Tribuna, februarie 1996 (Anul 112, nr. 1590-1610)

1996-02-01 / nr. 1590

Tot timpul, ca-n orice ţară democrată, poliţia este cu ochii-n patru. Ea vede, ea aude, ea acţionează. Dar ea mai şi avertizează, mai şi pre­supune, mai şi intuieşte,­­ mai face şi muncă de prevenire. Ca orice poliţie care se respectă. Mai nou, grija poliţiei se îndreaptă către politi­cienii români de toate culorile, fără deosebire de naţionalitate, sex, religie. Căci, se ştie, politicienii sunt spuma Motivul: sunt prea mulţi puşcaşi autorizaţi şi neautorizaţi pe kilometru pătrat în România. Şi cine ştie ce se poate întâmpla, când un po­litician de “carieră" care a mai rostit discursuri electorale şi cu patru ani în urmă, spunând verzi și uscate, repetă promi­siunile de atunci, um­­flându-şi pieptul în nu­mele aceluiaşi partid sau al altui partid la care a trecut pentru că i-a pro­mis mai multe avantaje. Că doar n-or face politicienii noştri politică sub formă de muncă patriotică, începând cu domnul consilier comu­nal şi terminând cu se­natorul, toţi vor să câştige câte ceva. Dacă se poate cât mai mult. Cât neam de neamul lui n-a avut. Aşadar, în timpul campaniei electorale, badea Ion, candidat de primar ori de viceprimar, ori de consilier, om politic în toată regula, că doar face politica partidului căruia îi aparţine şi care l-a propus candidat în alegerile generale, va trebui să poarte pe sub suman vestă antiglonţ, ca nu cumva vreun posesor legal sau ilegal de armă să-l lovească în inimă cu un glonte. Cu alte cuvinte, ne apropiem vertiginos de democraţia celui mai tare, a glontelui, adică a ţării. Ei întruchipează şi intelectualitatea, şi ţără­nimea, şi muncitorimea, şi tot ce mişcă-n ţara asta. C-aşa-i făcută lumea. Din politicieni şi din cei care-i poartă-n cârcă şi le dau de mâncare şi băutură şi le asigură câte un acoperiş deasupra capului. Adică, mai altfel spus, lumea-i făcută din politicieni şi din alegătorii care îi votează. Fiecare politician cu alegătorii lui, fiecare ale­gător cu politicianul lui. Revenind la grija poliţiei faţă de politicienii de toate gradele, căci sunt politicieni minori şi politicieni majori, trebuie să mărturisim că ni s-a părut amuzantă reco­mandarea ca politicienii să poarte veste antiglonţ. ----------------------|-.-.­-............ . ..... "­ TRIBUNA 0-----------------------------------------------------------------------­Premiul Academiei Internaţionale (­Mihai Eminescu" pentru poeţii sioieni Mima Ivănescu şi Ion Mima Zilele trecute, în sala oglinzilor a Muzeului de Artă din Craiova a avut loc festivitatea de decernare a premiilor Academiei Internaţionale “Mihai Eminescu” şi Fundaţiei “Mihai Eminescu”. Au fost acordate 20 de premii, iată câţiva dintre cei premiaţi: Ştefan Augustin Doinaş, I.P.S. Nestor Vornicescu, mitropolitul Olteniei, Viorel Mărgi­­neanu, ministrul culturii, Laurenţiu Ulici, preşedin­tele Uniunii Scriitorilor, Mihai Şora, Eugen Uri­­cariu, Ion Cristoiu, poetul Valeriu Matei din Basa­rabia, poetul şi drama­turgul George Astaloş din Paris şi poeţii sibieni Mircea Ivănescu şi Ion Mircea. Prezent la festivitatea din Bănie, poetul Ion Mircea ne-a declarat: “Mă bucur că e un premiu pentru poezie. Am fost impresio­nat că de numele poetului Mircea Ivănescu şi al meu a fost legat şi cel al revistei “Transilvania”, revistă în care numele lui Eminescu a lăsat jăratec de diamant în fiinţa româ­nilor”. Aflând de acest premiu doar din relatarea con­fratelui Ion Mircea, poetul Mircea Ivănescu ne-a mărturisit, în nota de umor atât de personală, continuare în pag. 8 Ion Onuc NEMEȘ Anul CXII, nr. 1590 serie nouă Joi, 1 februarie 1996 una COTIDIAN INDEPENDENT. APARE LA SIBIU 8 pagini -200 lei (la abonaţi - 120 lei) .Este mai bine ca, întemeiat pe adevăr, să înving­i­ o iluzie, decât întemeiat pe o iluzie să învingi, adevărul. (Tpictet) Corespondenţa noastră din Bucureşti Nepotrivire de caracter Mariajul de doi ani dintre PDSR şi PUNR pare să se îndrepte spre divorţ mai repede decât esti­mam în anterioara cores­pondenţă. Surpriza vine doar din faptul că iniţiativa rupturii a luat-o PDSR şi nu PUNR, deşi acesta din urmă este cel interesat într-o distanţare de gu­vernare în perioada preelectorală. Nu este exclus ca, până să ajungă aceste rânduri sub ochii cititorului, prima înfăţişare a acestui pro­ces să se fi şi consumat. După ce a trecut sub tăcere sperjurul a doi miniştri PUNR, Novac de la transporturi şi Chiuzba­­ian de la justiţie (!), care au scandalizat presa tăinuin­­du-şi, din primăvară până în vară, înregimentarea man politică, PDSR invocă acum, ca motiv de divorţ, nepotrivirea de caracter. Motivul real trebuie să fie, însă, o nouă epistolă lu­nară, a doua în ultima vre­me, dar înscrisă într-un şir fără sfârşit, prin care liderul PUNR îl acuză din nou pe Ion Iliescu că încalcă legea fundamentală, în loc să garanteze Constituţia. Cuiul lui Pepelea l-a bă­tut, însă, Adrian Năstase într-altă parte. Aflat într­­unul din frecventele sale turnee electorale, preşe­dintele executiv al PDSR s-a scandalizat de unele ‘gafe politice" ale PUNR. Acestea constau în numi­rea directorilor unor regii autonome de către miniş­trii peunerişti. Adrian Turicu, de la comunicaţii, şi Valeriu Tabără, de la agriculture, au numit la conducerea ROMTELE­­COM, respectiv a Regiei tutunului, nu pe ocupanții primului loc la concurs, ci continuare în pag. 8 VASAS Ferenc ■* 4 V­ă propunem pentru astazi în pagina a II-a I în pagina a IlI-a I în pagina a IV-a I în pagina a VIII-a Un nou caz cu “împrumuturi”, dobânzi iluzorii şi garanţii fictive Directorul Direcţiei de Telecomunicaţii Sibiu răspunde cititorilor “Tribunei" mem miuwmmmnmmmm­­mmmmnmmmmmmmm în Sibiu, “se coace” un nou scandal... COPOSU contra MILEA!?“ . In şedinţa de joi, 25­­ianuarie a.c., Consiliul­­ Local Sibiu a hotărât atri­­buirea numelui “Corneliu­­ Coposu” actualului “Bule­­­vard General Vasile Mi­­j­lea”. S-au opus patru con­­­­silieri, printre care şi d-na Vlulia Drăguţoiu. Moti­­­vându-şi votul împotrivă, d-na Drăguţoiu ne-a pre- i cizat: “Eu am propus, în­­ noiembrie trecut, ca una din străzile Sibiului să poarte numele fostului lider ţărănist Corneliu­­ Coposu, dar n-am fost de acord ca strada respec- I tivă să fie chiar Bulevardul Vasile Milea... Existau şi alte străzi centrale sau mai importante cărora li s­­ar fi putut atribui numele marelui dispărut". Pe de altă parte, Comitetul de conducere al Asociaţiei Sibiu Decembrie '89, prin­­tr-un Comunicat adresat redacţiei noastre, spre pu­blicare, aduce “mulţumiri majorităţii consilierilor mu­nicipali (...) pentru maturi­tatea politică şi înţelegerea de care au dat dovadă (...) ca (sic!) dintre cele mai im­portante străzi din Sibiu - B-dul Vasile Milea - să i se schimbe denumirea în B-dul Corneliu Coposu" (...). Contactaţi telefonic, dl. general de brigadă Neculai Stoina, comandantul Gar­nizoanei Sibiu, şi dl. col. de justiţie Teodor Bo­­doaşcă, şeful Biroului se­­­­cretariat şi relaţii publice­­ al Academiei Trupelor de­­ Uscat, ne-au declarat:­ “Cadrele militare sunt­ nemulţumite de hotărârea­­ Consiliului Local. Vom­­ acţiona, pe căi legale, pentru anularea ei. Am înţeles, de la dl. vicepri-­­­mar Aurel Maxim, că ho­tărârea nu este încă redactată. Dacă nu vom găsi înţelegere pentru­­ anularea hotărârii, vom solicita, prin prefectul judeţului, atacarea continuare în pag. 8 Lucian JIMAN Mediaş ----------------------------­Societatea Culturală “Avram Iancu” Recent, în municipiul Mediaş, la Primăria locală, a avut loc constituirea celei de-a 28-a filiale a Societăţii Culturale “Avram Iancu". în consiliul de conducere au fost aleşi ing. Dionisie Bucur, preşedinte de onoare, ing. Sabin Vlad, preşedinte, Amalia Bârfea, preşedinte executiv. ___ Ziua inten­denţei militare 1861 - A înce­put să funcţio­neze la Bucureşti, Arsenalul Armatei. 1931 - S-a născut Boris Elţîn, preşedintele Fede­raţiei Ruse. 1991 - România a primit statutul de invitat special la Consiliul Europei. 1995 - A intrat în vigoare Acordul de Asociere a României la Uniunea Europeană; acordul a fost semnat la 1.02.1993. 1995-21 de state membre ale Consiliului Europei printre care şi România au semnat, la Strasbourg, Con­­venţia-cadru pentru protec­ţia minorităţilor naţionale. 1996 - încep lucrările Forumului Economic de la Davos (Elveţia) (1-6) Ziua Mondială a Tineretului Ortodox Cu ocazia Zilei Mondiale a Tineretului Ortodox, zi care se serbează anual odată cu sărbătorirea întâmpinării Domnului (2 februarie), în Catedrala Mitropolitană din Sibiu va vorbi în cadrul slujbei de vecernie, ora 18, preot lector Irimie Marga de la Facultatea de Teologie “Andrei Şaguna”. Predica va avea ca temă “Tineretul şi Ortodoxia, astăzi". Această acţie are la bază o iniţiativă­­ veche a SYNDESMO, (Federaţia Mondială a Tineretului Ortodox), respectiv din anul 1992 şi are Binecuvântarea Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol. 1 Februarie - Ziua Intendenţei Române Institutul Militar "Gheorghe lazar" in sărbătoare Prezent din cele mai vechi timpuri în principalele rânduri ale armatei, inten­dentul şi-a câştigat, în vreme, rolul de prim susţinător al trupelor, fie ele de atac, fie de pregătire. Cu alte cuvinte, aşa cum şade bine unui ostaş să raporteze, pe scurt, intendenţa este serviciul care asi­gură aprovizionarea trupelor cu hrană, carburanţi-lubrefianţi, echipament. Odată definită principala traiectorie a activităţii intendentului, apropiindu-ne de prezent, trebuie apreciat faptul că, în timp ce în primul război mondial, în spa­tele unui luptător se afla un singur sus­ţinător, în războiul din Golf raportul a fost de unu la peste 40! Eficientizarea acţiu­nilor armatei, oricare ar fi ele, a fost posi­bilă şi datorită serviciilor aduse de inten­denţi. Importanţa logisticii, de la calcula­tor, la proiectile şi aeropurtate ghidate, prin însăşi denumire, creează o nouă dimen­siune, o nouă prezenţă în câmpul de luptă, continuare în pag. 8 Dan TOMOZEI

Next