Tribuna, februarie 1997 (Anul 113, nr. 1846-1865)

1997-02-01 / nr. 1846

Pagina 2 Despre evoluţia secuizării românilor din arcul carpatic V. Secuizarea românilor s-a produs în etape diferite. Prima etapă cuprinde pe românii care şi-au pierdut limba maternă, împrumutând limba maghiară vorbită de secui, dar şi-au menţinut numele românesc şi confesiunea ortodoxă sau greco-catolică. Aceştia sunt românii semi-secuizaţi, expuşi secuizării complete. A doua etapă cuprinde pe românii care şi-au pierdut limba şi confesiunea, ei sunt români secuizaţi complet, iar originea lor românească o trădează numele românesc ma­ghiarizat. Procesul de secuizare a românilor - am mai spus-o - s-a produs în secole, lent, pe cale naturală şi paşnică. Au existat şi presiuni din partea statului şi constrângeri de natură economică şi confesională. Preoţii cultelor maghiare au căutat să-şi mărească numărul credincioşilor prin atragerea românilor ortodocşi şi greco­­catolici, utilizând tot felul de metode. Pentru a fi primiţi să lucreze pe moşiile grofilor unguri, românii erau obligaţi să aducă dovada scrisă de la preoţii confesiunilor maghiare că au trecut la una din acele confesiuni. Aceeaşi formalitate se cerea pentru a putea face parte din composesoratele de păduri, spre a beneficia de material lemnos. De cele mai multe ori, preoţii cultelor maghiare au tulburat relaţiile normale dintre secui şi români, mai ales acolo unde românii erau lipsiţi de preoţii lor. Statistica oficială din 1­760-1762 , este un document important care atestă prezenţa românilor de ambele confesiuni în număr mare în comunele din arcul carpatic. Balogh Păi a afirmat în cartea sa semioficială,că maghiarii şi secuii n-au fost niciodată ortodocşi sau greco­­catolici. In consecinţă, recenzaţii ortodocşi şi cei greco-catolici nu puteau fi decât români, indiferent dacă vorbeau sau nu româneşte. Un locuitor care vorbea ungureşte şi era trecut ca fiind de naţio­nalitate maghiară, dar care se declara din punct de vedere confesional ortodox sau greco-catolic, era în realitate român, aşa cum şi Balogh Pál o afirmă. Realitatea a fost camuflată prin metoda artificială a stabilirii naţionalităţii după limba vorbită, şi nu după confesiune. Statistica întocmită de Bukow, referitor la românii de ambele confesiuni, arată că din cele 426 comune din Secuime existau români în 349 comune mixte secuieşti-româneşti, repartizate astfel: în judeţul Covasna 90 comune, în Harghita 137 şi în Mureş 122 comune (fostele judeţe Ciuc, Odorhei, Trei Scaune, Mureş), deci nu se mai aflau români în 77 comune. Statistica oficială ungară din 1910 arată că, după limba vorbită se aflau români în 231 comune, în 65 în judeţul Covasna, în 71 comune din judeţul Harghita, în 95 din judeţul Mureş, într-un interval de 150 de ani “au dispărut” complet 195 comune din cele 426. Cifra este impresionantă şi a dat satisfacţie oficialităţilor ungare, alarmându-i însă pe români. Ambele părţi au fost înşelate - prima voit - prin cifrele care nu oglindeau realitatea, ba­­zându-se pe artificiul cunoscut. Aceeaşi statistică indică faptul că în 1910 existau locuitori de confesiune ortodoxă şi greco-catolică în 343 comune, deci ei nu puteau fi decât români. Este semnificativ faptul că numărul comunelor in care s-a constatat, după confesiune, prezența românilor (în 1760 - 345 comune, în 1890 - 355 comune, în 1910 - 343 comune) a rămas aproape constant, secuizarea românilor producându-se prin asimilarea lentă, în interiorul fiecărei comune, în lucrarea Naţionalităţile în Regatul Ungar, Balogh Păi reproduce din recen­sământul realizat în 1890 o următoare situaţie a populaţiei din cele patru judeţe:­­ Mureş-Turda în 208 comune, 102.572 ma­ghiari şi 62.179 români - Ciuc în 66 comune: 98.861 maghiari şi 14.470 români - Odorhei în 136 comune: 103.209 maghiari şi 3.131 români - Trei Scaune în 113 comune: 110.799 ma­ghiari şi 17.360 români TOTAL: în 523 comune: 415.441 maghiari şi 97.200 români. Cifrele reprezintă nu­mărul secuilor şi al românilor după limba vorbită.. Dar cifra care reprezintă numărul românilor după limba vorbită este mult infe­rioară celei care re­prezintă numărul lor după confesiune; erau mai mulţi ortodocşi şi greco­­catolici. Despre aceştia din urmă, autorul face importanta precizare: “în Ardeal, naţionalitatea secuiască (ea exista deci) nu s-a ataşat Bisericii Ortodoxe, întrucât legislaţia ardeleană nicio­dată nu a recunoscut confesiunea ortodoxă; maghiarii din Secuime, aparţinători confesiunii ortodoxe, vor fi, deci, români maghiarizaţi”. dr. Mihai RACOVIŢAN Protecţia sociala a­­ şomerilor Noi locuri de muncă disponibile Cu toate greutăţile prin care trece economia naţională, categoriilor de persoane cele mai dezavantajate li se pun la dispoziţie de către agenţii economici noi locuri de muncă, într-o perioadă dificilă pentru piaţa forţei de muncă. Astfel, prin intermediul Oficiului Forţă de Muncă şi Şomaj din cadrul D.M.P.S. a judeţului Sibiu, comunicăm celor interesaţi următoarele posturi vacante: » Muncitori - 2 posturi barman - 3 posturi brutar - 2 posturi cofetar - 20 posturi confecţioner-încheiat tricotaje - 40 posturi croitor-pregătitor, cusător feţe încălţăminte - 7 posturi cusător articole de marochinerie şi voiaj - 6 posturi dulgher pentru construcţii - 3 posturi lăcătuş construcţii metalice - 5 posturi mecanic auto - 5 posturi şofer taxi - 4 posturi tinichigiu auto - 20 posturi tricoteur la mașini tricoteze rectilinii - 7 posturi zidar-rosar-tencuitor Studii medii - 3 posturi agent comercial - 3 posturi agent distribuitor - 1 post asistent medical - 1 post maistru mecanic - 1 post tehnician constructor Studii superioare - 5 posturi economist - 2 posturi inginer construcţii - 3 posturi inginer electronist - 1 post inginer ind. lemnului - 1 post inginer mecanic - 3 posturi inginer metalurg - 3 posturi inginer sudură - 1 post inginer textile-pielărie - 3 posturi jurisconsult - 1 post şef atelier mecanic Menţionăm că aceste locuri de muncă sunt disponibile începând cu 29.01.1997. Titus DUNĂREANU Tribuna cCc€Ae­ui& 1 februarie 1997 Tăriceaanu a discutat cu omologii săi despre intrarea României in RfTil Călin Popescu Tăriceanu, ministrul industriilor şi al comerţului, a purtat, cu ocazia recentei sale vizite la Bruxelles, discuţii cu omologii săi din Cehia, Bulgaria, Ungaria şi Slovenia. Acestea au vizat aderarea României la CEFTA. Acest consiliu european este considerat de ministrul român “o antecameră a Uniunii Europene”. “România ar avea şanse reale de a intra în structurile europene prin 2002 sau 2003, dar până atunci trebuie să ne orientăm spre redresarea economiei, care în prezent este în culori sumbre”, a mai spus Călin Popescu Tăriceanu. A.M. PRESS S­tânca: Răni veşnice prin... pavajele sibiene Abia s-a încumetat cineva să refacă pavajul din preajma statuii lui Gheorghe Lazăr din Piaţa Mare, că la doar câţiva metri mai încolo a apărut deja o nouă “plagă”, tocmai în faţa băncilor instalate acolo, deci, unde cei care se mai aşază nu prea au unde să-şi pună picioarele... Chiar nu se găseşte nimeni prin tot Sibiul să refacă, definitiv şi trainic, pavajul? Să-i acordăm Cezarului ce i se cuvine şi,... să-l mai rugăm ceva! Aşa după cum s-a consemnat de curând în coloanele ziarului nostru (prin articolul semnat de ing. Iacob Blaga de la FRE Sibiu), mai nou, iluminatul public a devenit, într-adevăr, o preocupare permanentă în oraşul nostru. Aşadar, se văd şi rezultatele scontate, concretizate prin stâlpii de iluminat instalaţi pe “Bretter”, în faţa Hotelului “Bulevard” (amintind de perioada Sibiului medieval!), pe str. Tribunei, în pieţe şi prin alte locuri centrale ale municipiului nostru. Nu putem decât să-i felicităm pe bravii iniţiatori ai FRES-ului! Privind tot iluminatul public, doar Aleea Biruinţei­ din cartierul Hipodrom (intrarea vizavi de complexul “Cedonia” - Restaurantul Transilvania) a rămas vitregită de ani de zile, găsindu-se, aici, doar soluţii provizorii. “întreaga suflare” de pe această “uliţă” aşteap­tă, deci, să-i fie îndeplinită doleanţa, de ani de zile. Şi cum cei de la FRE Sibiu sunt oameni de cuvânt... Text şi foto: Fred M­SS I Ion Iliescu la ananghie “Decizie luată prin încălcarea legii" - se poate citi pe o hotărâre a guvernului Văcăroiu­­ în baza căreia Ion Iliescu a cumpărat apartamentul în care locuiește din 1991. Documentul se află pe masa premierului Victor Ciorbea. El va cere, probabil, opinia experţilor juridici ai Cabinetului înainte de a lua o hotărâre în chestiune. Rezoluţia citată în deschiderea acestor rânduri a fost pusă de şeful Corpului de Control al Executivului, Valerian Stan. Din nota sa de constatare rezultă că 33 de foşti şi actuali demnitari şi-au cumpărat locuinţele prin nesocotirea legii. De fapt, la unor acte normative I emise pe ultima sută de I metri ai guvernării I Văcăroiu. Ele au permis­­chiriaşilor unor vile din fondul Regiei Adminis­trării Patrimoniului de Stat I (RATS), care le-au locuit I “permanent şi continuu” ■ să şi le cumpere. Iar noul­­ guvern contestă tocmai ■ legalitatea acestor I hotărâri, trei la număr, I emise în pripă de cabinetul­­ Văcăroiu, I în virtutea lor, alături de ■ Ion Iliescu, alte câteva I figuri marcante, ca primul I său consilier la Cotroceni, I generalul Vasile Ionel, I Silviu Brucan, Gelu ■ Voican-Voiculescu sau I Victor Athanasie Stăncu­­­lescu, şi-au achitat I locuinţele. Formalităţile I nu au durat decât 13 zile, în condiţiile în care chiriaşii ■ caselor naţionalizate I îndură un calvar birocratic I şi li se cere, zice-se, mită ■ în dolari, numai pentru ca J funcţionarii obligaţi să le I evalueze să-şi facă I datoria. I Ion Iliescu, care şi-a plătit­­casa cu două zile înainte de turul secund al alegerilor, trădând astfel, vnabil, că nu mai credea că va fi reales, s-a bâlbâit atunci, dar acum se apără. Ceilalţi tac. El invocă tocmai o hotărâre a guver­nului Văcăroiu: “Asta nu e casă naţionalizată, nici din fondul Protocolului de Stat”. Dar recunoaşte, în sfârşit, că celelalte două apartamente din vila de pe strada Moliére, nr. 3-5, sunt ocupate de body­­guarzii săi: “Sunt ofiţeri SPP, deci funcţionari ai statului şi au primit casa de la stat”. Problemă grea pentru premierul Ciorbea, încă una. Căci, formal­, Ion Iliescu are dreptate, de vreme ce guvernul Vă­căroiu a trecut locuințele cu pricina printr-o hotărâre pe care avea tot dreptul să o adopte, din fondul protocolului de stat în cel al primăriilor. Pe de altă parte, e limpede că aceste­ hotărâri au creat avantaje ■ beneficiarilor. Ele nu pot fi justificate din punct de vedere moral. Pe deasu­pra, încalcă şi un principiu constituţional, după care un cetăţean nu poate fi mai egal decât altul. în acelaşi timp, noua putere nu are interesul să îl victimizeze pe fostul preşedinte decât dacă vrea să-i dea înapoi o parte din capitalul politic irosit. Ion Iliescu se poate prezenta lesne ca ţintă a răzbunării lui Valeriu Stan, de pildă. După ce a activat şi în faimosul Comitet pentru Democratizarea Armatei (CADA) care a obţinut capul de ministru al răposatului general şi candidat la preşedinţie (1996) Nicolae Militaru, actualul şef al Corpului de Control a fost trecut în rezervă cu gradul de căpitan. Se zice că pentru refuzul său de a comanda o unitate ce urma să inter­vină împotriva marelui, miting din 15 noiembrie* 1990 al Alianței Civice, pe­­ care o va prezida în 1995. | VASAS Ferenci

Next