului. Se preconizează ca la sfârşitul lunii februarie să se facă primele transmisii de programe preluate pe satelit (pentru început 8 programe cu posibilitate de extindere până la 16 programe), cât şi programul I TVR, programele TV Sibiu şi TV Cinemar. __________________V. loaig1 TECA„AÎIRA" I­B­I­U Anul CXI, nr. 1313 serie nouă Miercuri, 4 ianuarie 1995 MIAT ÎN 1881 DE IOAN SLAVICI u­­nă COTIDIAN INDEPENDENT. APARE LA SIBIU 8 pagini­­(H) lei (la abonaţi- 80 lei) . Vitrină cu... suspine Este cunoscut faptul că, de un timp încoace, câteva prestigioase firme străine îşi desfac - şi la Sibiu - produsele prin reprezentanţele respective. Nu ne mai miră, deci, citind prin vitrine numele unor firme cu rezonanţă internaţională ca PHILIPS, PANASONIC, PIONEER, SHARP, MINOLTA, JUNKERS, ZASS, SIEMENS etc. Mare ne-a fost, însă, mirarea, încă din ultimele zile ale anului scurs, descoperind cu stupoare un... “VOLVO” de un roșu aprins “garaj” într-o vitrină a unui mare magazin sibian. Am clipit atunci de câteva ori, crezând că “himera” va dispărea... Dar splendoarea de limuzină rămânea, totuşi, aievea! Avem în sfârşit şi noi “VOLVO” de vânzare la Sibiu! Cine şi-a închipuit o asemenea performanţă după doar cinci ani de “cochetărie” cu economia de piaţă? Acum, că aţi aflat vestea cea mare (sau o ştiaţi deja?), vă sfătuim să nu vă grăbiţi la prăvălie, preţul încă nefiind afişat, iar bănetul îl puteţi agonisi în linişte (şi aşa se vor diminua dobânzile la depuneri, începând cu noul an!) iar coada celor dornici să cumpere “bijuteria pe patru roţi” încă nu va fi exagerat de mare... Vă lăsăm, aşadar, pe dv., stimaţi cititori, să descoperiţi în vitrina cărui magazin sibian este depusă această “Lady Volvo” (în fotografie) care va smulge trecătorilor atâtea suspine! Text şi foto: Fred M­SS “Carnavalul gheţii La patinoarul din parcul “Sub Arini”, S.C. SIBGUARD, fundaţia pentru tineret “Gh.Lazăr”, Clubul Adoles­cenţilor şi “Evenimentul sibian” organizează în 5 ianuarie a.c., începând cu ora 18.30, “Carnavalul gheţii”, în preajma unui brad de Crăciun instalat pe patinoar se vor desfăşura diferite probe (parada măştilor, dans individual şi perechi, “enigma ştafetei” etc) menite să desemneze cea mai bună mască a serii. Muzica va fi “dirijată” de D. J. competenţi iar componenţa juriului va fi stabilită la faţa locului. De asemenea, focurile de artificii vor însoţi participanţii pe toată perioada desfăşurării carnavalului. Să mai menţionăm că, în data de 5, accesul în patinoar (pentru cei cu patine) se va face doar dacă patinatorii vor avea mască sau costum de carnaval. R.M. LA PĂLTINIŞ SE SCHIAZA! Elevii şi studenţii sunt în vacanţă. Lor, în primul rând, le vindem un pont: la Păltiniş a nins, pârtia Onceşti este pregătită, aşa că iubitorii schiului n-ar trebui să-şi refuze bucuria câtorva ceasuri de relaxare în decorul mirific al muntelui. Noi am lansat invitaţia... M.B. PREŢUL IMPEL. Acum, după ce apele s-au mai liniştit, încă marcaţi de oboseală şi amintirile ce revin haotic, ne-am gândit că n-ar fi rău să facem o trecere în revistă a localurilor (nu toate, este adevărat) în care, conform tradiţiei, s-au organizat “REVELIOANE". Sibianul, dornic de bună dispoziţie, în virtutea şi sub influenţa majoră a propriului buzunar a ales, căci a avut de unde. Creând imaginea unei piramide, la baza acesteia se află cu 30.000 lei Restaurantul Miercurea Băi, 35.000 lei Restaurantul Valea Aurie, 40.000 lei Restaurantul Militar Sibiu, Restaurantul Gării şi Hotel Parc. Urcăm treaptă cu treaptă şi cu 45.000 lei Crama Sibiul Vechi a asigurat buna dispoziţie clienţilor, la trecerea dintre ani, iar cu 50.000 lei şi un bilet de autobuz Restaurantul Cindrelul din Păltiniş. Cu 60.000 lei Hotelul Bulevard şi Hanul Dumbrava şi-au deschis ospitalier uşile clienţilor care nu s-au lăsat aşteptaţi. La Bufniţa, Stima Ardeleană şi-a făcut socotelile şi pentru 75.000 lei clienţii au zis hop ! şi numai într-o “clipă” s-au­­ trezit în '95. Cu hop, fără hop, lăsând hârtoapele restanţă din '94, cu gânduri foarte serioase, la împăratul Romanilor s-au prezentat cei mai în putere, lăsând 100 mii lei, pentru ca la Night Club Transilvania, vârful piramidei, căci trebuie să ne oprim undeva, distracţia să înghită 200 mii lei în ritm de la mulţi ani­ şi pe nerăsuflate. Fără comentarii, pentru că averea agonisită în '94 ne-a permis prezenţa în alt spaţiu cu rol de “trecătoare între ani”, celor care se regăsesc mai sus cu goluri în bugetul de tranziţie, dar şi celor care au petrecut Revelionul acasă, acasă la alţii, ori pe drumuri, prinşi de zăpada căzută din abundenţă, un sincer să le fie de bine în 1995 şi actualul cincinal. Dan TOMOZEI ­­ SBEiJE W S&MÎ3M3 \MMMi De la 1 ianuarie a.c. “cei 12” din Uniunea Europeană au devenit “cei 15”, încă trei membri cu drepturi depline au aderat oficial la Uniune: Austria, Finlanda și Suedia. Facem o paranteză pentru a preciza că, de fapt, trebuiau să fie patru, dar Norvegia s-a autoeliminat, numai 47,7 la sută din oamenii fiordurilor spunând “da” la un referendum privind aderarea la U.E. De ce au întors norvegienii spatele Europei? Probabil că ei știu cel mai bine. încercând să găsească adevăratele cauze, observatorii politici vorbesc de teama acestora de a nu pierde controlul asupra gazului lor natural, a petrolului, pescuitului şi agriculturii, în orice caz, cu sau fără Norvegia, Uniunea Europeană îşi lărgeşte pas cu pas frontierele într-un marş care nu exclude însă pasul pe loc. Pentru că nu putem să nu ţinem cont de faptul că, odată cu admiterea celor trei, harta politică a Europei devine de fapt şi mai dezordonată, Iată, din cele 12 state (vechi) membre, zece aparţin alianţei de apărare Uniunea Europeană Occidentală (UEO) care este de fapt un pilon european al NATO. Paradoxal, două ţări membre ale NATO - Danemarca şi Norvegia nu au aderat la UEO! Mai mult decât atât, s-a lăsat complet în suspensie problema aderării la UEO a celor trei state admise în Comunitatea Europeană la 1 ianuarie a.c. Ce să mai vorbim de grupul celor şase ţări din Europa Centrală şi de Est, printre care cu onoare ne numărăm, şi de grupul celor trei state baltice, toate pe poziţiile de aşteptare, într-un soi de “carantină” prelungită şi obositoare care, după unii, s-ar putea întinde mult peste anul 2000... Concluzia? Europa cu geometrie variabilă e o chestie visată obsesiv de unii, contestată pur şi simplu de alţii, care se naşte greu şi cu hurducături. Ea nu e nici cea mai dreaptă şi nici cea mai bună din lumile posibile, dar dacă aici ne-a semănat Dumnezeu şi altceva mai bun nu avem de făcut, vom aştepta şi pe la porţile ei până ne-o băga în seamă cineva sau până om fura noi cheia. Deocamdată, pe paşaportul nostru nu scrie “european”... TRIBUNA­ L.H­ ALUI

Next